940 matches
-
încet, am început să mă întremez, în urma unui regim de refacere treptată. Nu aveam buletin de populație și nici alt document asupra mea, așa că nu mă puteam duce la spital. Eram un nimeni, fără acte. Prin doctorul Bruckner de la Spitalul Filantropia mi s-a putut face o radiografie și am aflat că aveam ulcer. M-a îngrijit Dan Cantacuzino, care era și el pe picior de plecare. Apoi, s-a pus problema adunării actelor pentru pașapoarte. Dar eu nu aveam buletin
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai ales potrivit unor categorii care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ambele vieți (terestră și dumnezeiască); pentru Biserica lui Hristos, soarta lui Iuda este pecetluită: el este pierdut a adormit întru moarte. Iată de ce nu se poate înfățișa fapta lui Iuda din perspectiva umană a bunătății sufletești, a toleranței și a filantropiei, omul tinzând să greșească fie din "amorțire sufletească, din viețuire în afară de hotarele harice ale Bisericii". Are perfectă dreptate George Racoveanu când se întreabă: Dar care iubire de oameni poate ajunge iubirea de oameni a lui Hristos Dumnezeu?; Și care dreptate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
menținerea justiției sociale și ce trebuie să facă ceilalți actori pentru a maximiza efectele CSR-ului. Waldman, Kenett și Zilberg 34 consideră că este esențial să fie lămurită concepția greșită conform căreia responsabilitatea socială a corporațiilor (sau corporatistă) este despre filantropie sau despre a face servicii de caritate în comunitate. Ei înțeleg rostul acestor din urmă acțiuni, dar consideră că CSR-ul este esențial pentru a stabilii relații bune cu membrii și liderii comunității în care acționează și pentru a oferi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Hristos, iar Hristos este Euharistia noastră - Ființa Euharistică desăvârșită. Noi știm că adevărata viață este „euharistică”, că am fost creați ca slujitori ai sacramentului vieții, ai transformării ei În viață, În Dumnezeu. Dumnezeirea Euharistiei reprezintă forma supremă de manifestare a filantropiei Fiului În Trupul Său Tainic - Biserica și, din acest motiv, față de El, „sufletele pioase ale Bisericii manifestă o liberă, duioasă și harismatică mișcare centripetă, ca persoane” Sfânta Euharistie este centrul vieții În Hristos și țelul fiecărui credincios. Iubirea aproapelui devine
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
astfel, semnul distinctiv al creștinului. „Iubind pe aproapele, iubim Trupul lui Hristos - Biserica. Într-un fel, deci, ne iubim pe noi Înșine. Nici nu se poate să nu Îl iubim pe aproapele, căci ar Însemna să fim Împotriva noastră Înșine. Filantropia devine astfel, o condiție a existenței noastre În Biserică În contextul Liturghiei, Cuvântul lui Dumnezeu este propovăduit și celebrat pentru hrana și Întărirea spirituală a celor adunați În comunitatea Bisericii”. Cuvântul viu și dătător de viață a lui Dumnezeu este
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
Brâncovenesc" pentru un post de medic secundar la secția "Boli ale Femeilor". A fost respinsă fără nici o explicație, oferindu-i-se un post de profesoară de igienă. A reușit, în 1885, să ocupe un post de medic secundar la Spitalul "Filantropia" din București, unde acorda consultații gratuite. Deși s-a pregătit foarte bine pentru concursul în vederea obținerii gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuțarida Crățunescu nu a reușit să ia concursul. Din 1886 a devenit șef al catedrei de igienă de la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
pentru concursul în vederea obținerii gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuțarida Crățunescu nu a reușit să ia concursul. Din 1886 a devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul "Elena Doamna", iar din 1891, și al secției de ginecologie de la "Filantropia". Dar, în 1894, Eforia Spitalelor a decis să modifice profilul secției unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel și programa concursului. Maria Cuțarida Crățunescu a protestat, dar fără rezultat, iar conflictul între ea și Eforie s-a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
să modifice profilul secției unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel și programa concursului. Maria Cuțarida Crățunescu a protestat, dar fără rezultat, iar conflictul între ea și Eforie s-a adâncit, ajungându-se la demisie. Plecarea de la Filantropia a însemnat sfârșitul activității sale spitalicești și începutul unei activități în domeniul asistenței medico-sociale a mamei și a copilului. A înființat în 1897 Societatea "Materna", cu scopul de a ocroti copii săraci, iar doi ani mai târziu a organizat prima
