537 matches
-
și-au atribuit cu insolență prerogativele divinului anonim, care În cele din urmă să putem demonstra dezastrul provocat de un atare gest. 2. Serghei Aleksandrovici Nilus, autorul Antichristului, pentru inițiați părintele Serghei, va intra pe scena istoriei direct din bezna feudalismului rus. Pierzîndu-și domeniile, va peregrina mănăstirile, aprinzînd lungi lumînări galbene de ceară Întru odihnirea sufletelor păcătoase, lovindu-și fruntea de piatra rece a chiliilor. Adîncindu-se În biografiile sfinților și ale blajinilor, va da de unele potriveli cu viața sa spirituală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
regăsim aici două variabile fundamentale ale analizei lui Marx, care distingea forțele de producție pe de o parte și relațiile de producție pe de altă parte. Pentru el, istoria era fructul unei dialectici a celor două elemente. Substituirea progresivă a feudalismului cu capitalismul, de pildă, a rezultat din capacitatea celui din urmă de a ameliora forțele productive, dar pentru aceasta el a trebuit să descopere munca salariată și să schimbe raporturile sociale. Într-un anumit fel, Școala Reglaționistă prelungește logica marxistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
merit era un concept straniu. Cei care au primit sprijin s-au simțit obligați față de sponsor. Mai mult, credeau că acesta le e, la rândul său, obligat, din moment ce reputația sa depindea de succesul ori eșecul beneficiarilor. Am numit această atitudine „feudalism al minții”. Fundația a fost prinsă într-o luptă pentru putere din cadrul partidului. în mod normal, zeci de autorități importante trebuie să-și dea acordul pentru o nouă inițiativă. în cazul meu, proiectul a fost aprobat doar cu semnătura lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
și‑au atribuit cu insolență prerogativele divinului anonim, care În cele din urmă să putem demonstra dezastrul provocat de un atare gest. 2. Serghei Aleksandrovici Nilus, autorul Antichristului, pentru inițiați părintele Serghei, va intra pe scena istoriei direct din bezna feudalismului rus. Pierzându‑și domeniile, va peregrina mănăstirile, aprinzând lungi lumânări galbene de ceară Întru odihnirea sufletelor păcătoase, lovindu‑și fruntea de piatra rece a chiliilor. Adâncindu‑se În biografiile sfinților și ale blajinilor, va da de unele potriveli cu viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
dispoziției sale în timp de pace” .Guizot , unul dintre cei mai mari istorici moderni , a comparat gloria lui Carol Magnul cu un meteor strălucitor ce s-a ridicat fără veste în bezna barbariei pentru a dispărea tot atât de brusc în noaptea feudalismului . Dar lumina aestui meteor nu s-a stins și revenirea civilizației datorește marelui împărat al francilor tot ceea ce ea are mai de preț. Capacitatea sa se vede atât în legislația timpului cât și în administrarea legilor . El a încurajat învățătura
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
ei de recrutare era democratic - și acest sâmbure de democrație conservat prin celibat, prin neputința ca fiul de popă să fie iar popă (căci n-avea fii), este originea întregei democrații. Astfel biserica, care prin concesiile ce le-a făcut feudalismului s-a renegat de atâtea ori de la spiritul legei creștine, născute din superfluența culturei Imperiului roman, biserica, care numai după nume era creștină, biserica, care întru crearea atmosferei trebuincioase pentru feudalism devenise un păgânism germanic, prin simplul fapt al celibatului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Astfel biserica, care prin concesiile ce le-a făcut feudalismului s-a renegat de atâtea ori de la spiritul legei creștine, născute din superfluența culturei Imperiului roman, biserica, care numai după nume era creștină, biserica, care întru crearea atmosferei trebuincioase pentru feudalism devenise un păgânism germanic, prin simplul fapt al celibatului a nimicit feudalismul - și pe sine însăși. ["ARTA DE A GUVERNA... "] 2262 Arta de a guverna - arta de-a armoniza interesele claselor societății, și aceasta pentru că tot ce este, este un
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
renegat de atâtea ori de la spiritul legei creștine, născute din superfluența culturei Imperiului roman, biserica, care numai după nume era creștină, biserica, care întru crearea atmosferei trebuincioase pentru feudalism devenise un păgânism germanic, prin simplul fapt al celibatului a nimicit feudalismul - și pe sine însăși. ["ARTA DE A GUVERNA... "] 2262 Arta de a guverna - arta de-a armoniza interesele claselor societății, și aceasta pentru că tot ce este, este un rezultat al societății: limbă, spirit, învățătură, avere, civilizație, putere. 70 {EminescuOpXV 71
