1,521 matches
-
La moartea lui Octavian Goga), Ion Clopoțel (Eugen Lovinescu și Nicolae Iorga), Ion Tomuța (Liviu Rebreanu), Horia Trandafir (Panait Istrati). Se includ în sumar și articole despre viața și opera unor scriitori reprezentativi ai literaturii universale, studii și eseuri de fenomenologie și sociologie culturală: Emil Isac, Contactul nostru literar și cultural cu Apusul, Radu Dragnea, Sărăcia actuală de realism, Ion Breazu, Problema literară a Ardealului în anul al zecelea ș.a. În câteva numere apar mărturii și documente. Lui Coriolan Suciu îi
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
medical În epocă, dar și În antropologie și filosofie. În filosofie, cea mai mare influență a avut-o asupra lui Hegel și Maine de Biran. Pentru a-și demonstra tezele, Hegel a recurs la teoriile lui Galll, În lucrarea sa Fenomenologia spiritului, apelând la frenologie. Hegel face o conexiune interesantă, plecând de la frenologia lui Gall, Între individul interior pentru sine și corpul extern al acestuia ca expresie exterioară a celui interior. Omul este rezultatul raportului dintre interior și exterior. Se face
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psychiatrie, vol. I-III, Masson, Paris, 1959. 8Ă Baruk H., Psychiatrie morale, experimentale, individuelle et sociale. Haines et réactions de culpabilitè, PUF, Paris, 1945. 9Ă Szasz T., The myth of mental illness, Harper Collins Publ., New York, 2003. 10Ă Enăchescu C., Fenomenologia Nebuniei, Paideia, București, 2005. 11Ă Enăchescu C., Da și Nu. Dialectica comprehensivă a vieții sufletești, Paideia, București, 2006. 12Ă Enăchescu C., Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine. De la Socrate la Freud, Paideia, București, 2006. 13Ă Morin Ed., L’homme
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
volumul Materia Medica, În care Honigberger consideră că opiul „e În Europa, ca și În India, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (aici după ediția germană, 1851, p. 472), dar În același timp un Befriedigungsmittel... Iar „În epoca noastră, fenomenologia extazului face loc chimiei evaziunii care spiritualizează produsele psihoactive”, cf. A. Roșu, Les conceptions psychologiques dans les textes médicaux indiens, Paris, 1978, p. 38. 30. Atitudinea autorului coincide cu cea tradițională, ai cărei avocați nativi au apărut abia mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie literară, filosofie, așa cum se întâmplă în cazul amplului comentariu dedicat de Paul Costin Deleanu (sub pseudonimul Andrei Flor) „cazului” Vintilă Horia, legat de obținerea și retragerea Premiului Goncourt. Adevărat model de analiză literară a semnificațiilor romanului Dieu est né en
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
a posibilelor paralelisme identificabile între firul narațiunii și evenimentele istorice contemporane, eseul țintește către formularea unor concluzii menite a-i împiedica pe români „să mai suporte o a doua asemănătoare” întâmplare. În sumarul publicației e prezent și un text inedit, „Fenomenologia spiritului” de G. W. F. Hegel, aparținând lui Constantin Noica, ce se tipărește și în volum separat, iar necrologul consacrat lui Lucian Blaga e însoțit de reproducerea poemului Peisaj transcendent. Dar mai mult decât orice, S. devine un prilej de
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
Vlad, Dan Grigorescu, Sânziana Pop, Andrei Brezianu, B. Elvin, I. Igiroșianu, Vera Călin, Silvian Iosifescu, Ioanichie Olteanu, Radu Popescu, Simona Drăghici, Radu Lupan, Virgil Stanciu, Cornel Ungureanu. S.20 se remarcă și prin numeroasele eseuri cu o problematică privitoare la fenomenologia culturală (Tudor Vianu, Conceptul de literatură universală, 8/1962, Virgil Nemoianu, Simptomatologie literară, în mai multe numere din 1968) sau la aspecte particulare ale creației artistice, cu deosebire literare, estetice și filosofice, cum sunt paginile din Mircea Eliade (Morfologia și
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
