786 matches
-
cerbi, mistreți, dar și cerbi sika, căprioare, moști; tigrul sumatrian — sambari, mistreți și tapiri malaezieni. Tigrii încearcă să doboare și prăzi mai mari, ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din când în când, ei vânează animale mai „exotice” pentru ei — maimuțe, fazani, iepuri și chiar pește. Rația unui tigru adult este de 50-70 copitate pe an. Tigrii pot ucide și alte răpitoare: lupi, leoparzi, șerpi boa și chiar crocodili. Tigrii siberieni și urșii bruni reprezintă un pericol serios unii pentru alții; primii
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
și cu copii în grupuri sociale, au beneficiat de o selecție naturală. Anumiți biologi argumentează că gradul de dimorfism sexual al unei specii este invers proporțional cu gradul de grija maternala/paternala. Specii cu un grad ridicat de dimorfism, precum fazanul, tind să fie specii în care grijă puilor este responsabilitatea exclusivă a mamei, cu foarte puțină participare a tatălui.. According to Daly and Wilson, "The sexes differ more în human beings than în monogamous mammals, but much less than în
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
Bucătarul i-a convocat pe vițel, pe purcelul de lapte, pe struț, pe capră, pe cerb, pe pui, pe rață, pe iepure, pe potârniche, pe curcan, pe porumbel, pe fazan, pe merluciu, pe sardină, pe cod, pe ton, pe caracatiță, pe crevete, pe calamar, și în sfârșit pe rac și pe broasca țestoasă, care au ajuns ultimii. Și când se adunaseră toți, bucătarul a explicat: - V-am adunat ca să vă
6 SEPTEMBRIE. COMUNITATEA INTERNAȚIONALĂ (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295986_a_297315]
-
salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia decaocto) și rar rața și gâsca sălbatică precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe Tauern, circa 100 rezervații naturale și alte peste 100 de
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare iar altele sunt pe cale de dispariție fiind ocrotite prin lege. Conform
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
dihor ("Mustela putorius"). Păsările sunt prezente cu specii de: corb ("Corvus corax"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), sturz ("Turdus pilaris"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), vipera ("Vipera berus"), triton cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra ("Salamandra
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
facem excursie, hranim impreuna animalele. Copii sunt incantați de plimbarile pe cai"", spune administratoarea gradinii zoo. Gradina zoo de la Bardar prezintă interes deosebit pentru turiștii moldoveni, dar și pentru cei din afară. Aici turiștii pot admira cai sălbatici, ponei, păuni, fazani, lebede negre, rățuște și șoimi. O dovadă că animalele sunt bine îngrijite aici, este că anul trecut, pe data de 18 aprilie, la zoo, o căpriță a dat naștere la doi ieduți de mărimea unor pisoi. Ieduții și mama lor
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
de locuitori fiind în județul Bacău aproximativ 6‰ din totalul populației. - viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete ierburi de protostepa
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
în familiile cu copii de vârste mici. Nu sunt recomandați persoanelor mai sedentare sau cu un program aglomerat. Prezintă instincte de vânătoare bine conservate, cu dresajul potrivit pot fi folosiți și la această activitate. Este folosit la vânătoarea de iepuri, fazani, vulpi, chiar urși. Este un bun și căutat companion.
Beagle () [Corola-website/Science/312288_a_313617]
-
iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crețești se ridică la
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
care dorea trasarea unui parc în jurul edificiului ce era în construcție. La cumpărarea de către Karolyi parcul avea o întindere de 10 hectare (20 holde). În timpul lui Tibor Karolyi moșia avea deja 100 de holde de pădure plantata și populată cu fazani (localnicii o numea fățănărie). Odată cu angajarea lui Iosif Prohaska, începe o perioadă în care este gestionat aspectul exterior și arealul dendrologic. Astfel, are loc amenajarea fântânii arteziene și a unui teren de tenis. În anul 1968 devine în mod oficial
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
tranzit. Totuși iazurile și lacurile amenajate din zonă oferă posibilități de pescuit sportiv. Fondul forestier, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic cu specii caracteristice zonei cum ar fi căpriorul, iepurele, vulpea, mistrețul, prepelița sau fazanul, ceea ce oferă posibilitatea de a vâna. Ca instituții de învățământ în comuna Țigănești sunt două grădinițe și două școli generale: Școala cu clasele I-IV, Nicula și Ecaterina Capră și Școala cu clasele I-VIII, I. Gh. Duca , unde copiii
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Studiile de specialitate amintesc existența în zonă a numeroase specii de animale și păsări legate, prin modul lor de viață, de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri, mistreți, fazani, specii de răipitoare (vulpi, dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării. Prin măsurile luate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele de vânat sînt în continuă creștere, îndeosebi
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Situat în bazinul dunărean, la contactul a două subunități geografice ale Câmpiei Române: Câmpia Bărăganului și Lunca Dunării, teritoriul municipiului Călărași
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în amonte datorită poluării Cernei. Se mai întâlnesc, tot mai rar, cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Exox lucius), mreana (Barbus
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
edificiu de piatră, din care se răspândeau anexe. Deasupra și dedesubt se aflau peste o sută de construcții legate între ele și era greu de spus câte niveluri avea fiecare clădire. În Sala Prunului, Sala celor Opt Scene Celebre, Sala Fazanului, și Sala Copiilor Chinezi, pictorul și-a folosit toată arta, fără a se întrerupe pentru somn. Meșterul lăcuitor, care detesta până și rostirea cuvântului „praf”, a lăcuit balustrăzile stacojii și pereții negri. Un ceramist născut în China a fost numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lui Ceaușescu, numărul de omagii ale poeților de curte, numărul cadourilor, numărul hectarelor terenurilor lui de vânătoare, numărul costumelor schimbate zilnic. Sau numărul de exemplare vânate de el: cu o săptămână înainte de a fi el însuși împușcat, împușcă patru sute de fazani! Ei bine, calitatea supremă a cărții lui Kunze constă în aceea că toate datele acumulate par, ca să-l cităm, cinic, pe Blaga, să potențeze misterul, nu să-l elucideze. Și în acest sens, aspectul cel mai tulburător este că riscă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]