3,956 matches
-
dintr-o lume" etc. (Demonism). Halele, salele, peștera lui Euthanasius și-ar putea apropria și sensuri din psihanaliza lui Freud, dar poate că încă mai mult sunt, în obscuritatea lor misterioasă, spații gnoseologice ale revelațiilor cognitive intermediate. Bătrânul mag din Feciorul de împărat fără de stea îi dezvăluie viitorului împărat taine ale lumii, lume peste care va stăpâni în curând, în pântecele muntelui în vârful căruia sălășluiește: "El zice ș-alene coboară la vale,/ La porți uriașe ce duc în spelunci./ De
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
crește o insulă pe care Tla va pune piciorul, trecând pe un "dig" de pietriș; în mijlocul insulei, pe un piedestal "scund", zac două sicrie. Unui labirint vertical îi putem asimila muntele în vârful căruia își duce zilele bătrânul mag din Feciorul de împărat fără de stea. În miezul labirintului se găsește totul, absolutul, dragostea sau moartea, înțelepciunea rezervată celor superiori. Miradoniz. În Sărmanul Dionis, Dan, operând cu fantezia sa prodigioasă, face din planeta noastră o perlă pe care o agață la gâtul
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară și era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, și cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă. Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos și iubăreț nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-și piardă mințile. O altă tradiție spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce și
Bucureştenii, invitaţi să îşi spună povestea în cea mai lungă scrisoare de dragoste, de Dragobete () [Corola-journal/Journalistic/67259_a_68584]
-
se ridice, să răscumpere banii dați pe școli străine, el vine doctor în litere și filosofie, cu ambiții de arendaș. Logica tatălui - „te vedeam răsturnat picior peste picior în trăsură de Paris, cu cai de Cluj, cu vizitiu și cu feciori muiați în fir și cu cocarde la pălărie" (p. 52) și a vecinului - „un om cu minte și cu cap trebuie să caute să găsească mijlocul cel mai bun și mai repede de a se îmbogăți. Suntem oameni, nu suntem
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
compania unui alt pretendent, de preferință ofițer ungur, într-o relație triangulară de tipul celei descrise de René Girard în Minciună romantică și adevăr romanesc: „Curând după logodnă, sosi în Parva un locotenent de vânători imperiali, foarte țanțoș și încrezut, feciorul judecătorului ungur. Apostol îl privi cu dispreț, zicând că e gol și sec, pe când Marta îl găsi interesant și drăguț...” La ani-lumină de iubirea-pasiune, asistăm aici - exact ca în cazul iubirii egoiste dintre Tristan și Isolda, ori dintre Julien Sorel
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
fete, constată că un Apolone ca mine și un cerc de grații ca acesta, numai în Pipirig se poate găsi (46). Pișcat de furnici la umbra plopului, el se asemuiește unui alt Prometeu chinuit de vultur (151). Invidios pe vicleanul fecior al lui Laerte care a înghițit atâtea spete de berbeci în pribegia lui fatală (207), e dispus să culeagă orice buruiană spre a-și ostoi foamea și își compară situația cu a gânditorilor elini care și-au legat soarta de
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
că bătălia pe care a pierdut-o a creat o dramă și în familia fiului său, Ștefan Sângeorzan Jr., al cărui naș este Mircea Geoană. "A votat împotriva mea chiar și o noră și familia ei, de a doua zi, feciorul meu a înaintat acțiune de divorț, după cinci ani de căsătorie. Deci se întâmplă drame. Mi-e greu să vorbesc în fața dumneavoastră despre aceste lucruri, dar sunt reale și mă afectează foarte mult", a declarat el. Aflat primul pe lista
Dramă pentru finul lui Geoană: Divorțează din motive politice () [Corola-journal/Journalistic/44312_a_45637]
-
Giorgioni este un fantezist ale cărui versuri au ceva din grația unui zbor de fluture. Nu par a răspunde decît propriului lor joc. Visul impenitent umple poezia așa cum un lichid umple o cană: „într-o bună dimineață/ mă voi trezi fecior de împărat/ îmbrăcat în purpură și brocarte” (zoe aionion). Numai că intervine îndată o temă a poetului, favorită pînă la obsesie, și anume Cartea. Fantezia se arată strînsă în corsetul bibliotecii. Feciorul de împărat așteaptă o caleașcă de pergament cu
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
cană: „într-o bună dimineață/ mă voi trezi fecior de împărat/ îmbrăcat în purpură și brocarte” (zoe aionion). Numai că intervine îndată o temă a poetului, favorită pînă la obsesie, și anume Cartea. Fantezia se arată strînsă în corsetul bibliotecii. Feciorul de împărat așteaptă o caleașcă de pergament cu un coviltir de papirus spre a-l duce acasă, adică într-un palat de incunabule. Peisajul pe care-l străbate devine el însuși livresc, prevăzut cu munți de cărți și cu un
