64,141 matches
-
unui gol luminat de o bruscă ploaie siderală. Violența impresiei a fost atât de puternică încât mi-a anulat toate facultățile începânde ale spiritului critic" (din Memorii, I, cap. X). Ceea ce l-a cucerit pe tânărul critic aflat în primele faze ale formării au fost elementele de stil (improvizația, verva, oralitatea), care reușeau să transmită izbitor senzația de intensitate a vieții. E. Lovinescu a preluat în Pași pe nisip aceste elemente de stil, transformându-le în procedee artificioase (dialoguri, digresiuni), după cum
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
să transmită izbitor senzația de intensitate a vieții. E. Lovinescu a preluat în Pași pe nisip aceste elemente de stil, transformându-le în procedee artificioase (dialoguri, digresiuni), după cum recunoaște el însuși. "Dinamismul Pașilor pe nisip devine pur formal" și această fază de scepticism ostentativ va fi repudiată de E. Lovinescu, datorită numeroasele "insuficiențe" pe care le constată în autoevaluarea din faza imediat următoare sau în etapa maturității: "Evidente în Pași, aceste deficite nu constituie totuși un punct de plecare al unei
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
transformându-le în procedee artificioase (dialoguri, digresiuni), după cum recunoaște el însuși. "Dinamismul Pașilor pe nisip devine pur formal" și această fază de scepticism ostentativ va fi repudiată de E. Lovinescu, datorită numeroasele "insuficiențe" pe care le constată în autoevaluarea din faza imediat următoare sau în etapa maturității: "Evidente în Pași, aceste deficite nu constituie totuși un punct de plecare al unei evoluții ulterioare, întrucât, de la un ton discursiv, cu o prolixitate abia mascată de o lapidaritate aparentă, de la un anecdotism spiritual
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
prieteni. Dacă vreți, acele e-mailuri erau un fel de news-letters dar nu despre Sorin Stoica ci despre viața care se întîmpla în jurul lui. Retras în Băneștiul natal, departe de munca și prietenii săi, suportînd capriciile (uneori infernale) din ultima fază a bolii, e-mailurile sale conțin foarte puține fraze despre sine. Propria dramă este minimalizată și dispare în spatele atîtor lucruri insignifiante. Cu o discreție aproape sfidătoare, nu face spectacol din îngrozitoarea boală, iar întregul context pare că îl stingherește. Boala este
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
performanțele. Datorită extraordinarei sale extensii și prolificități, a implicării în toate actele cognitive, studiul interpretării e extrem de pretențios. Mi-a impus lecturi dispersate, de caracter multidisciplinar, depășind cu mult orizontul formației proprii. Expunerea propriu-zisă a materiei a traversat mai multe faze. Cel mai greu mi-a fost să ajung la o construcție, sper, clară, coerentă și accesibilă nu doar specialiștilor, ci și celor care aspiră să iasă din corsetul rigid al specializării și să arunce priviri informate asupra teritoriilor vecine, spre
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
timpului, modul său de a gândi literatura cu propria biografie. Autodefinirea i se părea, în fiecare etapă a biografiei sale, o datorie de onestitate. A fost frământat fără încetare de întrebarea de ce gândește așa și nu altfel. Într-o primă fază a crezut că ideile vin dintr-o anumită psihologie, pentru ca ulterior să se lupte cu propriul temperament moldovenesc, orientat greșit (liric, nostalgic, pasiv, rural sau provincial, oricum contemplativ - deci tradiționalist), pentru a-și impune o direcție în consonanță cu spiritul
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
și a se concepe altfel" (în cap. XXXV). Dacă la începuturile sale criticul E. Lovinescu se credea rezultatul pur al omului temperamental, la maturitate distingea între contribuția temperamentului la constituirea unei ideologii și contribuția omului bovaric. Depășise în acest fel faza Jean Jacques Weiss prin Jules de Gaultier (pe care nu-l amintește aici), a cărui carte despre bovarism o va fi asimilat ceva mai târziu. E. Lovinescu analizează în cap. XXXV din Memorii II prin ce se manifestă la el
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
care făcea vâlvă în Europa; oameni de litere deștepți, intelectuali văzuți de mine, cum îl observasem eu de la distanță pe teribilul Leonte Răutu, ori pe seraficul Chișinevschi (scuipând mereu în sertar)... Lui Vladimir, așadar, care-mi este simpatic, mereu pe fază, slăbiciunea sa, la urma urmei, trebuie să-i readuc aminte, în fine, că, după eliberare, întors se pare că din America, de la studii, citase dintr-un articol al meu mai vechi o întâmplare cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, ajuns șeful statului, făcând
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
