2,422 matches
-
disidenți, nu a fost asasinată sau trimisă În lagăr. Ea a supraviețuit unei serii de slujbe pur ceremoniale și de ambasador, ce i se oferiseră În mod explicit, pentru a-și mai tempera criticile. Vezi Beatrice Farnsworth, Alexandra Kollontai: Socialism, Feminism, and the Bolshevik Revolution, Stanford University Press, Stanford, 1980. Alexandra Kollontai, Selected Writings of Alexandra Kollontai, traducere de Alix Holt, Allison and Busby, Londra, 1977, p. 178. Eseul lui Kollontai, „The Workers’ Opposition”, din care provine acest citat, reprezintă versiunea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de proză poartă semnăturile unor personalități ale culturii române. În primul rând e vorba despre Mircea Eliade, a cărui prezență nu a fost „precupețită” nici aici. Alături de articole și studii (Istorism și interiorizare, Teme inițiatice și teme literare, Democrație și feminism), Eliade publică nuvela 12 000 capete de vită (12/1953), în care se relevă „umorul ascuns” cu care autorul își conduce eroul și cititorii până la „poarta neașteptată și tulburătoare a misterului” (Nicu Caranica). Se reține și proza lui Vintilă Horia
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
nu demult. Conform ei, esteticul trebuia izolat de psihologic, de social, de existențial, În definitiv. Mihaela Ursa: La cealaltă extremă, opusă primatului esteticului, ar fi critica de tip poststructuralist, fundamental stângistă, neomarxistă (unde intră și noul istorism, dar și cele mai multe feminisme), care aproape că trece cu vederea orice idee de estetic, fiind interesată exclusiv de mesajul social, de politicile textului și de impactul acestora. Horea Poenar: Eu sugerez să vedem imaginarul ca pe o zonă creatoare de lumi, de fiecare dată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
postmodern trebuie văzută altfel decât În tradiția literară anterioară. O asemenea abordare este generată și de suportul teoretic al metodei calitative În studiul imaginilor. Teoriile critice ale comunicării - marxismul târziu al Școlii de la Frankfurt, criticismul cultural britanic, tradiția foucaultiană sau feminismul - au construit cadrul teoretic care a permis elaborarea unei structuri conceptuale complexe, cu mare deschidere culturală. Aceste teorii au descris cadrul În care ar trebui să se manifeste metodologiile analitice calitative: cercetarea contextului, cercetarea expresiei și cercetarea conținutului, care integrează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi cel care se ocupă de motivaționism, de behaviorism, de publicitate. Un altul ar fi modul cum pot fi folosite structurile și schemele analitice ale semioticii și ale structuralismului. Un altul este alcătuit din interpretările de tip postmarxist, de metodologiile feminismului În studierea fenomenului cultural etc. Toate sunt bucăți dintr-un demers mai amplu, pe care le-am publicat În diverse locuri - cum funcționează, de exemplu, tehnica psihanalitică asupra imaginarului și a imaginii -, Încercând la final să compun un fel de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
armonizare?, Renașterea naționalismului), se combate propaganda maghiară ce urmărea revizuirea Tratatului de la Trianon. Preocupările pentru emanciparea femeii, o orientare privilegiată a seriei de până la 1906, revin prin mai multe însemnări și articole (Femeia în familie și societate de Vasile Cotruș, Feminism și feminitate de Natalia Negru ș.a.). Se cultivă culoarea locală prin evocarea de personalități (Iosif Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
din Galați reproduce basmul dramatic În Țara Piticilor (1936). Drama Fără reazem și nuvelele scrise de F. au în centru iubirea ca forță oarbă și fatalitate. Piesa pune în discuție, foarte interiorizat, dar în acord cu ideile vehiculate de „secolul feminismului”, destinul femeii moderne, prin dezastrul unei eroine care, datorită educației, mediului și idealismului structural, nu imaginează alte moduri ale împlinirii de sine în afara dragostei. Înșelată de bărbat, rob al plăcerii imediate, înțelege că nu-i rămâne decât să se sinucidă
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
conștienți de adevăratele lor nevoi și dorințe și să-și îngrijească propriul corp; să se raporteze la libertatea feminină de pe poziții de egali, și nu de servitori vinovați sau inamici ostili; să dezvolte și să prețuiască prieteniile între bărbați. În legătură cu feminismul sau masculinismul, fără a deține date statistice planetare, putem afirma că, probabil, majorității femeilor și bărbaților le repugnă sexismul, atât șovinismul masculin, cât și extravaganțele mișcării feministe. Aportul practic al disciplinelor socioumane, în speță al psihosociologiei în materie de gender
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
încă învestită cu drepturile de valoare intelectuală, ea nu se prezintă, ci se strecoară.” Țelul publicației va fi prin urmare acela de a contribui la ameliorarea situației, oferind spațiu de manifestare și de afirmare scriitoarelor. Deși nu își recunoaște deschis feminismul („Noi nu suntem în faza feministelor...”), în primii trei ani de apariție se promovează exclusiv texte scrise de femei și abia din 1929, când își modifică și titlul, marcând explicit o deschidere, printre colaboratori sunt admiși și bărbați. Momentul coincide
