515 matches
-
Masculul ține picioarele anteniforme ale femelei cu chelicerele și pedipalpii și se mișc în urmă, pana cand femelă nu-și va ridica opistosoma. Masculii depun un spermatofor pe substrat și cu ajutorul unei formațiuni ale pedipalpilor îl introduce în orificiul genital femel. Femelele sapă o vizuina și depun până la 12 - 40 de ouă într-un sac special pentru a menținea umiditatea. În acest timp, femelă își protejează ponta și o anexază de opistosomă. Dezvoltarea embrionara durează 4 - 5 săptămâni. După eclozare juvenilii
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
cele mai multe marsupiale sunt prezente canalele lui Cuvier și vena azigos. Temperatura corpului este mai mică decât la mamiferelor placentare, și poate varia ușor în funcție de schimbările temperaturii mediului ambiant; în mod normal, aceasta variază de 34 la 36° C. Aparatul genital femel este format din: două ovare, două utere, fiecare cu trompa sa, două vagine. Penisul, de regulă, cu un gland bifid (bifurcat). Testiculele sunt cuprinse într-un scrot (cu excepția cârtiței cu pungă), care este situat prepenial (așezat înaintea penisului). Osul penian
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
înainte, în fața + "glottis" = glotă, limbă - datorită formei) reprezintă fiecare din "segmentele" corpului (strobilul) la diferite cestode. Proglotele sunt dispuse cap la cap, în ordine liniară sub formă de panglică. Fiecare proglotă conține atât aparatul genital mascul, cât și pe cel femel. După fecundație, fiecare proglotă devine un adevărat "sac cu ouă". Numărul proglotelor este foarte variabil de la specie la specie, între 3 și 4500. La "Taenia solium", numărul proglotelor poate ajunge până la aproximativ 900, iar la "Taenia saginata", care este, de
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
din marginile laterale, puțin mai în urmă jumătății lungimii sale. Papile genitale alternează de la un proglot la altul, adică una se găsește pe o parte, următoarea pe cealaltă parte, însă nu regulat. Pe ele se găsesc "orificiile genitale", mascul și femel. Aceste papile apar numai o dată cu formarea organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
organelor genitale. Papile genitale nu există pe proglotele prea tinere și nu se pot vedea bine decât pe proglotele mature. În interiorul proglotelor se află fibre musculare, cordoane nervoase, vase colectoare longitudinale ale sistemului excretor și organele de reproducere mascul și femel. Proglotele sunt străbătute de numeroase fascicule de fibre musculare dorsoventrale de la o față la alta. Datorită acestei musculaturi, la multe specii, ca de exemplu la "Taenia saginata", proglotele mature, rupte de strobil, se pot mișca singure și pot ieși chiar
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
lateral, spre una din marginile proglotului, unde se deschide într-o înfundătură a papilei genitale, numită "atriu genital". Partea terminală a canalului deferent se diferențiază într-un organ de împerechere musculos, exertil, numit "cir", situat în "punga cirului". "Aparatul genital femel." "Ovarul", format din doi lobi mari, este situat în regiunea posterioară a proglotului. El se continuă cu "oviductul", care se deschide într-un "ootip". Aici se deschide și conductul "glandei vitelogene", care este unică și situată înspre marginea posterioară a
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
se mai deschid și numeroase "glande cochiliere". Din ootip pleacă două canale: vaginul și uterul. "Vaginul" în apropiere de ootip, este dilatat formând un "receptacul seminal", apoi se îndreaptă spre papila genitală în care se deschide printr-un "orificiul genital femel", alături de cel mascul. "Uterul" pleacă în linie aproape dreaptă prin mijlocul proglotului, spre marginea anterioară a acestuia, unde se termină orb. El are o formă simplă, tubulară, numai în faza tânără. Mai târziu, după fecundare, formează câte 7—10 "diverticule
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
dependența de anotimoul ploios. Perioadă de gestație durează între 360 și 440 de zile; gemenii la dromaderi sunt rări. Animalele tinere vor fi îngrijite de mama timp de doi ani, după care femelă este din nou aptă pentru împerechere. Tineretul femel atinge maturitatea sexuală la trei ani, pe când masculii la vârsta de 4 - 6 ani. Un animal poate trăi între 40 și 50 de ani.