invățământ, clasice. Predarea și învățarea unei discipline au dezavantajul că folosesc perceperea secvențială și insulară a realității unice făcând-o artificială. Din acest motiv este necesară realizarea unor conexiuni, între anumite discipline școlare pentru o percepere unitară și coerentă a fenomenologiei existențiale. În învățământul preuniversitar se pot identifica trei direcții ale interdisciplinarității: 1) la nivel de autori de planuri, programe, manuale școlare, teste sau fișe de evaluare; 2) puncte de intrare accesibile profesorilor în cadrul proceselor de predare evaluare (în acest caz
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
Titu Maiorescu (1977) ori, în fine, lui Lucian Blaga: Lucian Blaga. Mitul poetic (I-II, 1981-1983), Lucian Blaga. Mitul dramatic (1985). Ele pornesc de la ideea, formulată, de altfel, programatic, conform căreia sunt puse în evidență specificul și câștigurile teoretico-interpretative ale „fenomenologiei poeticului” față de alte formule critice: „Dacă se ivește necesitatea aprofundării sensului care depășește imaginea, deși legat de ea, metoda structurală trebuie să cedeze locul unei fenomenologii a poeticului care privește geneza gândirii poetice în forța expresivă a cuvântului, printr-o
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
de altfel, programatic, conform căreia sunt puse în evidență specificul și câștigurile teoretico-interpretative ale „fenomenologiei poeticului” față de alte formule critice: „Dacă se ivește necesitatea aprofundării sensului care depășește imaginea, deși legat de ea, metoda structurală trebuie să cedeze locul unei fenomenologii a poeticului care privește geneza gândirii poetice în forța expresivă a cuvântului, printr-o întoarcere la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui sens se dezvoltă imaginea poetică, în planurile succesive ale expresivității poetice”. Așadar, prin mecanismele de reducție
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
1998), în care sunt discutate, cu o distinctă percepție interpretativă modernă, fenomene de cultură veche românească, îndeosebi scrierile cronicarului Miron Costin și ale lui Dimitrie Cantemir, autoarea abordând și alte teme, precum Mihai Eminescu și epoca postkantiană, Fenomenul Blaga și fenomenologia secolului XX. După A Discourse Analyst’s Charles Dickens (1999), o lectură critică incitantă, T. va relua explorările și abordarea comparatistă a literaturii române. Alcătuiește o culegere de studii intitulată Discursul modernist (2000), unde demonstrează, cu accente polemice, între altele
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
Structura și creația artistică, pe când ultima parte, o poetică a receptării, insistă pe elemente extraestetice și estetice, pe criteriile ierarhizării artistice, subliniind heteronomia fenomenului receptării. Dincolo de documentarea laborioasă, precumpănitor germană, relevante sunt punctele de vedere personale despre filosofia artei și fenomenologia structurii ei; intră în dezbatere specificitatea devenirii artei între individual și universal, între temporal și supratemporal, între imanentism și mutațiile istoriei. Din perspectiva lui V., estetica e un concept-sumă, un sistem multiobiectual, larg cuprinzător, tratatul incluzând sfera literaturii și fiind
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
ordinea universală (Armonia eminesciană). În comparație cu alte interpretări ieșite din atelierul lui V. (precum cele despre Titu Maiorescu sau despre Al. Macedonski), axa celor din Poezia lui Eminescu e mai subliniat estetică, faptele biografice fiind deliberat escamotate. Interesează accentele, destinul ideilor, fenomenologia limbajului și efectele abisale, după ce decenii în șir zelatorii „disciplinei istorice”, documentariștii zăboviseră pe amănunte. În esență, fie centrate pe analiză, fie pe generalizare, studiile lui V. demonstrează că literatura unifică „experiențe fundamentale”, „întâlniri semnificative cu lumea” (Figuri și forme
