860 matches
-
la viață, libertate, proprietate. Contractul delimitează sfera publicăxe "„sferapublică" de cea privată. Indivizi precontractuali izolați (atomizați) devin capi de gospodărie care intră în contract în baza faptului că sunt proprietari și își exercită autoritatea asupra copiilor și soției. Critici feministexe "„feminist": Condiția intrării în contractul bazat pe înțelegerile voluntare și reciproce între cetățeni raționali este ca aceștia să fie capi de familiexe "„familie". Părțile contractuale sunt tratate ca raționale și egale, dar în toate cazurile, contractanți sunt socotiți numai bărbații. Contractul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mai semnificativă critică la adresa construcțiilor clasice ale contractualismului, cu insistență asupra excluderii femeilor ca părți ale contractului. Actualmente, contractualismul s-a revigorat sub influența lucrării lui J. Rawlsxe "„Rawls,John", A Theory of Justice, dar o dată cu această revenire, criticile feministexe "„feminist" vizează problema dreptății de gen în viața privată (Susan Mollerxe "„Moller,Carol" Okinxe "„Okin,SusanMoller", Justice, Gender and Family). c. Statul de dreptxe "„statuldedrept". Omenii nu trebuie să depindă de voința altor oameni, ci de legi. Puterea nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
este însă guvernată de legile naturii și de moralitatea privată a indivizilor, nu de guvern, legi sau opinie publică și așa trebuie să rămână. A împiedica statulxe "„stat" să intervină în viața privată este un principiu liberal central. Critici feministexe "„feminist": Criticile feministexe "„feminist" susțin că neintruziunea totală a statului este o modalitate prin care statulxe "„stat" ignoră abuzurile și violența domesticăxe "„violență domestică". În acest fel, statulxe "„stat" nu protejează individul ca atare, ci o colectivitate (familiaxe "„familie") în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de legile naturii și de moralitatea privată a indivizilor, nu de guvern, legi sau opinie publică și așa trebuie să rămână. A împiedica statulxe "„stat" să intervină în viața privată este un principiu liberal central. Critici feministexe "„feminist": Criticile feministexe "„feminist" susțin că neintruziunea totală a statului este o modalitate prin care statulxe "„stat" ignoră abuzurile și violența domesticăxe "„violență domestică". În acest fel, statulxe "„stat" nu protejează individul ca atare, ci o colectivitate (familiaxe "„familie") în care nu se mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
adăugat și dreptul la căutarea fericirii personale. Drepturile pot să fie divizate în drepturi politicexe "„drepturi politice" sau legale și drepturi sociale sau culturale (vezi perspectiva ONUxe "„ONU" care reflectă ambele categorii). Liberalismul pune accentul asupra drepturilor politice. Critici feministexe "„feminist": Drepturile și libertățile formale nu au decât un rol limitat în asigurarea libertății și afirmării femeilor. Omogenitatea de tratament între bărbați și femei, sub aspect juridic și politic, duce într-o măsură semnificativă la orbirea față de diferențele culturale și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
variantă și pentru o intervenție minimală a statului (preponderent libertarieniixe "„libertarian": Friedrich Hayekxe "„Hayek,F.A.", Robert Nozickxe "„Nozick,Robert", Milton Friedman). Liberalismul bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale" va opta pentru a doua variantă, devenind cel mai important aliat al feminismului. Critici feministexe "„feminist": Egalitatea legală nu corectează cu nimic inegalitatea reală în privința muncii casnice, a diferenței de venituri și inegalității de acces la puterexe "„putere" și resurse. Rămânând gospodine și mame în exercițiu, femeile nu pot să fie competitoare egale pe piața muncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
