KorAP: Find »[drukola/base=fibros & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...96 >

2,395 matches

Corola-website/Law/126559_a_127888

în stare de functionare toate instalațiile vânătorești preluate sau construite. ... (7) Să asigure anual, pe bază de documente, următoarele cantități minime de hrană complementară, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi la principalele specii de vânat, astfel: ... a) furaje fibroase (fan, lucerna, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau cerb lopătar, câte 25 kg pentru căprior și 1,5 kg pentru iepure; ... b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate etc.): pentru fiecare exemplar de

ORDIN nr. 999 din 8 noiembrie 1999 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de vânătoare atribuite unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica cu profil cinegetic din România şi a rezervatiilor de genofond şi pentru aprobarea contractelor-cadru de gestionare specifice fiecarei categorii de fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126559_a_127888]
semințe și fructe, furaje combinate etc.): pentru fiecare exemplar de cerb comun și cerb lopătar câte 25 kg, pentru urs și mistreț câte 60 kg și pentru fazan și potârniche câte 6 kg; ... c) suculente, în aceleași cantități cu furajele fibroase prevăzute la lit. a). ... (8) Cantitățile prevăzute la alin. (7) nu cuprind necesarul de hrană ce se poate administra în teren, în scopul abaterii vânatului de la frecventarea culturilor agricole, pentru prevenirea pagubelor. ... (9) În scopul administrării hranei complementare, la locurile

ORDIN nr. 999 din 8 noiembrie 1999 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de vânătoare atribuite unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica cu profil cinegetic din România şi a rezervatiilor de genofond şi pentru aprobarea contractelor-cadru de gestionare specifice fiecarei categorii de fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126559_a_127888]
construite. ... (7) Să asigure anual, pe bază de documente, următoarele cantități minime de hrană complementară pentru speciile de vânat care nu constituie obiectul rezervației, prin administrarea căreia să prevină producerea unor pierderi la principalele specii de vânat, astfel: ... a) furaje fibroase (fan, lucerna, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare exemplar de cerb comun sau de cerb lopătar, câte 25 kg pentru căprior și 1,5 kg pentru iepure; ... b) furaje concentrate (cereale, semințe și fructe, furaje combinate etc.): pentru fiecare exemplar

ORDIN nr. 999 din 8 noiembrie 1999 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de vânătoare atribuite unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica cu profil cinegetic din România şi a rezervatiilor de genofond şi pentru aprobarea contractelor-cadru de gestionare specifice fiecarei categorii de fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126559_a_127888]
fructe, furaje combinate etc.): pentru fiecare exemplar de cerb comun și de cerb lopătar câte 25 kg, pentru urs și mistreț câte 60 kg și pentru fazan și potârniche câte 6 kg; ... c) suculente, în aceleași cantități că la furajele fibroase prevăzute la lit. a). ... (8) Cantitățile prevăzute la alin. (7) nu cuprind necesarul de hrană ce se poate administra în teren în scopul abaterii vânatului de la frecventarea culturilor agricole, pentru prevenirea pagubelor și, respectiv, pentru speciile de vânat care constituie

ORDIN nr. 999 din 8 noiembrie 1999 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de vânătoare atribuite unităţilor de invatamant şi cercetare stiintifica cu profil cinegetic din România şi a rezervatiilor de genofond şi pentru aprobarea contractelor-cadru de gestionare specifice fiecarei categorii de fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126559_a_127888]
Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749

mai mare sau mai mică, asociate cu procese de degenerare axonala, cu evoluție centripeta. Pe secțiunea nervului, acest proces de demielinizare corespunde cu scăderea numărului de manșoane mielinice, mergând până la o adevarată pustiire a nervului, țesutul înlocuitor având un aspect fibros. Aceste leziuni corespund cel mai ades formei de neuropatie hipoalgica;paranodal sau de-a lungul nervului, pe lângă procesul de demielinizare se pot înregistra și procese regenerative anarhice, întâlnite mai ales la pacienții prezentând tipul de neuropatie hiperalgica (dizestezica). Durerile sunt

