721 matches
-
le infiltra gândul utopic al aflării adevărului și șanselor dincolo de fruntariile țării. Făceam parte din generația următoare, care nu a mai avut nici măcar posibilitatea de a spune "Nu", asemeni lui Eugen Ionescu, societății postbelice. Noi am fost nevoiți să ne ferecăm glasurile ca să nu cădem pradă opresiunii ocupanților roșii și apoi rămășițelor lor comuniste. Cea mai mică tentativă de a păși pe alte căi decât cele indicate de partidul unic era aspru sancționată și, poate, cei mai buni dintre noi au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a dobândit "cununa cea neveștezită" L-au zdrobit crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-un necredincios în care intră necuratul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Petru, e prefăcut în Cenușă, împreună cu toate biseri cile. Tatarii și călăreții Sangiacului de Semendria primiră ordine să urmărească și să prindă pe Petru care fugise. La Suceava, împreună cu vistieria lui Petru căzură în mânele lui Soliman, cruci și evanghelii ferecate cu aur. VII. În Uricariu (IV.422) se găsește un hrisov al lui Petru Rareș scos de pe condica mănăstirii Bistrița. "... am dat și am miluit și am întărit sfânta rugă M-rei Bistriței, cu un sat anume Mojeștii... i-am miluit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aș putea să vorbesc astfel despre mine. *X. (numele său chiar nu contează) s-a oferit să scrie despre Minima moralia. L-am refuzat. Nu înțelege că nu i se potrivește! De fapt cîți dintre recenzenții întîmplători înțeleg asta? Sînt „ferecat de sărăcie”, vorba psalmistului. Sărăcia (adică moderația la limita cea mai de jos) mă indispune, urîțește totul din jurul meu, îmi modifică relațiile cu ceilalți. *I-am amintit: în privința colaboratoarelor, n-ar trebui uitat ce-a zis „nenea Iancu”: „dacă nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ai deceniului ’50. Tot ce ni s-a întâmplat a căpătat acea notă de tragică absurditate ce făcea ca, plecând de la nimic, dictatura totalitară să te închidă într-un angrenaj care putea să te ducă la închisoare sau să te ferece pentru totdeauna în situații fără ieșire. Câți n-au devenit, asemeni nouă, actori fără voie, potrivit unui plan dinainte hotărât de distrugere a societății, în uriașul spectacol politic pe care s-a întemeiat, în conformitate cu teoria urii instituționalizate numită luptă de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a tale frumuseți: Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec...” M. Eminescu, 1886 INTRODUCERE Gândirea istorică tradițională împarte cuvintele românești, ca origine, în latine și nelatine, prezentându-le pe primele ca o continuitate nemijlocită a latinei, iar pe celelalte ca împrumuturi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sî ia di pe pământ lucruri. Și lucrurili di pe pământ era greli calului”. Armele strălucitoare pe care le poartă eroul pornit să refacă faptele strămoșilor îl așază, de asemenea, sub semn solar: „Dar ce arme că avea?/ Tot pistoale ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte!/ Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!” (CeleiGorj). Metalul apotropaic este secondat de dispunerea arsenalului în cruce, simbolistica solară fiind astfel accentuată. Alături de arme, argintul și aurul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are de făcut: „Cal la bordei așeza,/ Tot pe Negrul, pintenogul,/ Al lui ta’su din tinerețe./ Bine că mi-l țesăla./ Dimineața să scula,/ Pe ochi negri se spăla,/ Armele că lencingea./ Dar ce arme că avea?/ Tot pistoale ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte! / Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!/ El bine că să gătea,/ În vânătoare că-mi pleca”. Scopul incursiunii este pretutindeni clar, în balade și colinde. Alegoria
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bună, măruntă! Distanța până la moara lui Budacă era cam de 600-800 de metri, funcționa cu apă din gârla care trecea prin fața casei noastre. Când ajung la moară, erau vreo 5-6 oameni care își așteptau rândul. Ghinionul nostru că tocmai atunci fereca piatra morii și mai dura lucrul cam două-trei ore. În plus mă nelinișteam că făina nu va fi pe măsura pretențiilor mamei. E drept, totdeauna când fereca piatra morarul băga 10-15 kg. de porumb propriu, să șteargă piatra, dar făina
