636 matches
-
Pricop, „Tobele fragede”, CL, 1979, 3; Florin Mugur, „Tobele fragede”, ST, 1979, 5; Poantă, Radiografii, II, 87-90; Eugen Simion, „Copacul cu 10 000 de imagini”, RL, 1984, 16; Marin Mincu, „Copacul cu 10 000 de imagini”, LCF, 1984, 19; Victor Felea, „Copacul cu 10 000 de imagini”, TR, 1984, 19; Costin Tuchilă, „Copacul cu 10 000 de imagini”, ST, 1984, 5; Dinu Flămând, „Copacul cu 10 000 de imagini”, AFT, 1984, 6; Valentin F. Mihăescu, „Copacul cu 10 000 de imagini
MIRCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288169_a_289498]
-
N. Gheorghe, Trei studii de istorie literară, LCF, 1962, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Literatura română la începutul secolului XX”, GL, 1964, 44; Adrian Marino, Profilul literaturii române la începutul secolului XX, ST, 1964, 11; Georgescu, Păreri, 363-368; Simion, Orientări, 363-372; Felea, Reflexii, 131-133; Rusu, Utopica, 214-219; Cesereanu, Ipostaze, 174-183; Perpessicius, Lecturi, 325-332; Manolescu, Poezia, 64-65, 223-228; Stănescu, Poeți și critici, 166-176; Piru, Varia, I, 332-335, II, 321-324; Georgescu, Printre cărți, 213-219; Grigurcu, Idei, 135-140; Ciobanu, Critica, 216-220; Raicu, Critica, 434-445; Regman
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
culpabilității, văzută ca o „eternă reîntoarcere”. SCRIERI: La poarta pietrelor, București, 1972; Desprinderea fiului, București, 1976; Vina, București, 1980; Trăind într-o rază, București, 1982; Părinții abstracți, București, 1983. Repere bibliografice: M.N. Rusu, „La poarta pietrelor”, CRC, 1972, 23; Victor Felea, Debuturi poetice la Editura Dacia, TR, 1972, 25; Nicolae Manolescu, Versuri, RL, 1972, 26; Laurențiu Ulici, Inocentul, CNT, 1980, 23; Emil Manu, „Părinții abstracți”, LCF, 1984, 36; Simion Bărbulescu, „Părinții abstracți”, „Scânteia tineretului”, 1984, 38; Dicț. scriit. rom., III, 285-286
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
chiaburii au Început să privească sângeros totul li se părea pe dos (Ă). Vor veni pluguri, tractoare și vom ieși În răsărit de soare pe Întinsele pământuri - bărbații, femeile, pruncii peste tot va fi același cântec deplin - cântecul meu”. (Victor FELEA. - Cântecul plugarului sărac. În: Flacăra, II, nr. 11 (63), 19 mart. 1949). * „Dumitru, feciorul văduvei cel mic, A intrat În ateliere ucenic. Carnetul de utecist e pitit la piept; pasul nu-i tremură, pasul e drept Ședințele ilegale de UTC
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Să Începem cu revista Uniunii Scriitorilor, Viața românească, care, invariabil, număr de număr, În primele pagini, după comentariile din actualitatea politică sau culturală, publică poezii, atât În cadrul rubricii Mlădițe noi cât și În afara ei. Astfel: În nr. l-2: Victor Felea - Poem pentru armata eliberatoare; A.E. Baconsky - Cântec pentru cartierul meu; Dumitru Micu - Minerul; Ion Brad - Scrisoare la douăzeci de ani; Mihai Beniuc - Chivără roșie; Elisabeta Luca - Poetul; Vlaicu Bârna - Steaua nouă peste munți. În nr. 3-4: Eugen Jebeleanu - Scutul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
127, 11 mart.: Dumitru Corbea. - Doftana; nr. 128, 18 mart.: Alexandru Sen. - Poem despre douăsprezece milioane de copii; Petre Solomon. - Aniversarea lui 18 martie 1871; nr. 129, 25 mart.: Petru Vintilă. - Balada pentru pace; nr. 130, 131, 6 aprilie: Victor Felea. - Autocritică; Bardos B. Arthur - De pe culme; Aurel Baranga - Cântecul soldatului căzut la Dunkerque, Cântecul mamei rămase fără feciori, Cântec muncitoresc; - nr. 132, 15 apr.: Nina Cassian. - Poetul negru; Margareta Aligher - Femeilor de pretutindeni; - nr. 135, 6 mai: A. E. Baconsky