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
personajelor caragialiene, urcând, pentru a le pune diagnostice, până la Dialogurile lui Platon populate de sofiști. Aici se încadrează discursurile prolixe ale unor Cațavencu sau Farfuridi, „în care orice afirmație este anulată de aserțiunea imediat următoare”, aici convorbirea dintre vizitator și Feciorul din Căldură mare, „o adevărată capodoperă a anamorfozei logice”, prevestind teatrul absurdului ionescian, aici văicăreala confuză de la tribunal a Leancăi văduva căreia domnul Tomiță i-a spart clondirul („dintre toți sofiștii lui Caragiale, Leanca, exemplarul cel mai nătâng, pare a
Înapoi la Caragiale! by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4570_a_5895]
-
toamnei,/ Vrrr... timpu’n sbor, pe care cutremurat l-ascult.” (Străinul). Năluci capricioase și farmece de-o clipă stăpânesc acest ținut trăind sub apăsarea singurului basm fără nuntă. Sau pregătind, fără putință de scăpare, nunta necesară a fiecăruia, fie el fecior de crai, neascultător, sau cioban. Iată, în Lumină, iarna, pastel care n-are nimic a face cu descrierile robuste ale livezilor pe rod și ale cuhniilor în sărbători, semnul rău al unei despărțiri rituale, arătate la distanță: „Ies, scârțâie zăpada
Acasă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5857_a_7182]
-
doi, luându-și (ca pe o apărare?) motto-ul din Alecsandri, fie o nuvelă fantastică onorabilă, fie o schiță de roman aventuros, pe motivul sorții schimbătoare. Rama în care se petrece îi anulează, însă, ambele posibilități. Ce se întâmplă? Un fecior de neam îi cere slugii, Ion, să-i pregătească șargul - să se fi gândit Gane că într-o tradiție ceva mai livrescă moartea îl călărește și ea? - ca să meargă la conacul lui Neacșu, unde să o întâlnească pe frumoasă fiică
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
tagma chirurgilor, eminentul Henri Mondor? Devenită precauție pedagogică, trecerea, cîțiva ani, prin asprele delicii ale umanităților, la nivelul limbilor clasice, îi apăruse venerabilului nostru profesor, esteticianul Tudor Vianu, ca o pavăză de neînlocuit și un imbold, totodată, cînd își menea feciorul unei cariere medicale. Dimpotrivă, a face un popas întîi, la exordiul formației studioase, prin miros de formol și a înfrunta, dezolant cumulativă, alinierea cadavrelor pentru disecție, i-a fost prescris tînărului Bogdan Lascăr, drept exorcism la adresa unor prea încrezătoare ispite
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
la Băneasa, la Șosea, lângă Nae Ionescu, Malaxa, Bengliu și Lupeasca! Vreau să-mi fac acolo o sfântă de vilă. Ca chiriaș, am stat întotdeauna în apartamente și cartiere noi, boierești! Căci eu așa-l concep pe scriitor. Am un fecior 7 în clasa a VI-a de liceu, dar aceasta rămână numai între noi, fiindcă e făcut cu o tânără gazdă în cartier, când încă n-aveam decât 20 de ani și nu terminasem nici liceul! Maria, nepoata lui Gib
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
Țăndărică, continuă cu piesa Lampa lui Alladin. Piesa Lampa lui Alladin, a cărei poveste face parte din celebra antologie O mie și una de nopți - cel mai vechi manuscris arab, urmărește aventurile pline de haz ale lui Alladin, un tânăr fecior de croitor, netrebnic, derbedeu și leneș căruia nu îi place nici școala, nici munca. În urma găsirii unei lămpi fermecate, Alladin va putea să-și îndeplinească orice dorință. Prezența marionetelor impresionante, a decorurilor superbe precum și integrarea tehnicilor digitale și a efectelor
Efecte cu lumini de cuarţ în Lampa lui Alladin, pe scena Grand Cinema and More by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35479_a_36804]
-
popa, în urma analogiei cu țar Kolkol (uriașul clopot din Moscova), apoi învățătorul Tudor, Ion Pelivan, poate cel mai inimos, poetul I. Buzdugan, un tânăr Morar - și alții". în rândurile celor oportuniști sau șovăitori, memorialistul îl numește, curios, pe Ion Inculeț, fecior de țăran din județul Orhei, docent al Universității din Petrograd - și viitor ministru român - pe Pantelimon Erhan, acesta ajungând să ocupe funcții înalte în timpul revoluției moldovenești. Nu lipseau adversarii "dintre ruși i-am cunoscut pe primarul Chișinăului, Schmidt, poate cel
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
aceste caracteristici. Elementele și simbolurile islamice au „îmbrăcat” într-un veșmânt mai recent tradiții arhaice: zoroastriene, arabe, indiene, chineze. Chiar și cei care au citit numai basme românești, în copilărie, vor tresări recunoscând personaje, întâmplări, clișee familiare. De pildă, în Feciorul săracului și prințesa, voinicul plecat să pețească fata șahului e ajutat de padișahul furnicilor cu mulțimile lui (recunoscătoare că nu li s-a făcut vreun rău) să treacă „proba meiului”, strângând în timp record meiul aruncat pe jos; sau de