fi parte a contractului social. „Construcția diferenței sexuale ca diferență politică este centrală societății civile... Dreptul patriarhalxe "„patriarhal" al bărbaților asupra femeilor este înfățișat ca reflectând ordinea naturală.” (Patemanxe "„Pateman,Carole", 1988, p. 17). Este important, din perspectiva teoriilor feministexe "„feminist", faptul că nerecunoașterea capacității contractuale a femeilor a condus la drepturi aproape absolute ale bărbaților asupra acestora. Distincția publicxe "„public"-privatxe "„privat", așa cum a fost consacrată în teoriile liberale clasice și contemporane, conduce în mod necesar la perpetuarea patriarhatxe "„patriarhat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de familie. Adesea, familiaxe "„familie" este locul abuzurilor și discriminărilor de gen. Prin urmare, a rezuma problema dreptății la sfera publică poate conduce la un risc major referitor la acțiuni de profunzime în privința exercitării drepturilor. Indiferent de diversitatea abordărilor feministexe "„feminist" și de diversitatea intereselor femeilor, problema dreptății în sfera publică și în cea privată reprezintă un interes general care transcende diferențele. Ideea intervenției statului este acceptată doar de către liberalismulxe "„liberalism" bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale" sau, cum mai este numit, de către liberalismulxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
interes general care transcende diferențele. Ideea intervenției statului este acceptată doar de către liberalismulxe "„liberalism" bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale" sau, cum mai este numit, de către liberalismulxe "„liberalism" de stângaxe "„liberalismuldestânga" (vezi Isaacxe "„Isaac,Jeffrey", 2003), inclusiv de către acest tip de feminism liberal. Feminiștii atașați acestui tip de liberalismxe "„liberalism" consideră că femeile trebuie compensate pentru nedreptățile suferite în trecut din cauza sexismului, iar impedimentele socioeconomice, ca și cele legale trebuie eliminate. De exemplu, când se fac angajări, este admisibil ca la calificare egală cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
referi, în cele ce urmează, nu la criticile conservatoare ale acestui tip de feminism, ci la cele aparținând altor orientări în teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Desigur, cele dintâi sunt ample. Unele vizează chiar liberalismulxe "„liberalism", altele, doar componentele sale feministexe "„feminist". În acest ultim caz, argumentele cel mai des invocate vizează temeri pentru disoluția familiei prin subminarea rolurilor tradiționale și ieșirea masivă a femeilor din „gineceuxe "„gineceu"”. Cea cu adevărat amenințată este familiaxe "„familie" tradițională, dar nu este deloc amenințată familiaxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
pentru disoluția familiei prin subminarea rolurilor tradiționale și ieșirea masivă a femeilor din „gineceuxe "„gineceu"”. Cea cu adevărat amenințată este familiaxe "„familie" tradițională, dar nu este deloc amenințată familiaxe "„familie" ca uniune partenerialăxe "„parteneriat". Una dintre critici vizează tendința liberalismului feminist de a pune accentul asupra libertății personale ca fiind mai presus de binele comun și de a aprecia neutralitatea de gen ca fiind coerentă cu umanismulxe "„umanism". În sensul primei probleme, o critică importantă vine din perspectiva comunitarismuluixe "„comunitarism" feminist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
feminist de a pune accentul asupra libertății personale ca fiind mai presus de binele comun și de a aprecia neutralitatea de gen ca fiind coerentă cu umanismulxe "„umanism". În sensul primei probleme, o critică importantă vine din perspectiva comunitarismuluixe "„comunitarism" feminist reprezentat de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" (1981, 1982). Cele trei eșecuri majore ale feminismului liberal, susține ea în Public Man, Private Woman (Bărbatul publicxe "„public", femeia privată), 1981, sunt următoarele: a) Ideea că femeile pot să fie ca bărbații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ca și pentru asociații lor din afaceri și pentru colegii de serviciu” (Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, p. 34). O altă critică importantă vine din partea feminismului socialist și este formulată de către Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" (1983). Argumentul