gări?/ Măcar ei n-aveau limba de cârpă./ Saci cu pâine, sudoare, țigări/ și tăcerea complice și târfă.// I-au cam tras înspre polul lor cald/ institutele de binefacere?/ Le-au extras de sub țeastă smarald,/ i-au păpat chiar în faza de coacere?// Om-vagon, bou-vagon, palid tren/ cu baloturi de silă și ură./ Sunt copilul din Dodeskaden/ cu ziare aprinse în gură." (Dodeskaden); Bucătăriile se văd din cer/ mai bine decât oamenii de seamă,/ prinzi îngeru-n gamela ta cu zeamă/ nedetectat
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
personalități care mi-au determinat viață au fost americane. Profesorul universitar și savantul Henri B. Haas (19021987) mi-a apreciat într’atât contribuțiile în domeniul unei ramuri a chimiei pe care practic el o înființase, si anume nitrarea hidrocarburilor în faza gazoasa, încât mi-a încurajat și înlesnit venirea în SUA. Cu acest fost participant de seamă la faimosul Proiect Manhattan (bomba atomică) și descoperitor al răspânditei analize prin cromatografie gazoasa (a fost laureat al Medaliei Perkins și al Medaliei de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul de iarbă, Astăzi e mâine, Mâinele cerului Premiul I, pentru POEZIILE prezentate la secțiunea creație literară, faza națională a Concursului de Creație ,,Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”, din cadrul Festivalului Internațional ,,Lucian Blaga”, ediția 6-8 mai 2011, Sebeș Albă Iulia. Motto: „Te privesc în oglinzile cerului cu disperare” Din poiana smaraldelor! Pe-nserat, Numai filele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în funcție de etapele și intensitatea ei. Poemele vin de pe un traseu de cel puțin patru decenii! O infuzie de substanță livresca se surprinde în fladurile lor, uneori bine ascunsă, alteori expusă la vedere, dar din fiecare răzbate, prin reflex, ecolul unei faze a subiectivității autorului din procesul de realizare a individuației. Sub primul aspect, poemele sunt construcții bine chibzuite și îndelung șlefuite, parcă la „școală maiștrilor” (unele poartă semnul „maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ascunde și fascinează, însoțind cuvântul că o umbră, mai ales, în încercările inadecvate de recuperare a individualului. Și mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de substanță și ființă din câmpul metaforei, cea nefolositoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
1964. footnote>, care sunt nepătimitori prin fire. De aceea, el poate fi comparat acum cu un turn (πύργος)<footnote Ibidem, col. 936C. footnote>, semn al viețuirii înalte. Ca o încununare a apatiei apare îndrăznirea (παρρησία), care marchează capătul acestei prime faze a urcușului duhovnicesc, faza purificării de patimi. Παρρησία [parisia], ca expresie a ideii de familiaritate, de intimitate, care poate caracteriza relațiile dintre persoane, exprimă pe plan duhovnicesc același lucru, arătând că sufletul purificat prin ἀπάϑεια își recapătă libertatea raporturilor sale
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nepătimitori prin fire. De aceea, el poate fi comparat acum cu un turn (πύργος)<footnote Ibidem, col. 936C. footnote>, semn al viețuirii înalte. Ca o încununare a apatiei apare îndrăznirea (παρρησία), care marchează capătul acestei prime faze a urcușului duhovnicesc, faza purificării de patimi. Παρρησία [parisia], ca expresie a ideii de familiaritate, de intimitate, care poate caracteriza relațiile dintre persoane, exprimă pe plan duhovnicesc același lucru, arătând că sufletul purificat prin ἀπάϑεια își recapătă libertatea raporturilor sale cu Dumnezeu, dobândește din
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
naturii nemărginite a lui Dumnezeu joacă un rol mai puțin important<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 171-172. footnote>. Folosind aceeași imagine a miresei din Cântarea Cântărilor, pentru a indica viața desăvârșită la care s-a ridicat sufletul în această ultimă fază a urcușului duhovnicesc, Sfântul Grigorie de Nyssa numește, de astădată, mireasa „desăvârșită (τελεία)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1008D. footnote> și „fântână de apă vie (φρέαρ ὕδατος ζῶντος)<footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sfântul Grigorie Palama, se poate deduce, din cele arătate, că întunericul dumnezeiesc nu poate fi înțeles în sens propriu, cum îl interpretează Daniélou și, în general Teologia romano-catolică. În orice caz, prezența dumnezeiască este semnalată în chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește de o bună mireasmă dumnezeiască (ἡϑεία εὐωδία) ce se formează în suflet prin curăția virtuților. (In Canticum Canticorum, omilia a III-a, P. G. XLIV, col. 824AB). Și aceasta poate
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