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
doză de morfină. S.-R. a publicat câteva cărți de poezie - Sărăcie (1897), Lirice (1898), Spini (1915) - și culegerea O toamnă la Paris (1897), care reunește schițe, cronici jurnalistice, amintiri, fantezii, sonete. O parte din scrierile sale gazetărești în problema feminismului intră în volumul intitulat Ele (1898). A compus libretul operei Petru Rareș (muzica de Eduard Caudella), este autorul unei antologii privitoare la literatura română din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea (I-II, 1893) și, în 1896, după
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
Scarlat Struțeanu, „Ferestre luminate”, „Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1 101; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1971, 375-380; Al. Bogdan, Poezia feminină, LUT, 1922, 114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9; Craioveanul [F. Aderca], „Ferestre luminate”, „Năzuința”, 1922, 2; Ion Sân-Giorgiu, Nedreptățiții, NRL, 1926, 21; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 195-196; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 198, 258, 294; Lucia Popescu, Siluetă: Alice Soare, „Știrea”, 1935
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
înscriere într-un grup nediferențiat din care drumul spre emancipare era adesea covârșitor obturat de manifestările marginalizării. A fost acest grup al „femeilor singure” - presat de atitudinea oamenilor din Veacul de Mijloc față de femeie, un soi de „valorizare negativă” a feminismului - mereu numeros (de aceea Părinții Bisericii le-au acordat destulă atenție - Sfântul Apostol Pavel, lângă cărțile căruia m-am oprit mai sus, cu deosebire), căruia Ecclesia îi recomanda insistent temperanță, renunțare, generozitate față de lăcașele sfinte, și mariajul cu Hristos, dar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
miză interdisciplinară, aducând într-un spațiu comun texte ținând de filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot fi enumerate Lewis Carrol (7-12/1991), Feminism, feminitate (7-9/1996), Austria (1-3/1997), Bucureștiul (4-6/1997), Balcanismul (7-9/1997), Fotbal (4-7/1998), Loc-locuire-poluare (1-3/1999), Europele din Europa (1-3/2000), Nietzsche (1-6/2001), Filmul (10-12/2001), Alteritate (1-7/2002). Rubrici permanente sunt acum „20 spre 21”, o
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
de la atitudinea politică (editorialul Primul vot al femeilor și partidele politice) la implicarea femeilor în administrație pe alte meridiane (ca în cazul Berthei Knight Landes, primar al orașului american Seattle) sau la chestiunile feministe reflectate în literatură („Baltagul”, Vitoria și feminismul și Despre femei în folclorul român, ambele articole aparținând Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini (Sigrid Undset, Marcel
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
orientării curriculumului în funcție de cele ale rasismului și antirasismului; construirea unor curricula multiculturale; emanciparea culturală; problemele identității și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile sexuale legate de rasism; prostituția rasială; relațiile dintre feminism, rasism, erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării ș.a. Cele mai multe idei ale pedagogiei multiculturaliste - mai ales antirasiste - au fost asimilate, prin diverse „formule”, în curricula optimizate în SUA, Canada și Europa. (Unele reforme de această natură au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Heidegger ca rădăcini ale acestui nou mod de a filosofa; se pot găsi, într-adevăr, „semințe” ale gândirii curriculare postmoderne în aceste opere. Dar temele postmodernismului pedagogic se circumscriu obsedant problematicii educaționale de profunzime: construirea identității personale; deconstrucția unității în feminism, masculinism și homosexualism; dorința de „a fi” la educator și la elev; sinuciderea și omorul; terorismul și nihilismul; dorința de putere și autoritate; statutul enigmatic și statutul provocator în educație; scandalul etic și limbajul scandalos; critica naționalismului și eficientismului curricular
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Origene a fost înlocuită cu hermeneuticile lui Hans-Georg Gadamer, Paul Ricœur, Jürgen Habermas și William Reynolds. Gândirea teologică postmodernă a asimilat fenomenologia husserliană, ba chiar și psihanaliza, pe care, inițial, o repudiase. Teologii postmoderni abordează teme considerate altădată tabuuri: feminismul, sexualitatea, libertatea de opinie etc. Curentul „teologiei eliberării”, inițiat de teologul peruvian Gustavo Gutiérrez și de arhiepiscopul salvadorian Óscar Romero, a intrat în dispută cu papalitatea pe problemele religiei libere, educației religioase libere, noii cosmologii (care admite existența extratereștrilor), ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
