8,422 matches
-
Iar înțelesul alegoric ce i-am dat este că geniul nu cunoaște nici moarte și numele lui scăpa de simplă uitare, pe de altă parte, însă, pe pămînt nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar nici noroc". Kunisch a întreprins călătoria în Orientul Europei la sfîrșitul anilor cincizeci (în 1857 se îndreaptă spre București, unde ajunge la mijlocul lui iulie) ai secolului al XIX-lea. Întors acasă, în Germania, scrie memorialul
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
momentului vieții pământești, supraviețuiesc aevea, ca mari realizatori de viață superioară, care nu stă sub semnul unui timp și nu este roabă condițiilor lui (...) Așa fiind, ei ne cheamă azi și totdeauna la menirea noastră dintru început, la ascultarea care fericește, la cetățenia paradisului pierdut, la ceea ce am fost făcuți să fim și să voim, la gândul firii noastre celei dintâi, stricate de noi și refăcute de Iisus Hristos, la faptele vieții celei noi <<din apă și din duh>>, la cugetul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
trecut pe la voi n au lăudat virtutea și credința voastră tare? Cine n-a admirat evlavia voastră în Hristos, înțeleaptă și plină de bunătate? Cine n-a propovăduit chipul de mare cuviință al iubirii voastre de străini? Cine n-a fericit cunoștința voastră desăvârșită și sigură?126 Viețuiau în locul în care le-a fost rânduit, împlinindu-și acolo posturile, rugăciunile și celelalte bune deprinderi cu care erau obișnuiți. Unii au ales pentru un timp ascunzișurile munților, câmpurile, deșertul pustiurilor, unde au
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
să-și explice și să comprime viața proprie în timpul lumii. Consecința? Deziluzie tragică, fatalism și descurajarea tuturor speranțelor pe care nu le vedea realizate. Timpul trăit este evacuat de orice substanță și individul uită să se bucure și să fie fericit pe durata scurtă a timpului pe care îl trăiește. O altă eroare des întîlnită este idealizarea aprecierilor care nu țin cont de realitatea faptică. Diferența dintre ceea ce dorim și ceea ce sîntem (dintre ceea ce credem și ceea ce este, dintre utopie și
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
Ordinea e în sine improductivă. Pentru a o fertiliza e nevoie ca în compoziția ei să apară un element de dezordine, o fărîmă de haos. * Astre ce nu-și găsesc bolta, boltă ce nu-și găsește astrele. * După Aristotel, e fericit cel suficient sieși, deci egoistul disciplinat. * Iubirea și ura nu au, practic, dimensiuni. * Autenticul damnat nu poate fi decît un zeu căzut. * Te restrângi, te ofilești, te pierzi tot mai mult, aidoma unei frunze ce se usucă. Dușmanii tăi s-
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
profund - de începutul vieții sale, pulsând într-o însemnare de jurnal patern: "27 august 1977. Uca și M părăsesc spitalul. Uca fericită. M e un copil dorit, iubit și-aproape divinizat de maică-sa, încă din prima clipă. Va fi fericit.". Matei Călinescu, Portretul lui M, Editura Polirom, Iași, 2003, 240 p.
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
ea, la o altă cunoaștere și comuniune mai bogată, mai substanțială. Toate cunoașterile, toate comunicările dinainte le-am uitat, sau dacă nu le-am uitat, ele își capătă de fiecare dată noi înțelesuri, noi adâncimi, noi puteri de a ne ferici, mai ales dacă suntem în contact viu cu persoana respectivă și ea ne descoperă mereu din farmecul ei unic și nesfârșit. Urcușul în intimitatea cu ea nu se sfârșește niciodată, dar e un urcuș în intimitatea aceleași persoane, pe care
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
urcă nu se oprește la cele cunoscute, ci sufletul urcând printr-o altă dorire mai mare spre alta mai de sus, într-o urcare necontenită, înaintează pururea, prin cele și mai înalte, spre Cel nehotărnicit”83. Astfel, „ ... se cuvine să fericim sufletul pentru acestea, ca pe unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite. Căci ce fericire mai mare s-ar putea cugeta, decât a vedea pe Dumnezeu? Dar și aceasta fiind
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
ar fi vândut oricum, pentru că reușește să capteze, viclean, cititori de nivele diferite, are o largă adresabilitate, ca și romanele lui Eco, bunăoară. E un amestec excelent dozat între un megaroman postmodern și o saga de familie victoriană, o îmbinare fericită între tehnica momentului și subiectul și construcția romanului realist de secol XIX (istoria unei familii surprinsă pe mai multe generații, fir narativ coerent, mai multe personaje etc.). Franzen construiește programatic acest hibrid textual pentru că, spune el în- tr-un interviu: "am