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Are proiecte ambițioase (Sistemul meu filosofic: existentismul), influențat de Dimitrie Gusti și de Nae Ionescu, devenit în curând modelul spiritual al generației tinere. Temele de meditație ale studentului V. sunt mari și dificile: cercetări asupra cunoștinței, evoluția psihismului, introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței, încercare asupra existenței, misticismul și teoria cunoștinței, note asupra „esenței”. Nu au rămas din aceste proiecte decât planurile și câteva însemnări. Aproape totdeauna se va întâmpla așa cu proiectele intelectuale ale acestui filosof al culturii cu știință de
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
să participe în calitate de membri ai societății în care trăiesc”( M.T.S., Consiliul Europei, Comitetul pentru dezvoltarea sportului,1996, p.9.) În literatura de specialitate, mai multe curente sociologice argumentează conceptul de socializare ca funcție centrală a educației: interacționismul simbolic, funcționalismul sistemic, fenomenologia, modelul dramaturgic, etnometodologia, constructivismul structuralist (pentru mai multe detalii a se vedea Stănciulescu, E., 1996). Există mai multe criterii de clasificare a socializării. Astfel, în funcție de stadiile ciclului de viață și de obiectivele diverselor grupuri și instituții sunt identificate două categorii
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
1972), Mircea Muthu (Dimitrie Cantemir - un Ianus balcanic, 1973, De la „Sindipa” la „Divanul persian”, 1976), Adrian Marino (From „Litterae Humanae” to „Literatura” in the Renaissance, 1988), Mircea Borcilă, Ștefan Borbély (Corespondența Rilke-Blaga, 1991), Corin Braga (Nichita Stănescu și Jean Paul-Sartre, fenomenologia neantului, 1992) ș.a. Din seria de după 1990 se rețin îndeosebi numărul 4/1992, dedicat lui D. Popovici, cu un substanțial grupaj de articole despre Mihai Eminescu - Mircea Borcilă, Eminescu și Humboldt, Ruxandra Cesereanu, Cele două fețe ale lui Oneiros, Ioana
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
Depresia și alcoolismul sunt printre cele mai frecvente tulburări psihice constatate Într-o societate de studiile epidemiologice. Evaluarea clinică se poate desfășura din două perspective: prima perspectivă presupune dezvoltarea unei tulburări primare, complicată pe parcursul evoluției cu o fenomenologie secundară, a doua perspectivă abordează cazul ca o comorbiditate. Cele două tipuri de abordări, diferite ca principiu etiopatogenic, se reflectă În modalitățile de asistență ulterioară. În cazul În care se postulează existența unei tulburări primare, tratamentul adecvat al acesteia ar
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
științific și profesional au constituit, în felul acesta, un important îndemn pentru mine. Coroborarea observației clinice cu perspectiva interpretării psihopatologice a fenomenelor psihice morbide atât din punctul de vedere al psihologului, dar mai ales condus după o metodologie inspirată din fenomenologie și existențialism, a dus la conturarea unei viziuni antropologice despre psihopatologie. Faptul ne-a obligat să scoatem în evidență și să analizăm aspecte noi, interesante, legate de semnificația fenomenelor psihice morbide considerate ca experiențe ontologice înscrise în „istoria psiho-biografică” a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudine metodologică” care deschide o nouă direcție a cercetării în acest sens. Ea este completată cu „analiza existențială” a lui L. Binswanger și cu „hermeneutica actului psihiatric” de către H. Tellenbach. Toate aceste metode, de inspirație filozofică, își recunosc filiera în fenomenologia husserliană și existențialismul heideggerian. Persoana umană aflată în suferință psihică este înțeleasă într-un sens antropologic lărgit, ca păstrătoare a unei „istorii interioare sufletești” de o formă particulară (L. Binswanger), constituindu-se din cunoașterea acesteia o „antropologie psihopatologică” (V.E. von
