551 matches
-
Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Măgurele, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Măgurele, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmpul de azur se află trei fibule de aur, reprezentând chipul zeiței Bendis, plasate doi cu unu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Fibulele reprezintă cea mai importantă descoperire arheologică din zonă, și anume, tezaurul de la Coada
HOTĂRÂRE nr. 1.891 din 4 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162778_a_164107]
-
un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmpul de azur se află trei fibule de aur, reprezentând chipul zeiței Bendis, plasate doi cu unu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Fibulele reprezintă cea mai importantă descoperire arheologică din zonă, și anume, tezaurul de la Coada Malului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.8 STEMA comunei Tomșani, județul Prahova Anexa 2.8 DESCRIEREA
HOTĂRÂRE nr. 1.891 din 4 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162778_a_164107]
-
cu cerințele pentru carne proaspătă; ... b) următoarele materii prime nu trebuie să fie utilizate pentru a se produce MSM: (i) pentru pasăre, picioarele, pielea de pe gât și capul; și, (îi) pentru alte animale, oasele de la cap, picioarele, cozile, femurul, tibia, fibula, humerusul, radiusul și ulna. Capitolul III Igienă în timpul și după producție Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparată sau carne separată mecanic (MSM) trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerințe: 1. Prelucrarea cărnii trebuie să
REGULI SPECIFICE din 18 august 2005 de igiena pentru alimente de origine animala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170554_a_171883]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Suseni, județul Mureș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.8, stema comunei Suseni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având câmpul din zid de cărămidă roșie încărcat cu o fibulă de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fibula reproduce imaginea unei piese antice de tezaur, înscrisă
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
din zid de cărămidă roșie încărcat cu o fibulă de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fibula reproduce imaginea unei piese antice de tezaur, înscrisă în patrimoniul național și universal: Fibula de la Suseni. Spirala fibulei amintește de motive folclorice ornamentale, iar cornul de berbec simbolizează oieritul specific zonei. Zidul de cărămidă reprezintă economia tradițională a zonei și
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fibula reproduce imaginea unei piese antice de tezaur, înscrisă în patrimoniul național și universal: Fibula de la Suseni. Spirala fibulei amintește de motive folclorice ornamentale, iar cornul de berbec simbolizează oieritul specific zonei. Zidul de cărămidă reprezintă economia tradițională a zonei și situl istoric. Benzile undate semnifică râul Mureș și brațul Canalul Morii. Coroana murală cu
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fibula reproduce imaginea unei piese antice de tezaur, înscrisă în patrimoniul național și universal: Fibula de la Suseni. Spirala fibulei amintește de motive folclorice ornamentale, iar cornul de berbec simbolizează oieritul specific zonei. Zidul de cărămidă reprezintă economia tradițională a zonei și situl istoric. Benzile undate semnifică râul Mureș și brațul Canalul Morii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină; pe edificiu stă o acvilă de aur, având capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află o fibulă de aur în formă de pasăre stilizată, cu mai multe alveole, având diferite forme. În vârful scutului, în stânga, în câmp auriu, se află un ciorchine de strugure roșu, având o codiță, două frunze de viță-de-vie și un mic cârcel de
HOTĂRÂRE nr. 595 din 14 august 2013 privind aprobarea stemei judeţului Buzău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254486_a_255815]
-
rol politic, religios, cultural, administrativ și judecătoresc. Prin modul de reprezentare, construcția arată rolul și locul Buzăului în configurația geopolitică a timpului. A reprezentat sediul Băniei Țării de Jos (a Buzăului și Brăilei), important centru comercial și meșteșugăresc al vremii. Fibula este piesa principală a "Tezaurului de la Pietroasele", cunoscut sub denumirea populară "Cloșca cu puii de aur", având o valoare istorică și documentară inestimabilă. Ciorchinele de strugure reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor din județul Buzău, viticultura. -------