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
strofa a doua cuprinde un distih ce-ți taie răsuflarea, când te aștepți mai puțin: Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. în Gerul, întâlnim un exemplu (ce l-ar fi fericit pe Edgar Papu) de erotism între elementele naturii (criticul a celebrat, acum 35 de ani, uniunea "între Poetul bărbat, Eminescu, și Natura femeie" ). în viziunea antropomorfică a lui Vasile Alecsandri, bărbatul și femeia sunt amândoi de ordin stihial: Gerul aspru
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
durerea mea. Fete străine văd la granița cu mine. Cine sunt ei ?. Cei ce cu tristețe mă privesc.. Cine sunt eu ?. Cel ce cu durere îi caut... Ei sunt ai mei și trebuie să-i dezleg de rătăcire să plece fericiți pentru o vreme sau pentru multe vremi Mă voi întoarce în zodii profane să-mi ard visele să împlinesc ce mi-a fost dat minus și plus reverie și extaz de alb și negru ... Citește mai mult AmarettoNumele meu e
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
durerile altoite pe durerea mea.Fețe străine vădla granița cu mine.Cine sunt ei ?. Cei ce cu tristețe mă privesc.. Cine sunt eu ?. Cel ce cu durere îi caut...Ei sunt ai meiși trebuie sa-i dezleg de rătăciresă plece fericiți pentru o vremesau pentru multe vremiMă voi întoarce în zodii profanesă-mi ard viselesă împlinesc ce mi-a fost datminus și plusreverie și extazde alb și negru... XXII. STRĂINUL, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
o înscrie pe Chiștoroaia la facultatea de Chimie. - Acolo nu mai vor să meargă studenții de mult timp, că o fac degeaba și poți să ai creier chiar de furnică, să obții acolo diplomă. Pe profesori îi faci atât de fericiți cu prezența ta, încât îți vor da numai zece pe linie, îi explică cu convingere Perversso. -Dar eu nu am învățat niciodată la școală, spuse femeia. Nu pot. Nu mă ajută capul. Nici pe fund nu pot sta liniștită. Cum
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
ca o umbră peste zare, stele picură din ceruri și deasupra se desfac, legănând lumini pe boltă în culori de liliac, se-auzeau clipiri de harfe și glas tainic de chitară ce se răspândea himeric peste tot în acea seară, fericiți de-atâta farmec, se credeau încă în vis, în ithaka lor frumoasă , în palatul lor închis, rege el și ea regină, era mândru odyseu că intrase în legendă ca un fiu de semizeu. Referință Bibliografică: eu te iubesc, penelopă / Ion
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
Nici nu bănuia ce pericol mare o aștepta din altă parte, nicidecum din pierderea postului de șef de fermă care era numai în închipuirea sa, nu și în a conducerii colectivei. Pierderea dragostei lui Viorel și a liniștei căsniciei lor fericite până în prezent putea fi generată tot de prezența lui Săndica în viața lor. Viorel pleca spre magaziile de cereale, bucuros că Săndica s-a întors la serviciu și că are posibilitatea de a o vedea cât mai curând. Îi era
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
continuare. Și cu prietenul tău ce vei face dacă pleci? - Am înțeles că nici pe el nu-l mai trage inima să se întoarcă, așa că tot departe unul de celălalt am fi. - Mda, așa se întâmplă mereu. Nu poți fi fericită pe deplin niciodată. Trebuie să existe un apendice care să-ți încurce viața. Ai scăpat de unul, a apărut altul. - Dacă ar fi acesta cel mai greu de trecut, spuse Săndica ca pentru sine, gândindu-se la vizita lui Viorel
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
trecutului și implicit a propriei persoane; înlocuind �forma" occidentală cu �surogatul" ei din �a treia Europă", amalgamul socio-cultural duce la succesivele deconstrucții și reconstrucții care stau la originea pasionat-pasionantului om de cultură central-european. în aparență romanul unei utopii, a copilăriei fericite pe pămînturi lituaniene, Valea Issei e o carte profund tragică: în sălbăticia dealurilor de la Ginie, pacea ascunde nemulțumiri vechi, între lituanieni și pani (polonezi), între cei cu pămînt și cei fără. Tomasz pare să crească departe de focul mocnit al
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