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736

unele par tinere, prezentând un strat de fibre conjunctive fine (de apariție recentă), aflate în apropierea unui duct pancreatic, în timp ce altele par îmbătrânite, în jurul lor țesutul conjunctiv dens (aproape capsular) mărginind celulele de diferite tipuri, separate pe alocuri de țesut fibros sau depozite grăsoase sau de amiloid (observații personale). Primul aspect (regenerativ) se înregistrează mai des la persoanele decedate accidental la vârste tinere, în timp ce al doilea aspect se observă mai frecvent la persoanele vârstnice, cu diabet de tip 2 de durată

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
Întrucât celulele β produc, pe lângă insulină, și amilină, absența acesteia explică apariția (chiar dacă numai rareori) a depozitelor de amiloid, care în schimb sunt prezente ades în T2DM. Celulele acinare prezintă o atrofie marcată, spațiile largi interlobulare fiind ocupate de țesut fibros. Totuși, o insuficiență exocrină pancreatică chiar manifestă este rareori întâlnită în practica medicală curentă. 13. Insulele Langerhans în T2DM Nici una din modificările semnalate uneori în pancreasul pacienților decedați cu T2DM (depuneri de amiloid, fibroză insulară, degranulare β-celulară, degenerare hidropică sau

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750

epitelial al irisului. Complicația cea mai severă ce afectează irisul este rubeosis iridis, o proliferare de neovase în regiunea iriană. Inițial, aceasta se observă pe marginea pupilei, îmbrăcând aspectul "în ciorchine de strugure". Proliferările vaselor se pot extinde. Apariția țesutului fibros în regiunea unghiului de filtrare poate conduce la sinechie anterioară, închiderea unghiului se poate complica cu glaucomul neovascular. După obstrucția venei retiniene (cauză de glaucom în 36% din cazuri), glaucomul neovascular din diabet se află pe locul secund ca frecvență

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

chiloase. În cazurile de chilotorax secundar unei tumori operabile chirurgia primează față de radioterapie, realizându-se extirparea tumorii și ligatura de duct toracic. Uneori, se poate asocia cu manevre de pleurodeză, cu diferite substanțe iritante (nitrogen mustard, antibiotice etc.) [53]. TUMORILE FIBROASE PLEURALE LOCALIZATE Tumorile pleurale primare se prezintă macroscopic ca leziuni difuze sau localizate. Tumorile cu un pattern difuz, cunoscute ca mezotelioame pleurale difuze, rezultă din celula mezotelială pleurală, au un grad înalt de malignitate și sunt frecvent asociate cu expunerea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
difuze sau localizate. Tumorile cu un pattern difuz, cunoscute ca mezotelioame pleurale difuze, rezultă din celula mezotelială pleurală, au un grad înalt de malignitate și sunt frecvent asociate cu expunerea la azbest. Tumorile localizate, mai puțin frecvente, cunoscute ca tumori fibroase pleurale solitare, rezultă din celulele mezenchimale din țesutul areolar subiacent stratului mezotelial. Controversele despre originea acestor tumori au dus la o varietate de termeni folosiți, cum ar fi mezoteliom pleural localizat, fibrom pleural, mezoteliom fibros localizat, fibrom submezotelial și tumoră

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
puțin frecvente, cunoscute ca tumori fibroase pleurale solitare, rezultă din celulele mezenchimale din țesutul areolar subiacent stratului mezotelial. Controversele despre originea acestor tumori au dus la o varietate de termeni folosiți, cum ar fi mezoteliom pleural localizat, fibrom pleural, mezoteliom fibros localizat, fibrom submezotelial și tumoră fibroasă localizată [15]. Totuși, testele imunohistochimice indică că aceste tumori își au originea mai curând în mezenchim decât în celulele mezoteliale, ele exprimând vimentină (marker al celulelor mezenchimale) și neexprimând keratine citoplasmice (care se găsesc