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
duce în zbor să dobândească Mărgăritarul magic; e un zbor al autojertfirii, căci eroul o hrănește cu carne din propriul său picior). Tot preislamică e importanța rolului jucat de sufletele morților, pentru care exista un adevărat cult. De exemplu, în Feciorul negustorului și prințesa, feciorul trimis în negustorie cheltuiește încărcătura cămilei pentru a răscumpăra un mort neîngropat. Bătrânul său tată nu-l ceartă, dar îi cere să își caute un slujitor, care să-l însoțească și să-i dea sfaturi. În
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
dobândească Mărgăritarul magic; e un zbor al autojertfirii, căci eroul o hrănește cu carne din propriul său picior). Tot preislamică e importanța rolului jucat de sufletele morților, pentru care exista un adevărat cult. De exemplu, în Feciorul negustorului și prințesa, feciorul trimis în negustorie cheltuiește încărcătura cămilei pentru a răscumpăra un mort neîngropat. Bătrânul său tată nu-l ceartă, dar îi cere să își caute un slujitor, care să-l însoțească și să-i dea sfaturi. În final se vădește că
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
o prințesă de soție, era chiar mortul răscumpă rat. Frecvența cu care apar vrăjitorii și modul admirativ în care le sunt înfățișate isprăvile par tot un semn al vechimii anteislamice, fiindcă magia a fost condamnată de Coran. În Vrăjitorul și feciorul omului sărman, vrăjitorul acceptă să ia un tânăr la învățătură și „mituiește” un culegător de vreascuri cu un ștergar din care ies bucate și băutură, cu un dovleac din care ies oști etc. Discipolul învață autometamorfoza și are loc o
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
un dovleac din care ies oști etc. Discipolul învață autometamorfoza și are loc o adevărată întrecere într-ale vrăjitoriei și dedublării: „Tânărul și luă înfăți- șarea unui iepure. Dar și vrăjitorul se prefăcu în câine. Porni să-l prindă, însă feciorul omului sărman se prefăcu într-un porumbel. Dar vrăjitorul se făcu și el uliu. Iar numai ce ajunse în zbor la porumbel, că acesta coborî grăbit în palatul șahului, luă înfățișarea unei flori și căzu la picioarele fetei șahului. Uliul
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
vrăjitorul, «atunci cea de la ușă va fugi. Dacă o ciugulesc pe cea de la ușă, atunci cea de lângă vatră va fugi prin horn până pe acoperiș». Luă bobul de lângă vatră, dar cel de lângă ușă se făcu pisică și suci gâtul găinii. Apoi feciorul sărmanului nostru se duse la fata vrăjitorului, luă iarăși chip de om și se însură cu ea.” Printre alte forme ale magiei, cea a vindecării prin atingere apare cel mai frecvent. Eroul care se întoarce acasă după ani de încercări
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
din nou.” În Pasărea fermecată, o peri îi dăruiește prințului basmaua cu care atinge fața tatălui și a mamei, întinerindu-i „ca la paisprezece ani”. Nu în ultimul rând, nu e basm în care să nu apară numerele magice - trei feciori, trei surori, trei întrebări sau probe, șapte cazane, șapte zile sau ani, patruzeci de slujnice, patruzeci de hoți, patruzeci de cosițe, patruzeci de zile, de cămile etc. Nu voi intra însă aici în detalii privind simbolistica numerelor. Basmele animaliere, pline
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
dovedi, în fapt, decât patriotismul poetului, fiind scrise în maniera versurilor adunate în volumul de la începuturi Din Țara Zimbrului și alte poezii, unde glorifica eroismul ostașilor din primul război mondial. Țara este o autentică poezie patriotică, îndemnând la unitatea românilor: „Feciori semeți cad iarăși din belșug,/ Scriind, hrisov, cu sângele lor clisa,/ Toți laolaltă să-mplinească scrisa / Cei de la Olt cu cei născuți la Tisa / Uniți mor azi cu frunțile pe Bug”. Transparent antisovietică este, într-adevăr, poezia cealaltă, publicată în
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
-i, cu nostalgie despre cum arăta învățământul cu cincizeci de ani în urmă, adică la 1830 (scrisoarea e din februarie 1880): „Pe când în școala de la Măgureanu vestiții eleniști Lambru, Comita, Vardalah și Neofit, emulii lui Corai, predau tinerilor greci și feciorilor noștri de boieri Memorabiliile lui Socrate, Fedon și Metafizica lui Aristot; pe când banul Brâncoveanu discuta cu puristul Duca în limba lui Tuchidid Apoftegmele lui Hipocrat și Ariometria lui Arhimed și se munceau să izgonească din limba greacă toate cuvintele câte
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]