916 matches
-
modificare a unei secvențe "prefabricate") presupune de la sine caracterul compozabil/analizabil al secvenței respective (altfel, secvența nu ar mai putea fi secționată și, ulterior, "refabricată"). Și mai concludent e cazul funcționării textemelor în traduceri. Referindu-se la "locuțiunile fixate (și "figurate"), care pot fi considerate un caz extrem al "normei"", fondatorul integralismului precizează că "transpoziția acestora se realizează așa-zicând "pe două niveluri"": "mai întâi interpretăm locuțiunea în sensul său "propriu", prin intermediul unei "traduceri interne", iar apoi, transpunem acest sens "propriu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al "normei"", fondatorul integralismului precizează că "transpoziția acestora se realizează așa-zicând "pe două niveluri"": "mai întâi interpretăm locuțiunea în sensul său "propriu", prin intermediul unei "traduceri interne", iar apoi, transpunem acest sens "propriu" și căutăm în limba B o locuțiune figurată care să fie echivalentă. De exemplu, expresia franceză en un clin d'œil - "en un temps très bref" → castiliană "en muy poco tiempo", etc. - en un abrir y cerrar de ojos (sau en un santiamén); și același lucru îl putem
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
franceză, așa cum afirmă Bally"312. Însă nu toate configurațiile asociative au un statut "extralingvistic"; unele dintre ele (acelea caracteristice "discursului repetat") constituie "fapte de limbă". Un textem precum la nuit tous les chats sont gris nu reprezintă o doar "idee" (figurată) caracteristică doar comunității franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi evitat din punct de vedere semantic. Astfel, ceea ce diferențiază, sub raport semantic, "perifrazele lexicale" de "sintagmele stereotipe" este, mai întâi, caracterul (parțial) metaforic al ultimelor, care ne permite să conferim anumitor elemente ale unităților de tip II un sens figurat fără ca prin aceasta să renunțăm cu totul la sensul lor literal (v. infra, 2.4.1.). În schimb, unitățile de tip I nu vehiculează un sens metaforic/figurat, deoarece ele au întotdeauna o semnificație unică - aceea conferită de "conținutul" global
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lor compozabil/ analizabil. Astfel, chiar dacă și "sintagmele stereotipe" semnifică în mod global, asemenea "perifrazelor lexicale", în cazul primelor rămâne mereu deschisă posibilitatea de a asocia unul câte unul elementele unității ("actanții") cu elementele pe care expresia le desemnează în mod figurat, ceea ce e imposibil în cazul unităților de tip I. Nu putem asocia, de pildă, forma aminte cu niciun obiect desemnat în mod literal sau figurat; în schimb, dacă folosim expresia a da cu oiștea-n gard (secvență având semnificația generică
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Am afirmat deja că, în afara apartenenței lor la categoria "discursului repetat", ceea ce le conferă individualitate acestor unități este dubla lor stratificare semantică. Spre deosebire de unitățile de tipul I sau II, care fie sunt nedecompozabile, fie comportă doar în parte un sens figurat, textemele pot fi analizate în elementele lor constituente, dar, în același timp, ele vehiculează un "sens metaforic global", care nu poate fi dedus din simpla articulare a acestor elemente după principiul compoziționalității. Putem observa acest lucru comparând construcțiile verbale caracteristice
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu totul altfel în cazul expresiei idiomatice a da cu oiștea-n gard (tipul III). Spre deosebire de tipul I, ea poate fi "analizată", adică descompusă în constituenții săi semantici. Spre deosebire de tipul II, ea prezintă, dincolo de "conținutul" imediat ("literal"), și un sens figurat, de ordin generic ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit"/"a face o prostie"), care poate fi actualizat, în funcție de context, prin sensuri specifice precum "a da un răspuns greșit la un examen". Această dedublare semantică nu caracterizează, însă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
parte, textemele se disting de celelalte unități ale discursului repetat ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe") prin aceea că în cazul tipurilor I și II nu se înregistrează o non-coincidență a "conținutului", deoarece acestea nu semnifică (și) într-o manieră metaforică/figurată. Pe de altă parte, textemele se disting de alte forme discursive ce manifestă și ele o non-coincidență a "conținutului" (metaforele poetice, ironia etc.) prin faptul că acestea din urmă țin de tehnica "liberă" a vorbirii, nu de "discursului repetat" (și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în ambele tipuri de expresii, sensul este compozițional în măsura în care el se construiește din părțile constituente ale expresiei; în același timp, acest sens compozițional este, de obicei, doar un prim pas semantic, în măsura în care procesele de extindere a sensului produc o lectură figurată derivată din aceea compozițională"325. 3.1.1. Pentru a evidenția această "arhitectură semantică", cercetătorul belgian face trei pași pregătitori: a) Mai întâi, este vorba despre disocierea între paradigmatic și sintagmatic, precum și despre o situare mai exactă a "expresiilor compuse