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai ales potrivit unor categorii care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
maturitate. Mai apoi, cu fiecare nou copil, familia tânără se va împlini prin ani, retrăind o nouă și frumoasă tinerețe, alături de copiii cărora le-a dat viață. Avortul și consecințele sale (2/1986, p. 21) - interviu cu dr. V.D., Maternitatea "Filantropia", București: Pentru o femeie, sarcina înseamnă deplină sănătate fizică și psihică, un echilibru hormonal perfect. Întreruperea brutală a cursului unei sarcini printr-o manevră delictuală reprezintă atât un traumatism fizic și psihic al femeii în cauză, cât mai ales punctul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
decât generația precedentă. Alt indicator asociat interdependenței sociale în scădere (și o posibilă variabilă dependentă) este altruismul organizat: cei care donează sânge, bani și timp în mod benevol, spune Putnam, sunt cei mai solidari. Iar cea mai bună variabilă a filantropiei nu este nivelul venitului, ci numărul de cluburi frecventate și frecvența slujbelor religioase (un mare destinatar al fondurilor de caritate rămân Bisericile). Dar există și alți indicatori corelați. Insistând asupra teoriei jocului și încrederii generalizate, Putnam remarcă o scădere a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
El scria: „Deoarece nici o considerație, nici chiar plata în bani, nu face pe săteanul român să lucreze măcar un ceas mai mult spre a-și îmbunătăți soarta nenorocită, boierii privesc dispozițiile regulamentare ca izvorâte nu atât dintr-un spirit de filantropie, cât din dorința de a reduce la aproape nimic producția Principatelor, sărăcindu-le și aservindu-le și anihilând astfel libertatea comerțului, proclamată prin Tratatul de la Adrianopol”. La acestea, consulul francez Hugot adaugă, nu fără dreptate: „Românii par a nu pricepe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la fiecare pas, ca o prăpastie credincioasă, sensul glăsuit. Puțin contează că episodul final al Iliadei era cu desăvârșire ignorat printre nomazi; tradiția lor includea o expertiză de prima mână într-ale cabalinelor și travestiului, dar mai ales într-ale filantropiei și mizantropiei disimulate în ea. Cabaline, travesti, filantropie, mizantropie: bunele intenții par să tropăie fără grație în mediul de pândă pândită al supraviețuirii, de care ar dori să se emancipeze prea brusc și categoric în trecerea lor de partea fapticului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
glăsuit. Puțin contează că episodul final al Iliadei era cu desăvârșire ignorat printre nomazi; tradiția lor includea o expertiză de prima mână într-ale cabalinelor și travestiului, dar mai ales într-ale filantropiei și mizantropiei disimulate în ea. Cabaline, travesti, filantropie, mizantropie: bunele intenții par să tropăie fără grație în mediul de pândă pândită al supraviețuirii, de care ar dori să se emancipeze prea brusc și categoric în trecerea lor de partea fapticului împlinit. Cu cât sunt mai pure, mai golite
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
această el aducea o contribu?ie original? la teoria clasei dominante, tem? predilect? a politologiei n?sc�nde, pe care o ilustraser?, �naintea să, Gaetano Mosca (1884) ?i Robert Michels (1911). Transmiterea ?i partajul mo?tenirii leplaysiene �n Fran?a Filantropii, igieni?ții ?i statisticienii sociali �ncearc? s?-?i uneasc? eforturile pentru a promova mai bine ?tiin?a social? la care visau. Aceasta ar fi trebuit s? uneasc? ingineria social? ?i filosofia politic?, pentru a contribui la edificarea unei societ??i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rapid și mai mult. Cu atât mai mult cu cât marketingul economic este temeinic întregit și amplificat de marketingul politic, sub formă de lobby, de cel cultural (modă, muzică, film, dans etc.) și, nu în ultimă instanță, de cel social, filantropia. Totuși, deși aceste puncte de vedere au gradul lor de veridicitate, nu poate fi minimalizat faptul că marketingul nu poate înlocui performanțele produsului și nici discernământul consumatorului privitor la valoare. "Nevoia selecționează obiectul, dar nu-l constituie ca valoare. El
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a face afaceri i-au corespuns raționamente și comportamente disjuncte atât din partea entităților economice, cât și din partea societății. Schematic, modelul deceniilor de început de secol XX arăta astfel: firmele credeau și acționau ca și cum afacerea afacerii este doar profitul și eventual filantropia parohială; moralitatea era un aspect delegat individului, bisericii, sectorului neguvernamental, oricum oricărui alt actant social. Societatea admitea că unica preocupare a afacerii este profitul, și tocmai de aceea afacerea (referirile erau mai ales la corporațiile multinaționale) era a/antimorală. Ca