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de dor de țară al iugoslavului fugit de sub jugul lui Tito (Victor Tulbure, nr. 181)• Cu steaguri purpurii, imense fluvii. (Mihai Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne-nfășoară (Maria Banuș, În nr. 192)• La școala de literatură (Victor Felea, nr. 214), etc. Aceleași teme, alte nume În Almanahul literar de la Cluj: A.E. Baconsky, Cornel Bozbici, Ion Brad, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Alexandru Andrițoiu, Tiberiu Utan, ori În Irodalmi Almanah, publicație a scriitorilor maghiari din Cluj: Kanyadi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne-nfășoară (Maria Banuș, În nr. 192)• La școala de literatură (Victor Felea, nr. 214), etc. Aceleași teme, alte nume În Almanahul literar de la Cluj: A.E. Baconsky, Cornel Bozbici, Ion Brad, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Alexandru Andrițoiu, Tiberiu Utan, ori În Irodalmi Almanah, publicație a scriitorilor maghiari din Cluj: Kanyadi Sandor, Marton Lili, Szasz Ianoș, Majteny Erik, Horvath Imre, Marki Zoltan, Szabedi Laszlo, Horvath Istvan, Polgar Istvan, Hajdu Zoltan, ș.a. Cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înregistrare lirică, poemul capătă o extensiune care sfârșește prin a deveni obositoare. În direcția măiestriei Îl pândește o anumită primejdie pe poetul Chivărei Roșii. (Ă). Problema evitării abstractului, a generalului sărăcit de semnificații vii, este actuală pentru poetul clujean Victor Felea. Poemul A noastră imensă dimineață publicat de el În Lupta Ardealului nr. 1221, are același caracter de inventar istoric pe care l-am semnalat și În poezia lui Mihai Beniuc. (Ă). Unor asemenea străduințe multiple se datorește realizarea valoroasă a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cât și prin neîncetata creștere a măiestriei artistice» În exprimarea unor teme de rezonanță: 23 August și realitățile sovietice, autohtone șiă imperialiste În care s-au remarcat/ poeți ca: Virgil Teodorescu, Virgil Iancu, Solo Juster, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Victor Felea, Tiberiu Utan și iarăși Dan Deșliu, Maria Banuș, A. E. Baconsky, Eugen Frunză, dar și mai tinerii poeți: Vasile Iosif, Ion Serebreanu, Vasile Nicorovici, Ion Horea. Și pentru ca imaginea despre poezia și poeții anului să fie mai completă să dăm
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cât mai mulți: A. G. Vaida „Scântei În beznă”, III. În: Flacăra, nr. 34 (138)-35 (139). Cronică literară la același roman și În Contemporanul, nr. 207, 22 sept., de Eugen Luca. Vezi și nota din Almanahul literar, Cluj, de V. Felea. J. Popper. - V. Em. Galan: „Calul lui Moș Eftimie” (nuvelă). În: Flacăra, nr. 20(124), 20 mai. Silvian Gorun. - I. Jipa: „E ușor de ținut minte”. Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. Horia Bratu. - Haralamb Zincă „Primăvara”. Ibidem, nr. 23
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tineri. Cele mai multe poezii ocolesc prezentarea În imagini artistice a faptelor și frământărilor sufletești ale oamenilor, mulțumindu-se cu redarea fugară a numelui sau profesiunii personajului respectiv. Astfel procedează, de exemplu, Constanța Tudorache. (Ă). În poezia La Început de an Victor Felea caracterizează atât de vag și superficial pe cei trei muncitori fruntași Încât cititorul nu reușește câtuși de puțin să-l deosebească pe unul de celălalt. (Ă). Analizând poeziile cuprinse În volum putem sublinia că lipsesc o serie de teme de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru pace (Viața românească, 10), de Ion Gh. Boldici
