1,068 matches
-
necesită o pregătire specială au lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și fotografi. Caracteristic pentru valorificarea produselor meșteșugărești în a doua jumătatate a secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, inclusiv pentru meseriașii evrei, era
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
al XX-lea amintim pe: Ciffer Mendel (str.Concordiei), Ciffer Iosif (str. Carol I 41 (fosta Concordiei ), Bercovici Aron (str. Nencu 108), Braunstein Samuel (str. Concordiei 69), Hers Hâim (str.Concordiei), -tinichigii, Bercovici David, Heiner Iancu, Marcu Isaia (str.Concordiei) - fierari, Cofleru Calman, Avram Calman (str.Traian), Iancu Moise (str.Traian)zugravi, Gheltner Smael. (str. Concordiei 39)tâmplar, Manciu Israil, (str. Traian) Moise Benți (str. Traian 201) Marcu Israil (str.Concordiei 145), Braunstein Israil (str. Traian), Zamlusla Simaeva (str. Traian 257
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
sfărîmat toate vasele de aur pe care le făcuse Solomon împăratul lui Israel, în Templul Domnului, cum spusese Domnul. 14. A dus în robie tot Ierusalimul, toate căpeteniile și toți oamenii viteji, în număr de zece mii, cu toți teslarii și fierarii: n-a mai rămas decît poporul sărac al țării. 15. A strămutat pe Ioiachin la Babilon; și a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama împăratului, pe nevestele împăratului și pe dregătorii lui, și pe mai marii țării, 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
pe Ioiachin la Babilon; și a dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama împăratului, pe nevestele împăratului și pe dregătorii lui, și pe mai marii țării, 16. pe toți războinicii, în număr de șapte mii, și pe teslari și fierari, în număr de o mie, toți numai oameni viteji și buni pentru război. Împăratul Babilonului i-a luat robi în Babilon. 17. Și împăratul Babilonului a pus împărat, în locul lui Ioiachin, pe unchiul său Matania, căruia i-a schimbat numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
era superior în biserica congregaționistă din Bridgeton, un loc sărman pe-atunci, dar acum și mai sărman. Odată membri bogați au strîns bani să pună în biserică o nouă masă de comuniune, o orgă și ferestre colorate. Dar el era fierar industrial cu o familie mare. Nu și-a permis să dea bani, așa că a lucrat zece ani pe gratis, măturînd, ștergînd praful, lustruind alămurile și trăgînd clopotul pentru slujbă. La turnătorie era plătit tot mai puțin pe măsură ce îmbătrînea, dar mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
importante decît tata. Dacă mediu înseamnă familie, atunci aceasta era foarte muncitoare, citită și foarte serioasă. Bunicul englez era cizmar din Northampton, venit în nord pentru că angajatorii din sud îl trecuseră pe lista neagră pentru activități sindicaliste. Bunicul scoțian era fierar într-o fabrică și membru în consiliul bisericesc. Tata a luptat în Primul Război Mondial, ceea ce l-a transformat într-un socialist agnostic. S-a ales cu o rană la stomac care i-a adus o mică pensie guvernamentală, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
8. O dată, mai demult, eram într-un lan de porumb, spre toamnă, porumbul se uscase; acolo, în mijlocul lanului, se aflau șopronul unei fierării și, la vreo douăzeci de pași, o căsuță, un fel de colibă acoperită de stuf, stăteam lângă fierar, el meșterea o potcoavă încinsă la roșu, între bătăile ciocanului auzeam porumbul foșnind. Apoi, din casă a început să cânte Bach, în persoană, cânta la țambal, improviza, nu știu dacă l-ați auzit vreodată într-un lan de porumb uscat
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
la țambal, improviza, nu știu dacă l-ați auzit vreodată într-un lan de porumb uscat, de sub un șopron, pe Bach, improvizând la țambal, sunetele se împrăștiau ca un fum, împânziseră cerul, mă amețeau. „Cine cântă ?“, l-am întrebat pe fierar. „E gineri-miu“, mi-a spus el, „noaptea cântă la local, la București, acum face ezecicii...“. După un timp, sunetele s-au stins și în ușa colibei s-a ivit Bach în pijama vărgată, era mai tânăr, părea livid, extazul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