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de holoangăr în secolul vitezei. Nu-ți trebuie diplomă, domnule. Nu mai auzisem termenul acesta: holoangăr. Un fel de muncitor necalificat, folosit la munca de jos, neplătit sau plătit foarte prost. Desigur că pe vremea sclavagismului sau mai târziu, în feudalism, când puteai fi cel mult iobag, termenul de holoangăr nu exista. Mă tot gândesc ce săracă fusese lumea, secole de-a rândul! Așadar, nu trecuseră decât vreo câteva săptămâni de când pășisem în noul meu loc de muncă din orășelul multietnic
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
an, numărul „oamenilor” ( capi de familie, n.ns.) din Belcești s-a diminuat de la 55 la 44, iar a celor din satul Ulmi, de la 23 la 21<footnote Recensământul populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774 în “Moldova în epoca feudalismului”, ed. P.G.Dmitriev, VII,I, Chișinău, 1975, p. 58, 224-225 ( în continuare se va cita Recensământul...). footnote>. Începând cu secolul al XIX-lea, prin datele oferite de catagrafiile întocmite periodic timp de o jumătate de veac, dar și de alte
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va produce mai târziu, o dată cu apariția feudalismului.16 După secolul al VI-lea, cu excepția orașelor din sud, nu mai avem dovezi despre existența unor comunități umane în incinta fostelor (vechilor) orașe romane. În secolul al VII-lea (după 602), când slavii se instalează definitiv în nordul și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
află în opera misionarilor veniți din Imperiu, ci în unitatea economică și cultural-religioasă între nordul și sudul Dunării, cât și în migrația creștinilor din Illyricum în Dacia, în secolele IV-VI, ceea ce a consolidat creștinismul local. Creștinismul autohton, cel anterior feudalismului adus de slavi după 602, este un creștinism popular, țărănesc, de jos. Cele aproape 20 de episcopate latine, înființate de la Constantin până la Justinian, își extindeau autoritatea de pe malul drept Dunării și în nord, în Dacia, legăturile fiind neîntrerupte între cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În anul 864, hanul Boris (852-889), acest "Clovis al Bulgariei", sub presiunea bizantinilor, înfrânt de ei, se botează împreună cu tot poporul său, luând numele creștin de Mihail. Creștinarea bulgarilor are loc odată cu victoria deplină a slavizării turanicilor și cu instituirea feudalismului, în plan social-politic, în Bulgaria. După primirea botezului, Boris și boierii săi (curtea) au cumpănit între creștinismul grec (bizantin) și cel latin (roman) și au păstrat legăturile și cu Papa de la Roma și cu Patriarhul de la Constantinopol, primind preoți și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Populația romanică din Dacia trăia în obști sătești, dezvoltate din obștea arhaică și, în evoluția sa spre românitate, nu a reușit să se ridice la forme superioare de organizare social-politică și, în acest fel, în împrejurările istorice ale trecerii la feudalism a fost nevoită să trăiască sub dominația schimbătoare a triburilor alogene. Dar aceste populații alogene, inferioare ca număr și grad de civilizație, nu au putut schimba structurile social-economice și lingvistice ale autohtonilor, care și-au continuat drumul lor firesc spre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
corporații-colegii), dezvoltarea schimbului de mărfuri, economia bănească, adâncirea diferențierii sociale anunțau trăsăturile societății medievale. Dar năvălirile barbare de la sfârșitul secolului al VI-lea (avari și slavi) și cele din secolul al VII-lea (bulgari) au întrerupt această evoluție deschisă spre feudalism și a dus la abandonarea Dobrogei invaziei slave și bulgare, Imperiul a păstrat doar litoralul maritim și gurile Dunării. Consecința abandonării a fost dezagregarea domeniilor funciare și consolidarea comunităților agrar-pastorale obștile teritoriale ca formă generală de organizare social-economică, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
specifică asocierilor de sate libere și presupune existența obștilor țărănești. Stăpânirea romană în Dacia n-a însemnat predominarea sclavagismului, a muncii cu sclavi, dar nici a colonatului. De aceea, obștea țărănească a fost singura verigă de legătură între sclavagism și feudalism-aceasta explică originile feudalismului la români. Obștea s-a dezvoltat din perioada primară a istoriei, păstrând principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