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale de ansamblu și cauzele sale multiple. Situându-se pe această poziție care construiește o psihopatologie plecând de la datele oferite de psihiatria clinică, K. Jaspers izolează următoarele aspecte tematice ale psihopatologiei: 1) calitățile subiective ale sufletului trăite în mod real (fenomenologia); 2) simptomele obiective, operațiile și fenomenele fiziologice auxiliare; 3) expresia sufletului, în sensul de fenomen atât de obiect, cât și subiectiv; 4) raporturile de ansamblu ale vieții psihice; 5) raporturile de comprehensiune; 6) raporturile de cauzalitate; 7) modurile și sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale personalității” (H. Schüle). În fața cestor situații, raportându-se la natura obiectului psihopatologiei, K. Jaspers se întreabă „ce ne poate furniza filozofia și psihologia”, în sens metodologic? Răspunsul pe care îl dă este o referință la următoarele surse metodologice: 1) Fenomenologia lui Ed. Husserl, denumită de acesta „psihologie descriptivă” constă în „descrierea experiențelor interioare ale bolnavului, așa cum apar ele în conștiința acestuia; iluzii senzoriale, experiențe delirante, diferite moduri ale conștiinței de sine și a sentimentelor”. 2) W. Dilthey propune o altă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întoarceri, se construiește în decursul vieții un sistem de importanțe și raporturi de importanțe, de care depind anumite trăiri particulare oferite ca posibile unui om. Psihiatria comprehensivă, a sensurilor, trebuie să găsească, în cadrul trăirilor unei persoane, „contextul psihologic”, în sensul „fenomenologiei spirituale”, care după Ed. Husserl este o „unitate a sensurilor sau a comprehensiunii unor momente care se alcătuiesc interior”. Pornind de la aceste aspecte L. Binswanger a introdus principiul hermeneutic ca metodă în psihopatologie. Întrucât metoda hermeneutică în psihopatologie este legată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
observa din schemele de mai jos: Concept Metodă Metodologie Origine sau „grup cauzal” Nosologie (definirea, descrierea și clasificarea bolilor psihice) Analiza sistematică multifuncțională și alte metode Influențe cantitative și topice Sindrom Simptomatologie comparată Studiu sistematic Strat specific Simptom Simptomatologie diferențială Fenomenologie Sindrom specific Așa cum am menționat deja, în interpretarea sindroamelor psihopatologice, J.M. Burchard face referiri la trei aspecte, pe care le consideră a fi în interacțiune unele cu altele, și anume: sfera somatică, sfera vieții psihice și sfera socială, așa cum se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Putnam, P. Mate și A. Grenn, V.H. Brask, S. Lebovici și P. Diatkine). După V.H. Brask, caracteristica copiilor borderline schizofrenici rezidă în faptul că aceștia se îndepărtează de la normă printr-o simptomatologie extrem de variabilă. Ansamblul acestui grup posedă o fenomenologie comună ce reflectă structura psihopatologică de bază, considerată ca fiind expresia unei dezvoltări defectuoase, fragmentare a Eului și care se manifestă printr-o fragilitate a relațiilor acestuia cu realitatea, prin contacte slabe și narcisice cu ceilalți, dezordini subtile ale gândirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
literatură și în arta plastică” în Neurologia, 17, 2, 1972. Enăchescu, C., Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine. De la Socrate la Freud, Ed. Fast Print, București, 1997. Enăchescu, C., Expresia plastică a personalității. Ed. Științifică, București, 1975 Enăchescu, C., Fenomenologie nebuniei, Paideia, București, 2003. Enăchescu, C., Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihici, Ed. Medicală, București, 1979. Enăchescu, C., Neuropsihologie, Ed. Victor, București, 1996. Enăchescu, C., Psihologia activității patoplastice, Ed. Științifică, București, 1977. Enăchescu, C., Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]