ei, dezvoltat în lucrarea Feminist Politics and Human Nature (Politica feministăxe "„feminist" și natura umanăxe "„naturaumană"), este următorul: liberalii, inclusiv cei feminiști, au o gândire caracterizată prin „dualism normativxe "„dualismnormativ"”. Ei tratează activitățile mentale ca exclusiv umane și net superioare celor legate de trupxe "„trup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și pentru colegii de serviciu” (Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, p. 34). O altă critică importantă vine din partea feminismului socialist și este formulată de către Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" (1983). Argumentul ei, dezvoltat în lucrarea Feminist Politics and Human Nature (Politica feministăxe "„feminist" și natura umanăxe "„naturaumană"), este următorul: liberalii, inclusiv cei feminiști, au o gândire caracterizată prin „dualism normativxe "„dualismnormativ"”. Ei tratează activitățile mentale ca exclusiv umane și net superioare celor legate de trupxe "„trup", pe acestea din urmă socotindu-le animalice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
34). O altă critică importantă vine din partea feminismului socialist și este formulată de către Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" (1983). Argumentul ei, dezvoltat în lucrarea Feminist Politics and Human Nature (Politica feministăxe "„feminist" și natura umanăxe "„naturaumană"), este următorul: liberalii, inclusiv cei feminiști, au o gândire caracterizată prin „dualism normativxe "„dualismnormativ"”. Ei tratează activitățile mentale ca exclusiv umane și net superioare celor legate de trupxe "„trup", pe acestea din urmă socotindu-le animalice. Astfel s-a născut și diviziunea sexuală a munciixe "„diviziunesexualăamuncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
accentuat strategiile de afirmare decât pe cele protective și conduce la politici care contribuie la autonomizarea mai mare a indivizilor față de alți indivizi și față de statxe "„stat". Liberalismul are resurse și virtuți prin care poate să slujească multor scopuri feministexe "„feminist". Cu argumente liberale s-a pledat pentru anumite drepturi și s-au putut obține: dreptul la contracepțiexe "„contracepție" și avort (dreptul de proprietate asupra facultăților reproductive, dreptul la liberă alegere, la planificare familială), asistență pentru creșterea și îngrijireaxe "„îngrijire" copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
media (egalitatexe "„egalitate" de tratament, dreptul la o imagine demnă), legi antipornografie și antiprostituțiexe "„prostituție". Liberalismul însuși poate fi tratat ca un instrument de eliberare a femeilor de „patriarhatulxe "„patriarhat" capitalistxe "„patriarhat capitalist"” (vezi Zillah Eisensteinxe "„Eisenstein,Zillah", 1981). Liberalismul feminist pledează pentru reformarea sex-rolurilor, eliminarea sexismului în educație și din practicile instituționale, accentuează asupra integrității, reciprocității și parteneriatului de gen în viața publică și privată. Actual, discuțiile asupra dreptului la viață privată vizează în mod deosebit dreptul femeilor la privatitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
falansterelor s-au creat și primele creșe și grădinițe ca soluții instituționale la creșterea copiilor mici în condițiile în care mamele lucrează. Critica marxistă a socialismului utopic a vizat faptul că nu se renunță la privilegii de clasă prin bunăvoință. Feminiștii au criticat la rândul lor ideea că bărbații ar accepta să renunțe la monopolul puterii și privilegiilor de sex doar fiindcă sunt considerate nedrepte față de femei. 1.2. Socialismul feminist românesctc "1.2. Socialismul feminist românesc" În România, gândirea socialistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
că nu se renunță la privilegii de clasă prin bunăvoință. Feminiștii au criticat la rândul lor ideea că bărbații ar accepta să renunțe la monopolul puterii și privilegiilor de sex doar fiindcă sunt considerate nedrepte față de femei. 1.2. Socialismul feminist românesctc "1.2. Socialismul feminist românesc" În România, gândirea socialistă a fost reprezentată de Constantin Dobrogeanu-Ghereaxe "„DobrogeanuGherea,Constantin", Ion și Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia", Constantin Mille etc. Este de remarcat faptul că atât teoreticienii, cât și politicienii socialiști au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