vezi luna cu telescopul... de când se fac atâtea încercări de zbor în afara zeppelinului și sunt încercări ca hipo-mobilul să fie înlocuit cu auto mobilul, așadar cu niște cai care nu se văd și nu se potcovesc - ce-or să facă fierarii?... ăăăă... s-au petrecut atâtea minuni în știință - nici nu-ncerc să le știu eu pe toate, strămoșii noștri ar mai muri o dată de uimire - ei, bine, eu, unul, cred că orice e posibil. Din moment ce lumea vorbește chiar de nemurire
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în închisoare, la Sighet. Brătianu Ioan I. C. (1821-1891) -participant la revoluția de 1848 din Țara Românească. A fondat Partidul Liberal, a fost ministru și prim ministru. Unul dintre fondatorii României moderne. bresle - asociații ale meșteșugarilor (breasla tăbăcarilor, a cojocarilor, a fierarilor etc.), dintr-un anumit oraș. Breasla era condusă de un staroste și de sfatul celor 12 bătrâni (meșteri). Prin regulamentele adoptate au protejat meșterii, calfele și profesia prin regulamente, au impus o anumită calitate, au contribuit la dezvoltarea economică a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Munți înnalți, luminoși, Bine v-am găsit sănătoși. {EminescuOpVI 308} PREDICAȚIA ȚIGANILOR Predicație prea luminată Scrisă în miază noapte Cu sloave de lapte. Ziua Paștilor, Bucuria țiganilor Cari cu bucurie așteaptă praznicul, F... -le norocul. Cu toții se adunară, Mai întîi fierari Căci ei erau mai mari Și prin țări mai îmblători. Bașa meșterul de potcoave, Începu a grăi înțelepte voarbe, Ca să fac - o biserică sfântă Ca la dânsa toți să se strângă. A doua, Ciurarii și Lingurarii se bucurară Și-ndată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se bucurară Și-ndată strigară: - " No, Bașe, bine - a fi. Începeți voi Că vom ajuta și noi, Și până ce biserica se va găta De paști și de popă ne vom îngrija; De la Bradie Vladica-l vom căpăta. A-nceput Bașa fierarilor a grăi: Vedeți voi, țiganilor, cum ne ocărăsc Românii, Că îmblăm prin țară Și mâncăm paștile cu ocară. Să scriem carte la Danciu paraleu Că acela a-nceput a lucra întîi pe ileu, 308 {EminescuOpVI 309} Că e foarte mare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Porgație Făcătoriu de predicație. Dacă-i auziră, țiganii se adunară Și cu popa se sfătuiră, Se strânse pruncii și țiganele Să li facă Paștile, Și-ncepu Porgație A spune predicație: " O dodulare, dodulare, O venighe! dodulare mandeosu". Atuncea strigă Bașa fierarilor: " Așune more " Ora more Porgație, " Mai scurta din predicație, Nu o face mare, Că ni-i grabă tare". Atuncea-ncepu popa Mătrăgună, Cel de viță bună, A cuvânta, Pe țigani a-i îmbucura: Voiu să vă spun bucatele Din care
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
numesc herean - Fără de - acelea nu pot fi paștele. Încă mai trebe șofran Și oțet de un an, Jumătate de acău, Faceți cum vă poruncesc eu". Îndată porniră toți din toate laturile Ca să strângă Paștile: Ciurarii prin sate, Lingurarii prin păduri, Fierarii prin istălaie, Și se strânseră toți de prin sate Cu strânsele bucate, Și le zise unde să sfințească paștile Și unde le va face: Rămâneți pe aici de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde toți românii s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
viță bună, Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre țigani mai mulți Erau desculți. Și iară începu Porgație A spune
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ca cel ce se călătorește pe mare, moare de sete pe apă, fără apă în urcior. 238 Ca cerbul la apă dorește. 239 Ca cânele turbat, ce de apă rău fuge. 240 Ca puzderii se aprinde. 241 Ca focul la fierari, aci-l vezi că s-aprinde, aci peșin se stinge. 242 Ca lopata la arie. 243 Aruncă, ca apele nămolul pe marginea lor, când mănâncă pe sub pământ. 244 Ca vârtejul de vânt, când pe mare se ridică, urcă apa în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și văzându-mă niște colegi mai mari din șșcoală că sunt de la țară, au făcut haz mare și mi-au răsucit pălăria pe cap, ca la roata norocului. Tot de la această școală îmi amintesc că am stat îngazdă la un fierar pe nume Polac și în timpul liber pe care mi-l făceam eu mai trăgeam la foale să ardă cărbunii și să se înroșească fierul care urma să intre la ciocan, contribuind la confecționarea potcoavelor și alte obiecte fiind o distracție