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o situare mai exactă a "expresiilor compuse" pe aceste coordonate: "Dimensiunea paradigmatică și cea sintagmatică a expresiilor idiomatice sunt ambele duale, în sensul că ambele pot fi considerate din perspectiva sensului originar, literal al expresiei idiomatice și din perspectiva sensului figurat, derivat. Dimensiunea paradigmatică a expresiilor idiomatice implică, în primul rând, relația dintre sensul originar al expresiei idiomatice ca întreg și sensul ei derivat. În al doilea rând, ea implică relația dintre sensul originar, literal al părților constituente ale expresiei idiomatice
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
creativității textemelor. Mai mult, "procesele reinterpretative [...] arată că, în realitate, căutarea izomorfismului (definit ca transparență sintagmatică) [, dar și a motivației (definită ca transparență paradigmatică) - n.n.] reprezintă o forță activă în mintea utilizatorului de limbaj. Se pare că izomorfismul la nivelul figurat al expresiilor idiomatice e real nu doar atunci când e dat pe baza sensurilor literale ale elementelor constituente ale expresiei, dar și în măsura în care el este căutat atunci când nu este dat."339 3.3.1. Datorită complexității și clarității sale, modelul prismatic
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de față, turtă = "foarte tare"), celălalt figurând în continuare cu sensul său literal (a se îmbăta). c) În sfârșit, "textemele" (ex.: a face cu ou și cu oțet) pot fi considerate fără excepție drept unități motivate, deoarece ele permit proiecția figurată/metaforică a tuturor elementelor care compun respectiva secvență de "discurs repetat". 3.3.2. Din perspectiva lingvisticii integrale, modelul prismatic prezintă, totuși, două carențe importante. În primul rând, el nu precizează cu exactitate planul/planurile lingvistice pe/în care se
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
denumi categoriile aferente acestor fenomene texteme diasketice, diasemice și diatropice. 4.1. Textemele diasketice (sau diaskezice 341) sunt unități ale "discursului repetat" în cadrul cărora se manifestă o non-derivabilitate directă între desemnare și semnificație. Cu alte cuvinte, semnificația unitară (de natură figurată și de ordin idiomatic) a textemelor diasketice este diferită de semnificația "totală" care ar fi rezultat din articularea nemijlocită a semnificațiilor corespunzătoare designațiilor elementelor care le compun. În această categorie intră toate expresiile idiomatice verbale de tipul III (pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textem diatropic pe care l-am confecționat prin comasarea a două texteme diasketice (Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba, respectiv S-a îmbrăcat lupul în piele de oaie), s-au schimbat, însă, atât structura textemului, cât și semnificatul său figurat (care s-ar traduce acum prin "omul rău/vicios își schimbă comportamentul/obiceiurile doar pentru a-i înșela și mai mult pe ceilalți"). Prin urmare, în exemplul (c) nu mai avem de-a face cu o simplă determinare, ci cu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
clasă sau o pluralitate de obiecte, ci un obiect anume, situat în anumite "cadre" ale vorbirii. În cazul determinării "forte", această particularitate se materializează prin faptul că elementele "alterate" ale textemului nu își mai desemnează obiectul (și) într-un mod figurat. În exemplul (b), indiferent dacă luăm în calcul doar lexemul elevul sau sintagma elevul Ionescu, aceste porțiuni de discurs se referă doar la obiectele pe care le desemnează în mod nemijlocit. În schimb, în exemplul (c), secvența diatropică vizează atât
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a face, în acest caz, cu un textem modificat printr-o operație de reconfigurare, și nu doar prin simplă determinare discursivă. Prin urmare, diferența dintre determinarea (forte) și restructurarea textemelor rezidă în faptul că, dacă prima acțiune "blochează" orice sens figurat al elementelor asupra cărora se exercită, cealaltă le permite să-și manifeste în continuare "conținutul" lor dual. 5. Clasificarea textemelor în funcție de configurația lor 5.0. O altă clasificare a textemelor, care nu se suprapune celei anterioare, se poate realiza în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să stabilească, în esență, o serie de regularități semantice, eludând modul în care acestea au luat naștere. În schimb, considerăm că semantica configurativă poate să-și asume și chiar să ducă la bun sfârșit sarcinile pe care susținătorii teoriei limbajului figurat convențional le trec cu vederea. În acest sens, premisa noastră - care încearcă să răspundă, de asemenea, la întrebarea privind posibilitatea studierii semantice a "nomenclaturilor" (adică a termenilor organizați în lexicul primar prin opoziții echipolente) - este că textemele realizează adeseori o