privilegii de clasă prin bunăvoință. Feminiștii au criticat la rândul lor ideea că bărbații ar accepta să renunțe la monopolul puterii și privilegiilor de sex doar fiindcă sunt considerate nedrepte față de femei. 1.2. Socialismul feminist românesctc "1.2. Socialismul feminist românesc" În România, gândirea socialistă a fost reprezentată de Constantin Dobrogeanu-Ghereaxe "„DobrogeanuGherea,Constantin", Ion și Sofia Nădejdexe "„Nădejde,Sofia", Constantin Mille etc. Este de remarcat faptul că atât teoreticienii, cât și politicienii socialiști au fost consecvenți în pledoariile lor pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mare a oamenilor față de stat ca „patriarh general”, și anume: caracterul bugetivor al statului, precum și faptul că, întrucât statulxe "„stat" controlează cele mai multe resurse, atrage românii să-și rezolve problemele prin intermediul acestuia (vezi Gherasim, Miroiu, 2002; vezi și atracția unor feministexe "„feminist" românce spre statulxe "„stat" de tip paternalist). Gherea face apologia familiei socialiste întemeiate pe principii echitabile și pe neatârnare economică, fără însă să ia în calcul schimbarea naturii muncii domestice și parteneriatul în familiexe "„familie" (vezi Gherea, 1976, ș1910ț). În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cuget se va naște în om, orice sentiment va fi în armonie cu interesele omenirii” (Gherea, Opere complete, vol. II, 1976, p. 58). Nu doar teoreticienii, ci și politicienii socialiști au avut un rol semnificativ în promovarea ideilor politice feministexe "„feminist". Social-democratul C.V. Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V." ține în 29 martie 1898, în Aula Universității ieșene, o conferință despre emancipareaxe "„emancipare" femeii. „Secolul acesta este, cel puțin așa aud zicându-se, secolul celui mai înaintat umanitarism. Umanitarism se cheamă când un sex
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
toată averea și toate veniturile sunt controlate de bărbați)3 și pledează pentru separația bunurilor în căsătoriexe "„căsătorie", nu pentru comunizarea lor, ca alternativă la monopolul masculinxe "„masculin". Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V.", pe de o parte, nu ezită să se numească feminist 4, pe de altă parte, are grijăxe "„grijă" să nu lezeze ultima redută a patriarhatxe "„patriarhat"ului: păstrarea intactă a rolurilor de gen în viața privată. În subtext, această teamă că feminismul ar putea conduce la participarea bărbaților la munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
îngrijireaxe "„îngrijire" unilaterală oferită de către femei pare mai greu de acceptat decât împărțirea resurselor de puterexe "„putere" în viața publică. „Femeia - aud din toate părțile zicându-se - trebuie să fie, înainte de toate, soție și mamă de familiexe "„familie", ca și când noi, feminiștii (subl. M.M.), am vrea să o îndrumăm pe dânsa pe o altă cale și să lăsăm bărbaților sarcina de a crește copii și a căuta de casă... Dar nu, nu acest lucru îl voim noi. Din contră, vrem ca femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
insistent asupra situației femeilor muncitoare. Sub influență marxistă, ea considera, alături de alți lideri social-democrați, că emancipareaxe "„emancipare" femeii presupunea înlăturarea dominației capitalului și a proprietății private (Robirea femeii și emancipareaxe "„emancipare" ei, Azi totu-i marfă etc.). Cu timpul, „Radicalismul feminist al Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" va evolua spre un liberalismxe "„liberalism" democrat” (Ștefaniaxe "„Mihailescu,Ștefania" Mihăilescu, Lexicon feminist, 2002). Relațiile între feminismul socialist și cel liberal au fost rareori antagonice, dată fiind credința lor comună că a fi feministăxe "„feministă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]