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
erau vreo 5-6 oameni care își așteptau rândul. Ghinionul nostru că tocmai atunci fereca piatra morii și mai dura lucrul cam două-trei ore. În plus mă nelinișteam că făina nu va fi pe măsura pretențiilor mamei. E drept, totdeauna când fereca piatra morarul băga 10-15 kg. de porumb propriu, să șteargă piatra, dar făina rezultată și pentru primii la măciniș făcea ca mămăliga să crănțănească din cauza impurităților. Mă mângâiam cu avantajul că înai ntea mea am avut pe cei 5-6 enumerați
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
i-a fost transformată în cenușă întreaga sa comoară sufletească, strînsă cu atâta sârg, efort și sacrificii. - «Excelență, ce purtare-i aceea, să-mi ieie mie jendarii dumneavoastră, patru cară de cărți, patrusprezece zloți de argint și să mă ducă ferecat în temnița Brașăului ?... De-ar arde ei toate cărțile românești din Ardeal, gândiți dumneavoastră c-om rămâne pe întuneric ? Ne dă ea drăguța Românie, câte vrem și câte om mai cere !» Ai ! cum s-o mai răstit primul ministru de după
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
iar pentru toți cei din sat, pentru cei băgați la cerneală și abandonați, nu mai exista decât locșorul acela unic, minuscul, în care tocmai se găseau. De pretutindeni orăcăiau broaște, lărmuiau greieri, arătându-ți calea ce duce sub pământ. și ferecând totodată satul în ecoul unei lăzi, pentru ca nimeni să nu mai poată scăpa de acolo. Ca pe toți ceilalți copii, mă duceau și pe mine la morți. Aceștia erau întinși pe năsălie acasă la ei, în odaia cea mai arătoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
urmează la rând abia după ce propoziția anterioară s-a dus. Dar în tăcere lucrurile îți vin toate deodată: tot ce n-ai spus mult timp, ba chiar și ceea ce nu vei spune niciodată persistă aici laolaltă. E o stare stabilă, ferecată în sine. Iar vorbirea - o ață ce se sfâșie singură, trebuind reînnodată mereu. Când am venit la oraș m-am mirat cât de mult trebuie să vorbească orășenii pentru a se percepe pe ei înșiși, pentru a fi între ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
revanșă pentru recucerirea tronului lui Toktamâș. În acest scop, el a mobilizat o armată foarte puternică, alcătuită din lituani, tătarii lui Toktamâș, teutoni, ruși și moldoveni, cu care a înaintat până la râul Worskla. Acolo, și-a întărit tabăra cu „care ferecate cu lanțuri de fier cu multe sinețe, tunuri și arcuri cu vârtej”. Dar, atacul impetuos dat în ziua de 12 august 1399, de către Iedighei împotriva trupelor lui Toktamâș, a hotărât dintru început soarta bătăliei în defavoarea lituanilor. De teamă să nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
așa ceva împotriva lui Petru, nu mai era nevoie, căci el murise în împrejurări știute numai de Cazimir și oamenii săi, care l-au instaurat, în februarie 1449, pe Alexandru, fiul lui Iliaș. Dlugosz scrie că solul s-a înapoiat la Fereca încărcat cu multe daruri, dar nu arată ce s-a pus la cale. În schimb, izvoarele orientale, folosite de către Dimitrie Cantemir, sunt informate că tătarii oguzi ai lui Hadji Ghirai au izbutit să prindă pe Ciupor vodă, căpitanul maghiar al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
momentul când voia să se urce pe rug pentru a scăpa de chinurile pricinuite de cămașa otrăvită trimisă de soția lui. Heracle este cel care se întâlnește cu Prometeu și îl ajută să se elibereze din lanțurile în care îl ferecase Zeus, după câte îmi aduc aminte. Ai răbdare, că ajungem și acolo. Heracle se îndrepta spre Micena pentru ispășirea pedepsei. Euristeu, care era rege aici și care era sprijinit de Hera, îi jură acesteia că Heracle într-una din cele
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
14 oct.1944, când au fost uciși mișelește 39 de români și 3 evrei, aflați la muncă forțată în zonă. Oamenii au fost închiși în două case din Moisei, sat evacuat din zona frontului. Ușile celor două case au fost ferecate cu drugi de fier, iar oamenii au fost mitraliați de pe geamuri, scena transformându-se într-un carnagiu îngrozitor. Datorită faptului că satul era evacuat și rămăsese pustiu, cadavrele acelor oameni nevinovați au stat două săptămâni în cele două case. După