54. Bowles, Gintis, op. cit. 55. J. Anyon a publicat pe această temă două studii importante: „Schools as Agencies of Social Legitimation”, în W. Pinar (ed.), Contemporary Curriculum Discourses, Gorsuch Scarisbrick, Scottsdale, 1988, pp. 175-200; The Retreat of Marxism and Socialist Feminism: Postmodern and Poststructural Theories in Education, Department of Education, Rutgers University, Newark, 1992 (citat de W. Pinar, W. Reynolds, P. Slattery și P. Taubman, Understanding Curriculum: An Introduction to the Study of Historical and Contemporary Curriculum Discourses, Peter Lang, New York
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
New York. Alexander, W. (1964), Changing Curriculum Content, ASCD, Washington, D.C. Anyon, J. (1988), „Schools as Agencies of Social Legitimation”, în W. Pinar (ed.), Contemporary Curriculum Discourses, Gorsuch Scarisbrick, Scottsdale, pp. 175-200. Anyon, J. (1992), The Retreat of Marxism and Socialist Feminism: Postmodern and Poststructural Theories in Education, Department of Education, Rutgers University, Newark. Aoki, T. (1974), „A Response șto W. James Popham’s Curriculum Design: The Problem of Specifying Intended Learning Outcomesț”, în J. Blaney, I. Housego, G. McIntosh (eds.), Program
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1993), Integrating Study Abroad into the Undergraduate Liberal Arts Curriculum: Eight Institutional Case Studies, Greenwood Press, Westport. Burns, R.W., Brooks, G.D. (eds.) (1970), Curriculum Design in a Changing Society, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs. Butler, J. (1990), Gender Trouble: Feminism and the Subversion of Identity, Routledge, Chapman & Hall, Londra. Butt, R. (1985), „Appropriate Multicultural Pedagogy and Its Implementation in the High School”, lucrare prezentată la Ivitational Symposium „Teaching Methods for a Multicultural Society”, Queens University, Kingstone, Ontario, 1-4 mai. Butt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Giroux, H. (1988b), Teachers as Intellectuals: Toward a Critical Pedagogy of Learning, Bergin & Garvey, South Hadley. Giroux, H. (1989), „Rethinking Education Reform in the Age of George Bush”, Phi Delta Kappan, 70 (9), pp. 728-730. Giroux, H. (ed.) (1991), Postmodernism, Feminism, and Cultural Politics: Redrawing Educational Boundaries, State University of New York Press, Albany. Giroux, H. (1992), Border Crossings, Routledge, New York. Giroux, H. (1993), Living Dangerously: Multiculturalism and the Politics of Difference, Peter Lang, New York. Giroux, H., McLaren, P. (1989), Critical Pedagogy
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Toward a Poor Curriculum, Kendall/Hunt, Dubuque, pp. 31-50. Grumet, M. (1979), Conception, Contradiction and Curriculum, lucrare prezentată la conferința de la Airlie, Virginia; a fost publicată și în Journal of Curriculum Theory, 3 (1), 1981, pp. 287-298. Grumet, M. (1989), „Feminism and the Phenomenology of the Familiar”, în G. Milburn, I. Goodson, R. Clark (eds.), Re-Interpreting Curriculum Research: Images and Arguments, Althouse Press, Londra, pp. 87-101. Gutek, G. (1993), American Education in a Global Society: Internationalizing Teacher Education, Longman, New York. Gwynn
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
singura ei carte, reunește versuri adresate lui Geo Bogza, Perpessicius, Marcel Iancu, Petru Comarnescu, Zaharia Stancu, Camil Baltazar, Ion Vinea. Timbrul liric care o definește poate fi însă recuperat din alte poeme, ce respiră un expresionism temperat, pe fondul unui feminism nonagresiv, nici iritant, nici provocator. Iubirea înseamnă foc devastator, de aceea obrazul iubitului e „palid ca pământul în care/ n-a plouat”, iar chipul lui pare „icoană arsă în pământ”. Catrenele de inspirație iberică, „cople”, emană temperatura și senzualitatea proprii
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
al unei maturități asumate energic, se derulează când cu detașare, când cu accente mai personale, străluminând prin teorie umbrele lumii de dincolo și exemplificând totul prin literatura care a abordat acest subiect. Celelalte lucrări sunt în primul rând expresia unui feminism ostentativ, aproape disprețuitor, descoperind limbii române calitățile femeii puternice, opusă bărbatului oscilant. În al doilea rând, reprezintă un omagiu adus expresivității și diversității poetice a limbii noastre, în ciuda handicapului recunoscut al circulației limitate. Pentru aceste eseuri P. a obținut Premiul
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
antinaționalism, antifundamentalism și antiortodoxism, liberalism și multiculturalism, prodemocrație și corectitudine politică”. În dispozitivul acestei autodefiniri poate fi identificat modelul stângii culturale americane, în speță al liberalismului din SUA, remarcându-se în acest sens interesul constant pentru studiile de gen, pentru feminism, ideologiile minorităților - sexuale, etnice etc. -, pentru dialogul intercultural. Ideologia de facto a publicației e derivată din strategiile de (auto)omologare, sub umbrelă postmodernă, a fenomenului optzecist, valorizat în opoziție explicită sau implicită cu generațiile anterioare (cu unele excepții, printre care
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]