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
sau spermiducte, în dependență de sex, care se deschid în orificiul genital. Fecundația este internă. La scorpioni, pseudoscorpioni acuplarea este însoțită de lăsarea spermatoforului. După fixarea lui pe substrat, masculul dirijează femela cu ajutorul pedipalpilor, astfel încât spermatoforul să nimerească în orificiul femel. Masculii păianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt vivipari. Arahnidele sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
a celulelor viteline și segmentul germigen care produce ovule. La speciile cu intestin prezent glandele vitelogene merg în paralel cu traiectul acestuia, astfel facilitându-se absorbția substanțelor nutritive. La clasa Cestoda, glandele vitelogene sunt situate sub tegument. La aparatul genital femel este anexată o bursă copulatoare sau seminală, un uter pentru acumlarea ouălor, un receptacul seminal precum și o serie de glande anexe. În unele cazuri se diferențiază și un penis. Orificiile genitale se deschid la unele specii separat iar la altele
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
două diviziuni succesive, care duc la formarea în total a 4 nuclei, la rândul lor 3 dintre nuclei se resorb, iar al 4-lea se mai divide odată, dând naștere la 2 nuclei haploizi. Unul din nuclei este staționar (considerat femel), iar celălalt este „migrator” (considerat mascul). Procesul descris are loc în ambii parameci. În faza următoare are loc schimbul de nuclei migranți prin intermediul punții citoplasmatice și fuzionarea lor cu nucleii staționari, rezultându-se „sincarionul” care are valoare de zigot diploid
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
spermei . Dimorfismul sexual se manifestă prin dimensiunile mai mari ale femelei și prezența gonopodelor la masculi. Ricinuleidele sunt animale unisexuate, cu fecundare internă. Împerecherea este inițiată de un comportament special de curtare de către mascul. Masculii introduc sperma în orificiul genital femel cu ajutorul gonopodelor . Femele depun 1 - 2 ouă care sunt ținute cu ajutorul cucullus-ului. Larvele eclozate din ouă se deosebesc de adulții prin prezența a numai 3 perechi de picioare, și organe genitale slab dezvoltate. După prima năpârlire, larvele devin nimfe cu
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
ei, având loc fertilizarea. Odată ce împerechere este finisată cu succes, masculul și femela se vor separa. Spre deosebire de restul arahnidelor, scorpioni sunt vivipari. Perioada de gestație durează de la câteva luni până la un an și jumătate. Dezvoltarea embrionară are loc în interiorul corpului femel. După naștere juvenilii urcă pe spinarea mamei lor până la prima năpârlire. În acest timp tinerii nu pot supraviețui fără mama lor, deoarece ea le oferă protecție și menține umiditatea la nivelul normal pntru ei. Unele specii manifestă o sociabilitate mai
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
diferit în cazul lucrărilor de ameliorare în care se are în vedere doar componenta masculină a familiei parentale, sau când se ia în considerare doar componenta feminină. Sistemul de calcul este valabil în zootehnie, unde un reproducător valoros, mascul sau femel, poate duce la crearea unei noi varietăți, și, în final, la crearea unei noi rase. In piscicultură, unde chiar și selecția familială cere eforturi deosebite și cheltuieli care nu se pot acoperi de către o fermă de producție, efectul selecției se
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a descendenței față de parentali (fenotipic vorbind). Imperecherile heterogene sunt cele mai utilizate în zootehnie. Este vorba de împerecherile între doi indivizi cu fenotipie diferită, unul (de regulă masculul) fiind net superior celuilalt. Aici intervine diferența în cazul pisciculturii, unde reproducătorul femel este cel ales după caracterele fenotipice, masculul fiind asemănător, dar nu obligatoriu de aceași valoare. Acest tip de împerechere are loc în cazul necesității atenuării unor deficiențe fenotipice, unul dintre parentali având caracterul respectiv mult îmbunătățit. Astfel se ameliorează rase
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
populația imigrantă (comparativ cu cea locală, de bază), la acest tip de împerechere noua populație va avea caracteristici proprii, neasemănându-se cu nici una dintre populațiile utilizate la încrucișări. Se pot utiliza, pentru formarea noii rase, mai multe populații. Atunci, descendenții femeli obținuți din prima încrucișare, selecționați, se vor încrucișa cu masculii celei de a treia populații. Decendența, după testare, se va încrucișa direct (indivizii între ei), sau femelele se vor încrucișa cu masculii din a patra populație, în funcție de numărul de populații