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Cuvioșia Sa superioară și Consiliul Spiritual și Economic al Sfintei Mănăstiri Agapia, județul Neamț, am ales din vestmântăria mare următoarele odăjdii și odoare ce urmează a fi ridicate de delegatul guvernului: 1.Una Evanghelie slavonă din 1646, nr.inv.128, ferecată în argint aurit. Manuscris cu ornamente. 2.Una cruce de chiparos, fără scaun, cu chenar de argint, nr. inv. 100. 3.Un Sfânt Aer, cusut cu fir pe mătase, inv. nr. 132. 4.Una iconiță a Sf. Treimi, îmbrăcată cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nr. inventar 36. 2.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1512, nr. inventar 36. 3.Una Evanghelie, manuscris slavon din 1555, nr. inventar 36. 4.Un Panaghier al lui Ștefan cel Mare din 1502, nr. inventar 101. 5.Una Cruce triplată ferecată cu filigran aurit din 1560, nr. inventar 16. 6.Idem, mai mică din 1558, nr. inventar 17. 7.Idem, idem, nr. inventar 18. 8.Două cruci ferecate cu argint aurit cu mărgean, fără scaune, nr. inventar 2. 9.Patru discuri
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui Ștefan cel Mare din 1502, nr. inventar 101. 5.Una Cruce triplată ferecată cu filigran aurit din 1560, nr. inventar 16. 6.Idem, mai mică din 1558, nr. inventar 17. 7.Idem, idem, nr. inventar 18. 8.Două cruci ferecate cu argint aurit cu mărgean, fără scaune, nr. inventar 2. 9.Patru discuri ctitoricești, unul nepoleit, nr. inventar 53. 10.Una lingură a lui Ștefan Tomșa, nr. inv. 57. 11.Două cădelnițe argint formă gotică, nr. inventar 116. 12.Un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Eustațiu Andreescu, starețul Mănăstirii, am ridicat următoarele odoare: 1.Un chivot de argint, nr. inv. 3. 2.Două sfeșnice de argint 1756, nr. inv. 4. 3.Două ripide argint aurite de la Constantin Brâncoveanu, nr. inv. 6. 4.O Sf. Evanghelie ferecată argint aurit de la C. Brâncoveanu, nr. inv. 7. 5.Una. cruce de la vlădica Teofil, 7150, nr. inv. 8. 6.Una cruce de la Pârvu Crețulescu, 1728, nr. inv. 8. 7.Una cruce din 7072 cu 12 rubine, nr. inv. 8. 8
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din 11 octombrie 1916 a transporta Tezaurele Mănăstirilor, am ridicat de la Sf. Mănăstire Arnota, județul Vâlcea, următoarele odoare ce mi-au fost predate de C. S. ieromonahul Eustațiu Andreescu, superiorul Mănăstirii: 1.Un potir argint aurit. 2.Una sfintă cruce ferecată cu argint inscripție cirilică. 3.Una linguriță de argint cu părți aurite. 4.Una cădelniță de argint cu inscripție sau cățue. 5.Un disc de argint cu inscripție. Aceste Sf. Odoare, predate de C.S. superiorul nou al Sf. Mănăstiri Arnota
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
octombrie 1916, m-am transportat la Sf. Mănăstire Dintr-un Lemn din județul Vâlcea, unde cuvioasa maică Varvara Dumitrescu, superioara, asistată de maica Filofteia Dumitrescu și de maica Anisia Bărbulescu, ne-au predat următoarele odoare și odăjdii: 1.Două Evanghelii ferecate în argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația maicilor mai sus amintite, alte odoare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Bedernița lui Atanasie Crimca. 16.Omofor al mitropolitului Iosif Naniescu. 17.Epitrahil al aceluiași. 18.Șase apitrahile vechi. 19.Două sacose vechi. 20.Două Evanghelii mari: una rusă, una română, catifea și finituri de argint. 21.Evanghelie greacă și română, ferecată cu argint aurit. 22.Evanghelie greacă și română, catifea și finituri argint. 23.Evanghelie greacă și română, catifea și finituri argint. 24.Evanghelie de la sfințirea Mitropoliei, argint aurit. 25.Evanghelie română, ferecată catifea, argint. 26.Evanghelie română, ferecată catifea, argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
argint, email. 31.Cutie cu literă de argint (formă ovală). 32.Trei cutii cu sfinte vase argint aurit. 33.Cutie cu o salbă. 34.Cutie cu procovețele reginei Elisabeta. 35.Un Aer cusut cu fir. LADA III 1. Evanghelie română, ferecată în argint aurit. 1.Una cutie mică pătrată, cu paftale și diferite bijuterii. 2. Icoana Maica Domnului îmbrăcată în argint. 3. Icoana Sf. Varvara îmbrăcată în argint. 4. Trei iconițe (2 Maica Domnului, 1 Sf. Mina), îmbrăcate argint. 5. Cristelniță
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]