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pleurale solitare, rezultă din celulele mezenchimale din țesutul areolar subiacent stratului mezotelial. Controversele despre originea acestor tumori au dus la o varietate de termeni folosiți, cum ar fi mezoteliom pleural localizat, fibrom pleural, mezoteliom fibros localizat, fibrom submezotelial și tumoră fibroasă localizată [15]. Totuși, testele imunohistochimice indică că aceste tumori își au originea mai curând în mezenchim decât în celulele mezoteliale, ele exprimând vimentină (marker al celulelor mezenchimale) și neexprimând keratine citoplasmice (care se găsesc în mezotelioame) [19]. Tumorile fibroase pleurale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
tumoră fibroasă localizată [15]. Totuși, testele imunohistochimice indică că aceste tumori își au originea mai curând în mezenchim decât în celulele mezoteliale, ele exprimând vimentină (marker al celulelor mezenchimale) și neexprimând keratine citoplasmice (care se găsesc în mezotelioame) [19]. Tumorile fibroase pleurale localizate au fost prima oară menționate de Lieutaud în 1767 și apoi de Wagner în 1870, dar prima descriere aparține lui Klemperer și Rabin în 1931 [15]. Sunt tumori rare, existând aproximativ 800 de cazuri raportate în literatură, diagnosticul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
ar fi meningele, cavitatea orală, faringele, epiglota, glandele salivare, tiroida, sânul, rinichiul, măduva osoasă [15], cavitatea peritoneală, retroperitoneul, tractul respirator superior și inferior, cordul [12]. Deși apar la pacienți cu vârsta cuprinsă între 5 și 87 de ani, tipic tumorile fibroase pleurale localizate sunt prezente în decada 6-7 de viață, cu o frecvență aproape egală, privind repartiția pe sexe și fără predilecție pentru o anumită rasă. Există un singur raport publicat privind apariția familială a acestor tumori, afectând mama și fiica

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
aproape egală, privind repartiția pe sexe și fără predilecție pentru o anumită rasă. Există un singur raport publicat privind apariția familială a acestor tumori, afectând mama și fiica [19]. În general, nu există o predispoziție genetică aparentă pentru dezvoltarea tumorilor fibroase pleurale localizate și nu există nici o relație cu expunerea la azbest, fumat sau orice alt agent din mediul înconjurător [15]. Gena sau cromozomul responsabile pentru apariția acestor tumori nu au fost încă identificate. Studiile citogenetice raportează variate mutații cromozomiale (de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
15]. Gena sau cromozomul responsabile pentru apariția acestor tumori nu au fost încă identificate. Studiile citogenetice raportează variate mutații cromozomiale (de exemplu, trisomia 8, trisomia 21, trisomia 5). Miettinen arată că modificări ale ADN-ului apar mai frecvent la tumorile fibroase pleurale localizate cu diametrul peste 10 cm și la acelea cu activitate mitotică mai mare [19]. Tumorile fibroase pleurale localizate pot fi benigne și maligne, raportul fiind de 7:1. Doar rareori, tumorile fibroase pleurale localizate sunt invazive, cauzând recurență

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
mutații cromozomiale (de exemplu, trisomia 8, trisomia 21, trisomia 5). Miettinen arată că modificări ale ADN-ului apar mai frecvent la tumorile fibroase pleurale localizate cu diametrul peste 10 cm și la acelea cu activitate mitotică mai mare [19]. Tumorile fibroase pleurale localizate pot fi benigne și maligne, raportul fiind de 7:1. Doar rareori, tumorile fibroase pleurale localizate sunt invazive, cauzând recurență locală după rezecție [11]. TUMORILE FIBROASE PLEURALE LOCALIZATE BENIGNE Anatomia patologică Aspect macroscopic Macroscopic, tumorile fibroase pleurale localizate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-ului apar mai frecvent la tumorile fibroase pleurale localizate cu diametrul peste 10 cm și la acelea cu activitate mitotică mai mare [19]. Tumorile fibroase pleurale localizate pot fi benigne și maligne, raportul fiind de 7:1. Doar rareori, tumorile fibroase pleurale localizate sunt invazive, cauzând recurență locală după rezecție [11]. TUMORILE FIBROASE PLEURALE LOCALIZATE BENIGNE Anatomia patologică Aspect macroscopic Macroscopic, tumorile fibroase pleurale localizate benigne se prezintă ca o masă solitară lobulară, încapsulată, solidă, atașată de pleură printr-un pedicul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
10 cm și la acelea cu activitate mitotică mai mare [19]. Tumorile fibroase pleurale localizate pot fi benigne și maligne, raportul fiind de 7:1. Doar rareori, tumorile fibroase pleurale localizate sunt invazive, cauzând recurență locală după rezecție [11]. TUMORILE FIBROASE PLEURALE LOCALIZATE BENIGNE Anatomia patologică Aspect macroscopic Macroscopic, tumorile fibroase pleurale localizate benigne se prezintă ca o masă solitară lobulară, încapsulată, solidă, atașată de pleură printr-un pedicul bine vascularizat sau printr-o bază largă, acoperită de o capsulă netedă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
19]. Tumorile fibroase pleurale localizate pot fi benigne și maligne, raportul fiind de 7:1. Doar rareori, tumorile fibroase pleurale localizate sunt invazive, cauzând recurență locală după rezecție [11]. TUMORILE FIBROASE PLEURALE LOCALIZATE BENIGNE Anatomia patologică Aspect macroscopic Macroscopic, tumorile fibroase pleurale localizate benigne se prezintă ca o masă solitară lobulară, încapsulată, solidă, atașată de pleură printr-un pedicul bine vascularizat sau printr-o bază largă, acoperită de o capsulă netedă strălucitoare. Pe secțiune se constată o masă uniformă sau nodulară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
zone de necroză sau hemoragie [9]. Uneori, pot fi observate și calcificări [15]. Tumora variază în diametru între 1 cm și 39 cm, cu o medie de 6-8 cm, iar în greutate între 12 g și 3800 g [9]. Tumorile fibroase pleurale localizate benigne pot apare oriunde intratoracic pe suprafața pleurei, mai frecvent de la nivelul pleurei viscerale (70-80% din cazuri). Leziunile pot apare și intrascizural, mai rar intrapulmonar. Rareori, iau naștere din pleura parietală, probabilitatea de a fi maligne fiind mai