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
face ca întregul roman să constituie o reflecție despre - și, nu mai puțin, o pledoarie pentru - libertatea spiritului uman. 1.3.2. În al doilea rând, trebuie reamintit că articularea sensului "poetic" (adică legătura efectivă dintre semnificatele literale și sensurile figurate) se prezintă ca un fenomen de natură paradigmatică, dar se realizează într-o manieră sintagmatică (prin lectura lineară a textului de la începutul la sfârșitul său). Acest aspect l-a determinat pe Coșeriu să-și organizeze interpretarea uneia dintre povestirile lui
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a tabloului și conține fantasma în stare latentă. Este vorba de o expresie care în catalană are două semnificații diferite. În sens propriu, ea trimite la un bulb care ar putea să germineze și să producă o floare; în sens figurat, ea desemnează paranoia. Semnificația latentă a frazei devine apoi manifestă prin explicația imediată a sensului dublu al expresiei. Urmează revelația progresivă a metamorfozei, cu trei secvențe care reiterează aceeași temă și care reconstituie, gradual, istoria lui Narcis. În particular, secvențele
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
făcându-se astfel Dumnezeu. Iată punerea în mormânt. Iată îngroparea celui mort. Fratele care pleacă și cugetul tău lumesc. Îngropându-l, mă îngrop cu el. Intrând cu el în groapa morții, el în chip real, cu trupul, eu în chip figurat, duc pentru el și pentru mine rugăciunea înaintea Judecătorului, cerșind mila pentru îndreptățirea existenței lui și a mea în eternitate în vederea îndumnezeirii. O cunoștință nouă: domnul Benvenisti Eram în salonul cu 70-80 paturi și ajutam un bolnav să ia masa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de turlă, osia lumii în mănăstirea ridicată, mai întîi din pomi, din statura verticală, columnă, piramidă, conceptele de verticalitate, mai colaborează: releele TV, locuințele suprapuse, relația de flux probabilistic prin satelit, s-ar zice că algebrizăm, bine că mîntuirea este figurată, mii și mii de biserici domină întinderea, de multe ori și urbanitatea! zid alb peste mal Suceava, 10-12 km est, groaza instrumentarului urban de chiuretat spațiul, firește, lumea este nebună, de n-ar fi pe tipul greșit de nebunie, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
numărul de 750 000 cât au cerut în 2007) a permis Italiei să depășească granița de 5 000 000 de străini regularizați 10. Se întâmplă la fel ca în faimosul tablou realizat de Pelliza da Volpedo care reprezintă la modul figurat "avansarea" noii societăți proletare prin pictarea unei mulțimi colorate și curajoase de bărbați și femei în marș către viitor: "Marea transformare a societății italiene" este în desfășurare iar emigranții sunt protagoniștii acesteia și vor avea un rol din ce în ce mai mare11. Dar
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
operei lui Shakespeare întreprinsă de Jan Kott ori de regizorul Peter Brook, eseistul pare să fi încercat, fără succes, să rivalizeze cu aceștia. Contestate aspru și ironizate de unii comentatori (Mircea Iorgulescu reproșa „truismele abundente”, „frazele găunoase”, excesul de limbaj figurat), cu un succes de stimă pe lângă alții, aceste cărți au trecut în uitare. Cariera strălucită și succesul repurtat ulterior de N. pe alte meridiane în disciplinele către care s-a îndreptat - semiotica artei, proiectarea pe calculator ș.a. - atestă descoperirea adevăratei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
în ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit în față,cum își mișcă gura în ritmul unei articulări pline și distincte,persoanele deficiente de auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile în articulare; -insuficiențele vizuale în identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
acestea. Din prima categorie (Pl. 57/1-2; Pl. 58/1-2) fac parte două piese care se caracterizează printr-un schematism accentuat. Din peretele vasului se detașează doar botul animalului, modelat sub forma unei protuberanțe aproximativ conice. Una dintre piese are figurați ochii sub forma unor adâncituri rotunde. Aceeași piesă a fost decorată cu pictură tricromă, aflată însă într-o proastă stare de conservare. De o parte și de alta a botului, din peretele vasului, se detașează coarnele care formează un unghi
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]