HOTĂRÂRE nr. 595 din 14 august 2013 privind aprobarea stemei judeţului Buzău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254486_a_255815]
-
scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu un bust de bărbat cu barbă, căciulă dacică de tarabostes și îmbrăcat în tunică, peste care este aruncată o mantie drapată în falduri și prinsă pe cei doi umeri cu câte o fibulă, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat, deasupra căruia se află, ca cimier, stindardul dacic de argint (cap de lup și trup de șarpe cu solzi), orientat spre stânga. Semnificațiile elementelor
HOTĂRÂRE nr. 690 din 19 august 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Crişcior şi Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264493_a_265822]
-
o porțiune a spatelui, cu sau fără tartiță; ... d) piept: sternul și coastele sau o parte a acestora, distribuite pe ambele părți, împreună cu musculatura în aderență naturala. Pieptul poate fi întreg sau porționat în jumătăți; ... e) pulpa: femurul, tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; se admite secționarea mai jos de articulația tibio-tarso-metatarsiană cu maximum 1 cm; ... f) pulpa de pui cu o porțiune din spate atașată: greutatea porțiunii atașate, respectiv
NORME din 14 mai 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268719_a_270048]
-
respectiv oasele sacrum, coxal cu musculatura aferentă nu trebuie să depășească 25% din greutatea totală a piesei; ... g) pulpa superioară: femurul împreună cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... h) pulpa inferioară: tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... i) aripi: humerus, radius și ulna cu musculatura în aderență naturala. ... Vârful și oasele carpiene se pot îndepărta. Humerusul sau radiusul și ulna cu musculatura în
NORME din 14 mai 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268719_a_270048]
-
o porțiune a spatelui, cu sau fără târtiță; ... d) piept: sternul și coastele sau o parte a acestora, distribuite pe ambele părți, împreună cu musculatura în aderență naturala. Pieptul poate fi întreg sau porționat în jumătăți; ... e) pulpa: femurul, tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; se admite secționarea mai jos de articulația tibio-tarso-metatarsiană cu maximum 1 cm; ... f) pulpa de pui cu o porțiune din spate atașată: greutatea porțiunii atașate, respectiv
NORME din 30 august 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268720_a_270049]
-
respectiv oasele sacrum, coxal cu musculatura aferentă nu trebuie să depășească 25% din greutatea totală a piesei; ... g) pulpa superioară: femurul împreună cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... h) pulpa inferioară: tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... i) aripi: humerus, radius și ulna cu musculatura în aderență naturala. ... Vârful și oasele carpiene se pot îndepărta. Humerusul sau radiusul și ulna cu musculatura în
NORME din 30 august 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268720_a_270049]
-
o porțiune a spatelui, cu sau fără târtiță; ... d) piept: sternul și coastele sau o parte a acestora, distribuite pe ambele părți, împreună cu musculatura în aderență naturala. Pieptul poate fi întreg sau porționat în jumătăți; ... e) pulpa: femurul, tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; se admite secționarea mai jos de articulația tibio-tarso-metatarsiană cu maximum 1 cm; ... f) pulpa de pui cu o porțiune din spate atașată: greutatea porțiunii atașate, respectiv
NORME din 20 iunie 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268722_a_270051]
-
respectiv oasele sacrum, coxal cu musculatura aferentă nu trebuie să depășească 25% din greutatea totală a piesei; ... g) pulpa superioară: femurul împreună cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... h) pulpa inferioară: tibia și fibula cu musculatura în aderență naturala. Cele doua secționări vor fi practicate la nivelul articulațiilor; ... i) aripi: humerus, radius și ulna cu musculatura în aderență naturala. ... Vârful și oasele carpiene se pot îndepărta. Humerusul sau radiusul și ulna cu musculatura în
NORME din 20 iunie 2002 (*actualizate*) cu privire la comercializarea cărnii de pasăre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268722_a_270051]
-
Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier. Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
siturile din cartierele Fabric și Mehala. Epoca fierului, legată de înflorirea civilizației geto-dacă, este și ea reprezentată. Au fost descoperite ceramică, monede romane din aur și bronz precum și un cuțit la Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule și un vârf de lance în cartierele 1 Mai și Mehala. În vatra orașului este atestată o continuitate și după retragerea aureliană. În cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi de aprovizionare, toate datând din secolele
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
excepție struțul) dintre care 2 sunt nedezvoltate, fiecare deget constând din câte 2 falange. Pelvisul păsărilor este format din 4 oase și formațiuni osoase: Partea superioară a membrelor constă din osul femur lung. La genunchi se unește cu tibiotarsus și fibula. Acestea se unesc cu tarsiometatarsus, care constituie partea inferioară a membrelor. Musculatură păsărilor este destul de dezvoltată, ajungând la unele specii până la 20% din masa corpului, numai membrele având până la 35 de mușchi separați și bine dezvoltați. Penele , ritmul respirației perfecționat
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
de familie pe lângă o villa rustica, al cărei prim proprietar a fost veteranul Titus Flavius Rufus. Inscripțiile au fost studiate de marele istoric român Nicolae Iorga. 4. În punctul „Valea Caselor“ s-au descoperit piese ornamentale din bronz (?) și o fibulă romană. 5. La 5 km de sat, pe un câmp cu ruine numit „Biserica Albă“, s-au observat resturi de ziduri, elemente sculpturale și ceramică romană. 6. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului mai provin: două monede grecești de bronz
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
care 3 aparțin primului nivel, celelalte ținând de intervalul sec. II - III d.Hr. În cele trei bordeie s-a descoperit ceramică dacică, lucrată manual, dar și ceramică lucrată la roată, de factură celtică. Tot aici au fost descoperite o fibulă din bronz și brățări din argint (2). Astfel, se pare, că în epoca bronzului s-a dezvoltat o înfloritoare civilizație traco-dacică, cum dovedesc descoperirile de obiecte din bronz nu doar de la Cicir, ci și de la Vărșand, Socodor, Cuied, Lipova, Aluniș
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
hectare în anul 1950.) La est se mărgineste cu comuna Nocrich si Alțîna, la sud cu comunele Marpod și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr. Pe teritoriul localității se află un vicus roman. De aici provin trei fibule și alte obiecte mărunte. Așezarea se află pe valea Rotbavului, la aproximativ 4 km în amonte de vărsarea acestuia în Hârtibaci. Pe un promontoriu ce domină satul dinspre SE, se află în ruină vechea biserică numită biserica ungurească. Biserica „Cuvioasa
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
Botoșana, Lozna, Târpesti, necropole ce constau în 259 de morminte la Poienesti, 150 de morminte la Borosesti, precum și în Dolineni. S-au găsit obiecte de ceramică neagră, lustruită, cu buza fatetada și torți de formă literei X, cățeii de vatra, fibule de tip pomeranian, coliere în formă de coroană. Bastarnii practicau incineratia, depunând în urnă oasele incinerate sau în groapă. Mormintele erau de plan rotund sau oval, iar inventarele funerare erau modeste, ce constau în obiecte de ceramică cu urme de
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
iar inventarele funerare erau modeste, ce constau în obiecte de ceramică cu urme de ardere secundară. Mormintele bărbaților nu prea aveau inventar, doar în trei morminte fiind găsite arme, în rest doar brice și pumnale. Inventarul mormintelor de femei cuprinde fibule, mărgele din sticlă, brățări.
Bastarni () [Corola-website/Science/300735_a_302064]
-
comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bonț, Fizeșu Gherlii (reședința), Lunca Bonțului, Nicula și Săcălaia. Pe teritoriul comunei a fost descoperit un depozit de bronzuri (sec.IX î.C.), ce cuprinde fragmente de căldărușe, cupe hemisferice, brățări, fibule, vârfuri de suliță etc. Un element extrem de interesant este dat de faptul că înainte de 1877 a fost descoperită o seceră din bronz, unealtă care certifică vechimea ocupației de plugar în această așezare. Satul este atestat documentar, prima dată, în anul
Comuna Fizeșu Gherlii, Cluj () [Corola-website/Science/300329_a_301658]