un scriitor suedez provincial. Și niciodată n-o să fiu altceva. Suedeza este o limbă foarte elastică, este o limbă fantastică; am fost întrebat uneori dacă n-ar fi fost mai bine să fi fost englez sau german. Greșeală! Nu! Sunt fericit, sunt norocos că sunt suedez. Este o limbă mică, dar poți fi tradus, până și în română. Și Vizita medicului de curte este de fapt o parte din istoria Danemarcei... Vizita medicului de curte este fructul vieții mele din Danemarca
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
în care am luat cunoștință de valorile culturale, spirituale, evreiești și românești... Sunt născut la Bacău; părintele meu era prim-rabinul acestui oraș; el m-a format din punctul de vedere al religiozității și intelectualității evreiești, ebraice. Dar am fost fericit dintru început să resimt în inima mea un fel de simbioză, mai mult decât sinteză, între valorile tradiționale evreiești și valorile culturale românești, pe care mi le-am însușit cu mult drag. Am urmat cursurile liceului Ferdinand din Bacău, și
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
derivă din bucuria de a fi împreună, în scenă. Într-o lume pe care ne-o putem alege". Însuși Ovidiu Cotruș confirmă o atare latură a ființei sale, ce, ocolind solitudinea, se simte bine exclusiv oglindită în Celălalt: "A fi fericit înseamnă a te bucura de propria ta valoare. Pentru aceasta e nevoie însă ca valoarea ta să fie recunoscută, ca altcineva să depună mărturie despre noi... Trebuie deci să ne depășim singurătatea, iar monologul să se transforme în dialog. Așteptăm
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
ar fi rămas orfană de un savant de renume mondial. Dar n-am avut de ales. În uniformă, nu puteam continua să merg la școală, fiindcă aș fi arătat ca de pe altă planetă, așa că, în timp ce mai toți colegii își etalau fericiți blugii, am purces a căra după mine o stimă de sine tot mai aproape de moarte, pe zi ce trecea. Pe mine, căram oribila salopetă. Nu era doar urâtă, ci și groasă și grea. Și fâșâia înfiorător. Am scăpat de ea
Fantoma salopetei bleumarin by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19931_a_21256]
-
TATOIU Să...? DUBAN Să...? PREZENTATORUL (furibund) Să plec eu. TATOIU (calmă) Din partea mea nu-i nici o problemă. Mergeți cu Dumnezeu. PREZENTATORUL (congestionat) OK, atunci faceți dumneavoastră emisiunea în locul meu. Își aruncă lavaliera pe jos și pleacă furios. Duban se așează fericit pe scaunul rămas liber. TATOIU Bună seara, stimați telespectatori, invitatul nostru din această seară... este... Duban se împăunează, așteaptă să fie nominalizat... TATOIU ...este, de fapt, o invitată: Monica Tatoiu! Publicul aplaudă, Duban rămâne perplex. TATOIU PREZENTATOAREA Bună seara, doamna
O seară din viaţa Monicăi Tatoiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19969_a_21294]
-
din Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T, din care vă spicuiesc: “Mă tot gândesc de câțiva ani ce este fericirea și sunt mândră de mine că am găsit așa repede răspunsul. Azi la-m găsit: fericirea este atunci când ești fericit. Am fost așa bucuroasă că am aflat secretul că mam unflat de plâns. De azi înainte, va fi mult mai sinplu: când o să am poftă de fericire, tot ce va trebui să fac va fii să fiu fericită”. De citit
Sunt din nou negrasă și frumoasă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20024_a_21349]
-
că te regăsesc sănătos, alături de cei dragi (adică de mine), acum, după sfimtele sărbători pascale. Ți-am Țiam adus puțin drob și puțină fripturică de mieluț și o să mânjesc pagina asta cu ele, ca să mănânci și tu și să fi fericit și cu burtica plină. Mam gândit foarte, foarte, foarte, foarte mult, cu ocazia sfimtelor sărbători pascale și am hotărât că... CONTINUAREA AICI.
Filmele cu râsuri sunt mai frumoase decât filmele cu plânsuri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20018_a_21343]
-
pentru că o simpți mai mult când nu mai ești cu persoana iubită și îți vine să plângi și să te cerți cu toată lumea, mai mult decât atunci când ești cu persoana iubită când nu prea îți vine să plângi deoarece ești fericit. Am impresia că dragostea este un fel de fericire. Și că atunci când nu mai ești fericit îți vine să scri poezi. Mie mi-a venit să scriu o poezie și am scris-o și mia ieșit foarte frumoasă: Mă plinb
EBA despre Valentine’s Day by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20031_a_21356]