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
precum și cea de a-și îndeplini datoria de a plăti taxele, afacerea era credibilă, onorabilă și era validată social. Ambele datorii reprezentau modalitățile afacerii de a contribui la menținerea progresului societății. Adiacent se vorbea despre firme profit și despre importanța filantropiei, despre bunele conduite față de angajați și despre principiul reciprocității (regula de aur). Era o perspectivă dezirabilă, o filozofare despre moralitatea afacerii. Reacțiile punitive față de conduitele "greșite" ale firmei erau tranșate violent prin greve, sabotaj și/sau prin penalizări sau faliment
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
modele majore: 1. promovarea unei cauze (sponsorizarea promoțională a unei cauze sociale); 2. marketingul particularizat pe o cauză (donații sau alocarea unui procent din profit unei cauze specifice); 3. marketingul social corporativ (suport pentru campanii de schimbare a conduitelor); 4. filantropia corporativă (contribuție directă orientată pe caritate sau o cauză anume); 5. voluntariatul comunitar (oferirea de servicii voluntare comunității); 6. practicile de afaceri responsabile social (adoptarea voluntară a unor practici de afaceri și de investiții care să acorde suport cauzelor sociale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sociale grave, cu risc major asupra echilibrului și coeziunii lumii; * acțiuni care vizează progresul umanității și conservarea biodiversității. Aceste acțiuni nu pot fi limitate, dar nici eludate de acțiunile de minimalizare a costurilor de externalizare a riscurilor; după cum nici la filantropia parohială. Programele de reducere a consumurilor de resurse neregenerabile sau a factorilor poluatori sunt apreciabile (deși post factum), dar ușor susceptibile de intenții de restrângere a costurilor de producție în vederea maximizării profitului. Calificarea stakeholders semnifică înțelegerea de către grupuri și indivizi
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
afaceri ale reprezentanțelor companiilor internaționale din "glocale" au devenit foarte repede "locale". Responsabilitatea socială corporativă a acestor entități este majoritar orientată pe: * aspecte cu mare vizibilitate, de tip PR și/sau de marketing social. "Programele" lor constau în acțiuni de filantropie ocazională: donații pentru copii cu dizabilități, pentru familii sărace la "Dansez pentru tine", "caravane umanitare" (jucării pentru orfelinate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, pachete cu hrană pentru bătrâni), gale de premiere și altele similare; * măsuri de reducere a consumurilor de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mai mult din perspective utilitariste (energia electrică, apa au costuri mari, după cum costuri mari au și acțiunile de poluare descoperite de către organismele acreditate). (d) Angajarea în dezvoltarea sustenabilă a comunităților rurale este departe de a fi semnificativă (ex. acte de filantropie). (e) IMM-urile au conduite organizaționale de conformitate la legislația din domeniul lor (ex. preocuparea pentru siguranța consumatorilor, măsuri de raționalizare a utilizării resurselor naturale, ș.a.), completate cu principii morale de ordin general. Și în cele din urmă, majoritatea IMM
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
str. șelari, 9; Felix, I., profesor la Facultatea de Medicină, medic-șef al orașului, vicepreședinte al Consiliului de igienă, specialist în nașteri și boli de femei, consultații de la 5 la 6 seara, str. Pensionat, 10; Fiala, L., medicșef al Spitalului Filantropia, str. Calomfirescu, 10; Fischer, E., str. Carol I, 44; Fotino, A., medic, inspector general al Armatei, consultații de la ora 2, Calea Victoriei, 69; Fratoșcițeanu, G., str. știrbei-Vodă, 92; Friedman, D., Calea Victoriei, 36; Georgescu, N.T., Calea Moșilor, 117 bis; Grecescu, Dim., profesor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
117 bis; Grecescu, Dim., profesor la Facultate, medic la Spitalul de copii, consultații de la 8 la 9 dimineața și de la 5 la 6 seara, str. Diaconeselor, 8; Grigorescu, G., medic-șef al județului Ilfov, Calea Victoriei, 58; Hepites, T., la Spitalul Filantropia; Iaslovici, A., str. Sf. Vineri, 3; Kerezsteny, P., str. Romană, 2; Kiriazis, G.P., str. Pensionat, 19; Kremnitz, W., str. Polonă, 23; Manachides, doctor în medicină, str. Sfinților, 8; Măldărescu, N., deputat, str. știrbei-Vodă, 44; Manolescu, C.I., str. Izvor, 43; Manolescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]