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Ulterior, ovulele sunt supuse unor șocuri termice (cu temperaturi joase sau înalte), sau unor șocuri de presiune, pentru evitarea eliminării celui de al doilea corpuscul polar. Astfel se obțin ovule diploide, care vor da grupe de organisme de același sex (femel), care au genotipul mamei. Astfel s-au obținut generații gynogenetice la mai multe specii de pești, inclusiv crapul comun, studii care s-au efectuat și la noi în țară. Dar costurile ridicate reclamate de aparatura necesară și instalațiile în care
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
îl are ereditarea mitocondrială. Deci transferul informației genetice, de la mascul, într-un ovul anucleat, nu asigură obținerea unei descendențe în totalitate asemănătoare cu tatăl, intervenind, aici, și ereditatea extranucleară. Din aceste considerente, se practică îndeosebi obținerea generațiilor unisexuate de sex femel. La pești, obținerea de generații unisexuate de femele ar asigura producerea de ovule care se cer la consum, la unele specii depășind cu mult prețul carcasei. 55 Studiile și experimentele de acest fel au început în prima jumătate a secolului
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
firească a obținerii generațiilor unisexuate, gynogenetice sau androgenetice, o reprezintă producerea organismelor tetraploide, prin unirea celor doi gameți diploizi. 56 2.3.2. Poliploidizarea. Reproducerea sexuată, comună tuturor vertebratelor, constă în contopirea celor doi gameți haploizi (unul mascul și unul femel), pentru obținerea unei celule diploide, numită zigot. Astfel, la fiecare generație se obțin indivizi cu ereditate nouă, fără a fi identici cu niciunul dintre părinți, un lucru foarte important pentru evoluție(Cataudela, S.,1977). In unele cazuri, separarea și apoi
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
la noi în țară (după Al.Cristian și El.Costea, 1971). Tabel nr. 4. Valorile principalilor indici biometrici la crapul unguresc și la descendență. Sexul Valori I. P. I. C. C. F. medii 2,31 0,96 3,81 Cr. import (C3) femel limite variații 2,15-2,45 0,89-1,02 3,48-4,40 medii 2,40 0,98 3,57 Cr. Import (C3) mascul limite variații 2,22-2,47 0,93-1.10 3,15-4,09 medii 2,22 0,90 4,20
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
2,15-2,45 0,89-1,02 3,48-4,40 medii 2,40 0,98 3,57 Cr. Import (C3) mascul limite variații 2,22-2,47 0,93-1.10 3,15-4,09 medii 2,22 0,90 4,20 Descendență (C3) femel limite variații 2,04-2,44 0,80-1,00 3,60-5,15 medii 2,29 0,92 4,00 Descendență (C3) mascul limite variații 2,04-2,47 0,81-1,10 3,30-5,00 Această varietate de crap a fost răspândită, prin
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
caracterele sexuale secundare depind de secreția endocrină și exocrină a ovarelor și testiculelor. Ca și pancreasul, acestea îndeplinesc rol secretor dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină a gonadelor este reprezentată de capacitatea de formare a gârneților masculi și femeli, necesari reproducerii propriu-zise, iar cea endocrină, secretoare de hormoni sexuali, stimulează dezvoltarea organelor genitale specifice sexului. Acestea, deși sunt prezente de la naștere, rămân mici și nefuncționale până la apariția pubertății, când apar semnele caracteristice maturației sexuale atât sub raportul secreției exocrine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lichidul spermatic. Omul poate interveni și determina unele transformări genetice numai În faza de concepere a viitorului produs din viața intrauterină, Înainte de formarea embrionilor, pe baza formării perechilor de reproducători, care prin copulare transmit zestrea genetică noilor generații. Aparatul genital femel se compune din: ovare, oviducte, uter, vagin și vulvă. Ovarele sunt În număr de două, situate sub șale, În regiunea sublombară, Înapoia rinichilor, mici și de formă elipsoidală, Îmbrăcate Într-o husă ovariană și conțin ovulele, care reprezintă celulele sexuale
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
putere între femei-bărbați în sfera vieții private și, implicit, în sfera vieții publice? De asemenea, acest demers editorial se încadrează în aria tematică a cercetărilor cu privire la relația politică și gen, cercetări care nu se reduc la simple interogații cu privire la locul femelilor în politică, ci propun cel puțin trei teme centrale pentru teoria politică: cetățenia; statul și politicile publice; relația între sfera vieții publice și sfera vieții private. Aceste teme, privite din perspectiva genului, pun în discuție și reanalizează critic conceptele și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
La femeie, fiecare ovar conține aproximativ o sută de mii de foliculi primordiali, fiecare conținând un ovocit oprit în diplotenul meiozei, care are loc între săptămânile 12 și 16 de viață intrauterină. De la stadiul de embrion și până la pubertate, gameții femeli se află în această stare de animație suspendată. O dată cu declanșarea semnalelor endocrine ce însoțesc apariția ciclului menstrual, în fiecare lună se activează un singur ovocit (rarisim doi sau mai mulți), ceilalți intră în apoptoză și degenerează printr-un proces numit
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]