896 matches
-
mortalitate 12% la cei pe dializă și 3% în rest), - diabetul este asociat cu un risc crescut de deces precoce (studiu pe 767 pacienți cu diabet, 2 593 fără diabet) și risc crescut de deces la 5 ani (5259 pacienți), - fibrilație atrială cu factori de risc (4657 pacienți operați în 17 țări, model de risc derivat din 3093 de bolnavi), vârsta, FA preoperator, operații valvulare asociate, suprimarea beta-blocantelor și a inhibitorilor ACE; factori de protecție împotriva FA - menținearea sau reintroducerea beta-blocantelor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
continuată timp îndelungat. Consultul cu medici de specialitate este recomandat. 7. Bilanț cardiologic de două ori pe an, echocardiografie cu aprecierea stării de contractilitate a miocardului, dimensiunile cavităților cardiace, prezența unor leziuni valvulare asociate, dobândite. 8. Evaluarea ritmului cardiac (sinusal, fibrilație atrială, tulburări de ritm) în colaborarea cu medicii din compartimentul de ritmologie-electrofiziologie 9. Evaluarea capacității funcționale a pacientului operat și stabilirea recomandărilor de reluare a activității fizice, concediu medical, reîncadrarea în muncă sau pensionare de boală. Rezultatele chirurgiei coronariene depind
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
anterioare stângi), cu funcție VS normală, 3. leziune univasculară sau bivasculară cu funcție VS afectată, 4. la bolnavi convalescenți după infarct miocardic cu leziuni bi- sau trivasculare și cu simptome minime sau absente, 5. la bolnavi care au supraviețuit unei fibrilații ventriculare, cu leziuni coronariene și simptome minine sau absente. CONCLUZII Experiența revascularizării miocardice de-a lungul câtorva decenii (1968-2009) a permis acumularea a numeroase date în interpretarea cărora nu există încă un consens deplin. Cu toate acestea pot fi formulate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
TA diastolice mai mari de 110 mmHg. Reducerea prea agresivă a TA la pacienții hipertensivi poate determina ischemie miocardică [35, 123]. Tulburările de ritm și de conducere poartă un risc perioperator suplimentar doar dacă există o afecțiune cardiacă generatoare [146]. Fibrilația atrială predispune la accidente vasculare cerebrale și la moarte subită. Alte tulburări de ritm supraventriculare au potențial de agravare în măsura în care cauzele cardiace sau extracardiace (toxice, medicamentoase sau de altă natură, tulburări electrolitice și metabolice etc.) nu sunt corectate. Sindromul WPW
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
coronarieni trebuie privite sub aspectul comportamentului biologic al afecțiunii pulmonare pentru care pacientul va fi operat, factorul timp și aprecierea beneficiului versus risc. Optimizarea tratamentului medical, angioplastia coronariană sau by-pass-ul coronarian sunt opțiuni indicate în funcție de particularitățile pacienților. Aritmiile, mai ales fibrilația atrială complică frecvent rezecțiile pulmonare și, din fericire au caracter benign și trecător. S-a renunțat la administrarea profilactică de digoxin, diltiazemul fiind uneori recomandat [7]. După investigarea celor două funcții vitale, cele mai afectate perioperator în chirurgia toraco-pulmonară, probabil
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pe locul doi după cele respiratorii și, după alte statistici, pe primul loc sub aspectul incidenței [118, 131]. În perioada postoperatorie imediată tulburările de ritm supraventriculare sunt cele mai frecvente dar, din fericire, nu au un impact important asupra mortalității. Fibrilația atrială apare frecvent după pneumonectomii, a 2-a până în 5-a zi, indiferent dacă se practică pericardiotomia [39]. Factorii de risc coronariani, așa cum sunt identificați în cursul explorării preoperatorii, sunt de departe cei mai importanți factori de risc de complicații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
toracic, hemoleucograma, hemocultura, urocultura. Modificările ECG din hiperpotasemii includ: creșterea amplitudinii undei T (“T ascuțit”), dispariția undei T, lărgirea QRS, traseu bifazic QRS T; tulburări de ritm: bradicardie sinusală, oprire sinusală, bloc atrioventricular de gradul I, ritm nodal sau idioventricular, fibrilație ventriculară și oprire cardiacă. Modificările ECG din hipopotasemii includ: scăderea amplitudinii undei T, subdenivelarea segmentului ST, alungirea intervalului QT, mascat de regulă, de apariția undei U (undă comună T-U). 5. Tratamentul cetoacidozei severe În momentul sosirii pacientului, se va
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
caracteristice: a. scăderea rapidă a supradenivelării ST; b. apariția unui ritm idioventricular accentuat sau a unei tahicardii ventriculare; c. alte semne: dispariția unui bloc de ramură, a unui BAV asociate ischemiei acute, creșterea numărului de ESV și/sau ESSV*, rar fibrilație ventriculară. Tehnici imagistice în IMA cu supradenivelare de segment ST [10] 1. Radiografia toracică efectuată din incidența posteroanterioară are o valoare diagnostică limitată, punând în evidență staza pulmonară secundară presiunii end-diastolice crescute din VS, dilatarea cardiacă apărând la câteva zile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