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Rău, intitulată Vasile Roaită (Ă). Semnificațiile mari pe care le are În cadrul revoluției noastre culturale zidirea „Casei Scânteii”, oamenii care se dezvoltă muncind pe acest uriaș șantier, problemele lor, viața lor, și-au găsit În poezia Casa Scânteii de Victor Felea corespondențe palide, simpliste (Ă). Trăsătura comună a acestor poezii și-a altora din numerele anterioare ale revistei este că ele reprezintă o revenire mai mult sau mai puțin evidentă la așa-zisa poezie intimistă (Ă). După ei, o poezie nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și deci intimismul. O asemenea orientare a călăuzit - mai mult sau mai puțin conștient - pe unii poeți, atunci când au Început să se refere În multe poezii, mai degrabă la plimbările lor În realitate și la ceea ce sugerează aceste plimbări (Victor Felea În poezia Ogorul, Ion Motoarcă În poezia Marele grădinar, Ion Brad - În parte - În ciclul Lumină peste Țara Oașului etc). Dar - ceea ce este mai grav - i-a Îndemnat uneori să sublinieze ostentativ importanța propriei lor persoane, uitând tema propriu-zisă, așa cum
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din partea corpului didactic. (Ă). Încă În timpul studiului, tinerii Ion Friduș, Florea Saioc și Ilie Purcaru au fost premiați pentru lucrările lor, cu prilejul concursului organizat de Editura Tineretului. Succese Însemnate au putut fi Înregistrate de asemenea În poeziile lui Victor Felea, care a reușit În bună măsură să se desbare de accentele intimiste, frecvente În poezia sa, și să se Îndrepte către o poezie realistă cu caracter militant. Poemul Despre Doftana al lui Vasile Iosif, progresul realizat de Constanța Tudorache de la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
140, 141, 142, 195, 198, 231, 233, 266, 267, 279, 308, 335, 336 Endroiu, d-ra 72 Enescu, George 9 Engels, Friedrich 234, 236 F Fadcev, Al. 123, 219, 322 Fărcășan, Sergiu 12, 16, 143, 170, 318 Fedin. C. A. 205 Felea, Victor 36, 40, 191, 213, 215, 270, 276, 302, 303, 345 Fica, Moise 217 Fichte, Joh. Gottl. 117 Filimon, Valeriu 285 Filip, Mihail 50 Finți, Al, 122 Fodoran, J. 217 Frâncu, Vietor 343 Friduș, Ion 289, 343 Frunză, Eugen 77
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
constrângeri ideologice, uniformă și repetitivă În toate structurile sale: tema, viziune literară, tehnică, tipologie. Încercările, puține, de altfel, de a ieși din metoda partinic-călăuzitoare de creație, de definire a unei formule individuale (Marin Preda, A.E.Baconski, A. Gurghianu, V.Felea, N.Labiș, G.Călinescu) au fost sistematic sancționate de liderii de opinie și practică r-s În vederea asigurării unității și eficienței formativ-educative a frontului literar. Căci, după 1948, a fost, cu adevărat, un larg front literar (În poezie, proză, dramaturgie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Arta fericirii, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Dacă..., RL, 1983, 7; Eugen Simion, Faptele și „mitofaptele” poeziei, RL, 1983, 11; Alex. Ștefănescu, Corzile grave ale lirismului, RMB, 1983, 9 martie; Cornel Ungureanu, Viața în Megalopolis, O, 1983, 3; Victor Felea, Ion Budescu, „Viața cu mine, viața fără de mine, TR, 1983, 46; Petru Poantă, Ion Budescu, „Viața cu mine, viața fără de mine, ST, 1983, 11; Ovidiu Ghidirmic, Un elegiac reflexiv, R, 1983, 12; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1985, 46; Victor