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
mai rar intrapulmonar. Rareori, iau naștere din pleura parietală, probabilitatea de a fi maligne fiind mai mare în aceste cazuri [11]. În majoritate cazurilor este o tumoră solitară, prezența de leziuni multiple sincrone fiind extrem de rară [18]. Aspect microscopic Tumorile fibroase pleurale localizate benigne mai mici (cu diametrul sub 8 cm) tind să fie prost vascularizate, cu puține mitoze vizibile și cu celule fusiforme elongate uniform situate printre cantități variabile de colagen și fibre reticulare. Tumorile mai mari prezintă adesea pleomorfism

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
celular [1]. Aspect ultrastructural Ultrastructural, se constată celule fusiforme sau rotunde, singure sau în mănunchiuri, situate între colagen focal sau abundent. Nu se constată membrană bazală, joncțiuni intracelulare sau microvili [16]. Aspect imunohistochimic Imunohistochimia poate fi folositoare în diferențierea tumorilor fibroase pleurale localizate benigne, de mezotelioame sau sarcoame. Tumora fibroasă pleurală localizată este vimentin-pozitivă și citokeratin-negativă în contrast cu mezoteliomul, care este citokeratin-pozitivă și adesea vimentin-negativă. În plus, tumora fibroasă pleurală localizată este CD34-, CD99-, bcl-2 pozitivă [15] și ocazional pozitivă pentru actină

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
sau rotunde, singure sau în mănunchiuri, situate între colagen focal sau abundent. Nu se constată membrană bazală, joncțiuni intracelulare sau microvili [16]. Aspect imunohistochimic Imunohistochimia poate fi folositoare în diferențierea tumorilor fibroase pleurale localizate benigne, de mezotelioame sau sarcoame. Tumora fibroasă pleurală localizată este vimentin-pozitivă și citokeratin-negativă în contrast cu mezoteliomul, care este citokeratin-pozitivă și adesea vimentin-negativă. În plus, tumora fibroasă pleurală localizată este CD34-, CD99-, bcl-2 pozitivă [15] și ocazional pozitivă pentru actină, desmină și alfa 1 antichemotripsină [7, 9]. De asemenea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
intracelulare sau microvili [16]. Aspect imunohistochimic Imunohistochimia poate fi folositoare în diferențierea tumorilor fibroase pleurale localizate benigne, de mezotelioame sau sarcoame. Tumora fibroasă pleurală localizată este vimentin-pozitivă și citokeratin-negativă în contrast cu mezoteliomul, care este citokeratin-pozitivă și adesea vimentin-negativă. În plus, tumora fibroasă pleurală localizată este CD34-, CD99-, bcl-2 pozitivă [15] și ocazional pozitivă pentru actină, desmină și alfa 1 antichemotripsină [7, 9]. De asemenea, această tumoră este, în general, negativă pentru proteina S100, antigenul carcinoembrionar, CD31, antigenul legat de factorul VIII, sinapto-fizina

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]