atrial (descris de Vaquez) - localizat în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, datorită dilatării AS; - dureri toracice difuze/de tip anginos; - disfagia - prin compresiunea AS pe esofag; - disfonia → afonie (sindrom Ortner) - prin compresiune AS pe nervul recurent; - palpitații - prin tulburări de ritm - extrasistole, fibrilație atrială. Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de vânt”; - uruitura diastolică - se aude mai bine la începutul diastolei, în decubit lateral stâng și după efort, este produsă de trecerea sângelui prin orificiul mitral stenozat. Nu se aude în stenozele incipiente, largi, în stenozele foarte strânse cu tahicardie / fibrilație atrială respectiv în stenozele mitrale complicate cu miocardită acută sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se aude în stenozele incipiente, largi, în stenozele foarte strânse cu tahicardie / fibrilație atrială respectiv în stenozele mitrale complicate cu miocardită acută sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
holosistolic de intensitate medie, care se accentuează în inspir (semn Rivero-Carvalho); - Zgomot II întărit prin componenta pulmonară; - Suflu diastolic - apare în formele cu regurgitare importantă, datorită debitului crescut (stenoză tricuspidiană relativă); - Zgomot III întotdeauna prezent [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG: -frecvent fibrilație atrială, axa QRS deviată la dreapta, AD mărită - HAD (P >2,5 mm), VD dilatat (BRD / HVD în derivația V1: R>S). - Examen radiologic: -PA: arc inferior drept alungit și bombat; -lateral stâng: spațiu retrosternal ocupat. - Ecocardiografie: dilatația cavităților drepte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
boala pulmonară vasculară obstructivă care se dezvoltă ca o consecință a unui shunt larg, preexistent, stânga-dreapta, astfel încât presiunea arterială pulmonară atinge valoarea celei sistemice și direcția shunt-ului devine bidirecțională sau dreapta-stânga [10]. SIMPTOMATOLOGIE Variabilă, fiind frecvent prezente episoadele cianotice, palpitații (fibrilație/flutter atrial, tahicardie ventriculară), hemoptizii, tromboembolism pulmonar, angină, sincopă, endocardită bacteriană, insuficiență cardiacă. EXAMENUL FIZIC Cianoză centrală, degete hipocratice, uneori „cianoză diferențială”, PVC crescută (turgescență jugulare), semne de HTP, edeme periferice doar în condițiile decompensării cardiace drepte. EXAMINĂRI PARACLINICE [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
esențiale de diagnostic și de evaluare funcțională, celelalte explorări invazive folosindu-se cu indicații speciale [20]. - ECG-modificări ale segmentului ST și undaT (unde T negative gigante), semne de HVS; - rar BRS, BRD, unde Q patologice; - tulburări de ritm ventriculare-tahicardia ventriculară, fibrilația atrială, tahicardii paroxistice supraventriculare; - majoritatea morților subite sunt electrice prin fibrilație ventriculară; - examenul radiologic-poate fi normal; - ecocardiografia - hipertrofie septală asimetrică; - hipokinezie septală; - scăderea dimensiunii cavității VS; - afectarea complianței VS; - Doppler pulsatil, continuu -flux de obstrucție dinamică în tractul de ejecție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-se cu indicații speciale [20]. - ECG-modificări ale segmentului ST și undaT (unde T negative gigante), semne de HVS; - rar BRS, BRD, unde Q patologice; - tulburări de ritm ventriculare-tahicardia ventriculară, fibrilația atrială, tahicardii paroxistice supraventriculare; - majoritatea morților subite sunt electrice prin fibrilație ventriculară; - examenul radiologic-poate fi normal; - ecocardiografia - hipertrofie septală asimetrică; - hipokinezie septală; - scăderea dimensiunii cavității VS; - afectarea complianței VS; - Doppler pulsatil, continuu -flux de obstrucție dinamică în tractul de ejecție ventricular stâng și determinarea gradientului intraventricular (aprecierea severității obstrucției); - carotidograma - cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tamponada cardiacă); -obstrucții intracardiace: mixomul atrial; -scurtarea diastolei: tahicardii excesive. B. Cauze precipitante de insuficiență cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de umed și cald; - stres emoțional; - lipsa complianței pacientului privind dieta, medicația; - tratament medicamentos inadecvat/insuficient; - aritmii cardiace: fibrilație atrială, flutter atrial, tahicardie atrială multifocală, tahicardie ventriculară, bradiaritmia severă; - infarct miocardic acut; - miocardita reumatismală sau de alte etiologii; - endocardita infecțioasă; - hipertensiunea arterială sistemică; - embolismul pulmonar; - orice fel de infecție în organism - subiecți predispuși la infecții pulmonare; - anemia; - sarcina (femei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cazul celorlalte leziuni cardio-aortice (3). Semnificația prognostică a valvulopatiilor din ADPKD este determinată de consecințele hemodinamice, electrice și infecțioase posibile. Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când generează regurgitare sistolică hemodinamic semnificativă, cu aritmii (extrasistolie, tahiaritmii sau chiar fibrilație ventriculară și moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară stângă. Ectazia anulo-aortică se poate complica cu endocardită infecțioasă; disecție de aortă (mai ales în caz de HTA asociată). Hipertrofia ventriculară stângă Creșterea masei ventriculare stângi în ADPKD este adesea disproporționată față de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Depresia influențează major evoluția bolilor cardiovasculare și reciproc. Numeroase studii (7) confirmă că apariția depresiei la pacienții vârstnici cu angină pectorală agravează evoluția, chiar dacă boala este corect tratată. Și reciproca este adevărată: diagnosticul unei boli cronice invalidante (de exemplu, IC, fibrilația atrială, angina pectorală) induce depresie prin scăderea încrederii în propriile resurse. Soluția acestui cerc vicios este identificarea și intervenția precoce în cazurile de depresie. În astfel de situații, cardiologul va face apel la ajutorul geriatrului și al psihiatrului pentru a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
spitalizat. Internarea este obligatorie la pacienții cu:semne și simptome de congestie severă;ICA și hipotensiune arterială sau deteriorarea funcției renale;dispnee de repaus asociată sau nu cu scăderea saturației arteriale în oxigen sub 90%; ‒ aritmii cu semnificație hemodinamică, incluzând fibrilația atrială (FA) nou-instalată; ‒ asocierea unui SCA. Internarea trebuie avută în vedere în următoarele circumstanțe: agravarea congestiei chiar în absența dispneei; ‒ IC nou-diagnosticată;asocierea unor tulburări electrolitice semnificative;comorbidități semnificative: pneumonie, DZ decompensat, simptome sugestive pentru accident ischemic cerebral, chiar și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
poate lipsi la aproximativ o treime dintre bolnavi (48). În schimb, dacă vârstnicul este supus efortului fizic, simptomatologia poate fi evidentă mai precoce comparativ cu adultul, având în vedere capacitatea mai redusă de adaptare în cursul efortului și postefort fizic. Fibrilația atrială, cu prevalență crescută odată cu înaintarea în vârstă, este o situație frecventă de demascare a bolii valvulare. Aria efectivă a orificiului regurgitant este de cele mai multe ori dinamică, iar variația în funcție de presarcină, postsarcină, contractilitate, parametri care pot fi influențați tera - peutic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
FE ≤ 60% semnifică disfuncție sistolică la fel ca și diametrul telesistolic de 40-45 mm, volumul AS este parametrul recomandat (un volum de cel puțin 40 ml/m2 este indicator de dilatare severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică se pot obține informații numeroase despre distorsiunea valvei mitrale, este importantă evaluarea direcției jetului de regurgitare, iar ecocardiografia tridimensională poate măsura volumul de tenting și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
și vârstnicii cu caracteristici comparabile au exces de complicații, dar vârstnicul are mani - festări clinice mai evidente și exces de mortalitate (risc relativ de 4,7) independent de comorbidități. Excesul de mortalitate este în relație cu prezența mai frecventă a fibrilației atriale și insuficienței cardiace la vârstnic și nu cu severitatea Im. Studiul susține în același timp beneficiul chirurgiei valvulare însoțită de reducerea mortalității pe termen lung la vârstnici și de o rată mai scăzută de insuficiență cardiacă la ambele grupe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
înalte, dilatare mai importantă de AS, posibil în relație cu adaptarea deficitară a VS. Un studiu anterior al aceluiași autor notează că deși scăzut, riscul de AVC la vârstnicul cu Im organică este semnifi cativ din cauza prezenței mai frecvente a fibrilației atriale (68). Studiul confirmă observațiile anterioare față de prog - nosticul nefavorabil sub tratament medical. După 10 ani de evoluție, riscul de eveni -mente cardiace și deces crește și cel puțin 90% dintre pacienți necesită chirurgie valvulară (Ling cit. de 14). În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
chirurgie valvulară (Ling cit. de 14). În ansamblu, predictorii de mortalitate sub tratament medical sunt mani - festările clinice de insuficiență cardiacă clasele III și IV NYHA, chiar tranzitorii (66), Im severă cu AOR ≥ 40 mm2 . Predictorii de evenimente cardiace sunt fibrilația atrială, dilatarea AS (40 50 mm), flail-ul de valvă mitrală și AOR crescută, reducerea consumului maxim de oxigen la efort (14). Unele studii sugerează și rolul disfuncției ventriculului drept (Hochreiter cit. de 14). Pentru Im ischemică, informațiile sunt și mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
preoperator. Disfuncția VS, în special fracția de ejecție < 50%, valorile AOR și VT sunt parametri importanți. Riscul chirurgical în sine ține de posibilitatea de reparare valvulară și este crescut dacă este necesar și BAC, reparare tricupsidiană sau proceduri adresate corecției fibrilației atriale. Reconstrucția valvulară este deteminantul major al evoluției favorabile și este metoda de corecție preferată pentru Im degenerativă (14,44). Tehnicile sunt mai benefice dacă valvele sunt redundante și nu retractate, calcificate. De importanță particulară este experiența centrului chirurgical. Un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]