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
Ion Budescu, „Viața cu mine, viața fără de mine, TR, 1983, 46; Petru Poantă, Ion Budescu, „Viața cu mine, viața fără de mine, ST, 1983, 11; Ovidiu Ghidirmic, Un elegiac reflexiv, R, 1983, 12; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1985, 46; Victor Felea, Ion Budescu, „Omul interior”, TR, 1985, 50; Al. Călinescu, Contraste, CRC, 1986, 27; Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Miturile orașului, O, 1988, 13; Ioan Holban, Ipostaze lirice, CRC, 1989, 18; Calistrat Costin, „Călător o singură dată
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
de conversație, Timișoara, 1999; Roua plural, pref. Nicolae Manolescu, București, 1999. Traduceri: Dimcio Dehelianov, Poezii, București, 1987. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 169-178; Constantin, A doua carte, 141-149; Pop, Poezia, 263-280; Poantă, Modalități, 197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338; Felea, Secțiuni, 68-72, 235-239; Cândroveanu, Alfabet, 53-59; Petroveanu, Traiectorii, 319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I, 145-147; Raicu, Practica scrisului, 339-342
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338; Felea, Secțiuni, 68-72, 235-239; Cândroveanu, Alfabet, 53-59; Petroveanu, Traiectorii, 319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I, 145-147; Raicu, Practica scrisului, 339-342; Iorgulescu, Scriitori, 40-44; Simion, Scriitori, I, 341-352; Poantă, Radiografii, I, 242-244; Grigurcu, Poeți, 380-383; Marcea, Concordanțe, 271-274; Raicu, Fragmente, 261-263; Cristea, Modestie, 66-69; Sorescu, Ușor cu pianul, 366-371; Cistelecan, Poezie, 139-142; Cândroveanu, Lit.
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
anul în fiecare ceas din toamnă sare în primăvară, numai la sport nu sare nici măcar un pas. Caracteristica multora din aceste cântece este spiritul vechi, bulevardier, de prost gust. Într-adevăr, cu ce diferă cântecul scris în 1950 de Aurel Felea și N.Kanner: Cine mi-e drag mă așteaptă, Mă așteaptă undeva, Pe o străduță apropiată Mă așteaptă Cineva. de cel scris de - dar cine își mai aduce aminte? - ce se cânta în localuri acum 20 de ani: Când se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Când se lasă noaptea Pe străduța mea, Dorul meu cu mine Se-ntâlnește și Amândoi pe tine Te așteptăm să vii. Ce caută în viața noastră asemenea cântece? Oare pot ele educa tineretul nostru?(...) Unii ca N.Nasta, Vasilescu-Liman, A.Felea etc., deși nu publică nici o poezie de ani de zile, fabrică în schimb zeci și zeci de texte, în genul celor citate (...). Dar cum pot ajunge la o adevărată creație, poeți ca cel ce a îmbătrânit numărând accente moarte, cel
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
resimt în ultima vreme toate sectoarele revistei. Poezia din ultimele numere este copleșită de exprimarea confuză a unor sentimente nici ele pe deplin clarificate. Astfel sunt poeziile Manifest de A.E. Baconsky, Tinerii oaspeți și Cântec de primăvară de V. Felea și Romanță de Aurel Rău - invadate de locuri comune și de un lirism superficial; sau unele poezii despre Bulgaria ale lui A.E. Baconsky, în care este evidentă incapacitatea de a vedea imaginea grandioasă în plină transformare a noii Bulgarii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]