libere și presupune existența obștilor țărănești. Stăpânirea romană în Dacia n-a însemnat predominarea sclavagismului, a muncii cu sclavi, dar nici a colonatului. De aceea, obștea țărănească a fost singura verigă de legătură între sclavagism și feudalism-aceasta explică originile feudalismului la români. Obștea s-a dezvoltat din perioada primară a istoriei, păstrând principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească, cu o vechime din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sclavi, dar nici a colonatului. De aceea, obștea țărănească a fost singura verigă de legătură între sclavagism și feudalism-aceasta explică originile feudalismului la români. Obștea s-a dezvoltat din perioada primară a istoriei, păstrând principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească, cu o vechime din preistorie, s-a menținut în timpul stăpânirii romane (106-275), ca și în perioada migrațiunii popoarelor (secolele III-XIII), până la nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească, cu o vechime din preistorie, s-a menținut în timpul stăpânirii romane (106-275), ca și în perioada migrațiunii popoarelor (secolele III-XIII), până la nașterea feudalismului românesc, în secolul al X-lea, și chiar după aceea. După retragerea stăpânirii romane din Dacia, populația autohtonă "nu s-a strâns în obști sătești", ci ele au continuat să dăinuie în noile condiții. Așa-numiții "deditici" din Dacia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sintagma "oameni buni și bătrâni" se înțelegeau acei membri de vază ai obștei prin averea și poziția lor. Cârmuirea (conducerea) colectivă nu era o caracteristică a tuturor obștilor românești. În epoca roirilor de sate, în preajma întemeierii statelor și a întăririi feudalismului, satele noi alcătuite aveau câte un conducător și organizator al satului și un șef militar (voievod) în satele întărite cu șanțuri. Titlul lor era acela de jude (termen latin), tradus prin cneaz (termen slav). Numele acestor conducători, moșul satului, legat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
seminomade și în urma supunerii unor regiuni locuite de autohtoni de către nobilimea gentilică slavă. Însă așezarea teritorială a slavilor în Dacia (nordul Dunării), în secolele VII-IX, a avut ca rezultat destrămarea organizării gentilice a triburilor slave și apariția primelor forme ale feudalismului. Astfel, în secolele VII-IX, unele comunități sunt legate de un jupan sau cneaz, cu obligații permanente de întreținere. Comunitățile erau în mare parte daco-romane (române), dovadă o treptată românizare a slavilor, dar așezarea lor nu se mărginește la constituirea clasei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la închegarea de comunități agricole-obști, care vor deveni și acestea românești. Izvoarele istorice amintesc fără echivoc de existența nobilimii slave și de sate libere locuite de slavi. În același timp, slavii au contribuit la popularea teritoriilor românești și la geneza feudalismului românesc, dar contribuția lor, însemnată, a fost totuși secundară față de evoluția internă a autohtonilor romanici. Asimilarea slavilor de către români se explică nu prin superioritatea economică și culturală, ci prin numărul mare al elementului autohton și organizarea lor ca o "pânză
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost aflați în morminte, așadar n-au avut un rol economic, dar, spre sfârșitul secolului al XI-lea, în timpul regelui Ladislau I, apar primele monede ungurești în Transilvania, la Sântandrei-Oradea, Frata (jud. Cluj) și Turda.10 Evoluția structurilor sociale. Începuturile feudalismului românesc În istoria românilor, existența feudalismului, cu relațiile sociale, cu raporturile de dependență și cu formele sale specifice nu este contestată de nimeni. În ceea ce privește originile feudalismului românesc, evoluția societății de la antichitate la evul mediu a avut, în istoria noastră, o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au avut un rol economic, dar, spre sfârșitul secolului al XI-lea, în timpul regelui Ladislau I, apar primele monede ungurești în Transilvania, la Sântandrei-Oradea, Frata (jud. Cluj) și Turda.10 Evoluția structurilor sociale. Începuturile feudalismului românesc În istoria românilor, existența feudalismului, cu relațiile sociale, cu raporturile de dependență și cu formele sale specifice nu este contestată de nimeni. În ceea ce privește originile feudalismului românesc, evoluția societății de la antichitate la evul mediu a avut, în istoria noastră, o formă comună cu aceea din țările
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Transilvania, la Sântandrei-Oradea, Frata (jud. Cluj) și Turda.10 Evoluția structurilor sociale. Începuturile feudalismului românesc În istoria românilor, existența feudalismului, cu relațiile sociale, cu raporturile de dependență și cu formele sale specifice nu este contestată de nimeni. În ceea ce privește originile feudalismului românesc, evoluția societății de la antichitate la evul mediu a avut, în istoria noastră, o formă comună cu aceea din țările Europei de răsărit, neatinse de cucerirea romană, în care n-a existat sclavagismul și nici instituția colonatului. În aceste țări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]