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
unde mă mâncau păduchii. Cineva mi-a explicat că, pentru a ajunge la țărmul oceanului, trebuia să străbat un deșert. M-am hotărât să încerc. Localnicii mă priveau lung, neîncrezători. Cum, fără cămilă? Mi-au dat totuși fructe. Apă. Un fierar mi-a făcut un cărucior cu care să-mi transport proviziile. Și am plecat. Auzisem o frază, "acolo unde există o voință, există un drum" și mi-o repetam mereu. Înaintam, trăgând după mine căruciorul pe nisip. Când sufla vântul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nu rămîne nepăsător. Tatăl meu a scris o viață a Sfîntului Francisc: Chemarea sărăciei, Însă eu prefer de departe o alta din cărțile lui, În care Își duce cititorul În fierăria care a fost locul copilăriei lui. Bunicul meu era fierar. CÎnd l-am cunoscut, ieșise la pensie. Era un bărbat Înalt de mai bine de un metru optzeci, cu niște mustăți mari, Îngălbenite de tutun. Era neamț și se instalase la Liège cu puțin Înainte de Primul Război Mondial. În 1914
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
singură dată mi-a povestit tata ce se petrecea În fierăria aceea. Veneau prieteni să-l vadă pe tatăl lui și Îi spuneau: — Și azi după-amiază se vorbea de tine la prăvălia negustorului de fierărie, ziceau că nu-s doi fierari ca tine În toată provincia Liège. — SÎnt destui, răspundea bunicul, e Adam vlăjganul, e cel de la Remicourt, mai e Albert... — Totuși, cînd Cockerill a avut nevoie de fundurile de cazane de aramă pentru Canada!... Dar bielele! Tot la tine vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unde mă mâncau păduchii. Cineva mi-a explicat că, pentru a ajunge la țărmul oceanului, trebuia să străbat un deșert. M-am hotărât să încerc. Localnicii mă priveau lung, neîncrezători. Cum, fără cămilă? Mi-au dat totuși fructe. Apă. Un fierar mi-a făcut un cărucior cu care să-mi transport proviziile. Și am plecat. Auzisem o frază, „acolo unde există o voință, există un drum” și mi-o repetam mereu. Înaintam, trăgând după mine căruciorul pe nisip. Când sufla vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
m-am gândit că se cuvine să cunosc împrejurimile. Zorii mijeau pe cerul roșu, luminându-mi drumul spre sat. Un du-te-vino de lume prin perdeaua de fum des a vetrelor deja aprinse. M-am oprit la un adăpost unde un fierar și un pielar lucrau la lumina unui foc mare. M-au salutat respectuos, dar nu s-au oprit din treabă. Unul din ei tocmai termina de cusut o bucată de blană ce căptușea un coif lamelar. Celălalt lustruia plăcile unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
peste piele ca solzii de pește. Am privit porțiunile de zale cu care erau dotate atât coiful, cât și platoșa, menite să protejeze ceafa și șalele; luceau ca și cum ar fi fost noi. - Frumoasă armură, am zis. Mi-au surâs, și fierarul, mulțumit de cât de tari se dovediră legăturile ce țineau laolaltă nenumăratele plăci de fier, mi-a răspuns: - Vechi, vechi, dar din cel mai bun metal. Trag nădejde că și stăpânul Rotari o să se arate mulțumit. După ce m-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
m-a dezamăgit prin simplitate și repeziciune. La Cividale era o întreagă ceremonie, cu preoți, isop, tămâie și imnuri. Un bătrân servitor, după ce i-a legat părul în creștetul capului cu un șiret, i l-a tăiat după obiceiul longobard. Fierarul a adus coiful și platoșa pe care le știam și spada ce-i aparținuse lui Nandinig. Rotari și-a pus scutul și centura de luptă, atârnând armele grele de o curea în bandulieră. Am luat seama la scramasax, un dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
osteniți de povara celor două burdufuri de vin pe care le duceam în spinare. Pe când soarele asfințea cu repeziciune, s-a ivit un bărbat din pădurea din spatele nostru fără ca noi să fi auzit nici măcar un foșnet. Era îmbrăcat ca un fierar, și chiar asta trebuia să fie, fiind el bine croit în umeri și având mâini mari, bătătorite și puternice. Vorbea iute, și privirea îi era fioroasă. Ne-a întrebat câte roți avea carul pe care-l comandaserăm și câți pari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]