200, cu articole, cronici literare, eseuri, fragmente de proză sau memorialistice: Vasile Dan, Romulus Bucur, Gheorghe Mocuța, Ovidiu Pecican, Gheorghe Grigurcu, Gheorghe Lazea, Carmen Neamțu, Simion Dima, Iulian Negrilă, t. s. khasis. O rubrică incitantă: ,451 fahrenheit" (revista revistelor culturale). Faza acută S-a întîmplat ca mai multe cunoștințe ale Cronicarului să ajungă în ultimii 17 ani persoane publice, cu funcții importante sau vedete mediatice cărora li se cere părerea nu doar în domeniul lor de competență, ci în legătură cu orice, de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
suitului la cap. Boala începe prin a nu mai saluta decît egali și superiori ierarhic, a accepta flaterii deșănțate și a face caz de agenda încărcată pînă la refuz cu mese de lucru, voiajuri de lucru, sindrofii, protocoale. Apoi vine faza acută, cînd funcționarul superior crede, fără urmă de îndoială, că notorietatea (adesea întîmplătoare) îi legitimează părerile, îi dă dreptul să fie și nedrept dacă are chef. Cu democrația pe buze, devine dictatorial cu cei de rînd, nu-l interesează părerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
alb încremenit ștergar/ îmbracă zarea peretelui" (Restituiri), iar cuvintele șterse din manuscris "întunecă pagina", aidoma unui contrast paradoxal al neîmplinirii (ibidem). O subtilă somnolență sfîrșește prin a potopi simțurile ce nu mai apucă să semnaleze satisfăcător realul, lăsîndu-i imaginea în fază de eboșă, de neînchegare: Și pajiștile/ somnoroase/ și te invită parcă la visare/ în ecuația subtilă/ dintre pămînt și cerul palid// simți punctul dureros/ ca o enigmă -/ aici pornește ordinea/ din lucruri// aici apusurile pier în lume/ ca o deschidere
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
de Colinde, pentru investigarea căruia am beneficiat de aprobarea conducerii Uniunii, respectiv a președintelui - Adrian Iorgulescu - și a vicepreședintelui - Ulpiu Vlad și de răbdarea tinerei bibliotecare, Elena Apostol. Viitorul etnomuzicolog pornește de la nivelul când cercetarea creației populare se încadra în faza denumită folcloristică, limitându-se la investigarea de suprafață, fără a sonda profunzimile și multiplele semnificații psihologice, sociale și etnice ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el însuși contribuind la progres - se face trecerea lentă spre cercetarea etnomuzicologică
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și vocal din clasele primare, în gimnaziu se poate trece la formarea unei culturi muzicale prin contactul direct cu opera de artă. Teoreticianul formulează dezideratele transformării orelor de muzică din activități abstracte, tehnice și teoretice care au adus disciplina în fază de „dexteritate” în ore de afirmare a puterilor artistice ale elevilor și de realizare a educației morale, culturale, civice și artistice. Manualele sale confirmă o probitate științifică exemplară pusă în slujba culturii naționale racordată la standarde europene, bazată pe o
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
concepției originare. Astfel, postmodernitate ar putea însemna proiectul modernist al lui Habermas<footnote Jürgen Habermas, Modernity - An Incomplete Project, în: Hal Foster (editor), The Anti-aesthetic: Essays on postmodern culture, Bay Press, 1983, pp. 3-15. footnote>, minus conștiința colectivă (deja în faza de) post-mutație, minus posibilitatea de re-lipire a fragmentelori, minus disponibilitatea, dar și capacitatea de a o face. Fragmentul reprezintă unitatea primară, indivizibila a conștiinței postmoderne. Fragmentul devine, el însuși, un întreg în sine, definiția întregului în termeni moderniști nemaifiind nici
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în jurul buricului nostru și când colo e un aiurea de tot ra... -Haralampy - CNA-ul!... -Bine, domnu' vecin, bine, am priceput... Da', uite, de exemplu, cazu' televiziunii spaniole de miercuri seara (1 noiembrie, n.d.h.): crainicii Pro Tv-ului nostru comentau o fază a meciului, eu vedeam nu-știu-ce reluare! Iar mai comentau ceva, iar mai vedeam eu altceva... Și tot așa. Ia pune dumeatale ches-tiile astea una lângă alta și vezi: iese ceva super? Iese! Bravo lor! Pe când la nooooi... A, pardon! Ziceam
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
Belinț, Cărpiniș, Chevereșu Mare, Jebel și Peciu Nou, aflându-se în pregătire proiectul pentru comuna Tomești. În județul Hunedoara se lucrează la sălile de sport din Geoagiu, Orăștie și Simeria, fiind prevăzute asemenea construcții la Lupeni și Petrila. În diferite faze de construcție se găsesc sălile de sport din județul Caraș-Severin, la Reșița (două săli), Herculane, Oravița, Oțelu Roșu, Anina și Moldova Nouă, urmând să fie deschise șantiere pentru construcția de săli de sport la Caransebeș, Teregova și Berzasca. Conform graficelor
Agenda2003-34-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281362_a_282691]