125,468 matches
-
melodie a Madonnei (cu haz citată în film); o lumea a aparenței în care sentimentele se află întotdeauna în spatele cortinei (aici atît la propriu cît și la figurat) ori într-o ieftină cameră de hotel cinic intitulat "L'amour". Leit-motivul filmului, al vieții înseși este "The show must go on" ceea ce ne amintește de un alt music-hall tragic: All that Jazz al lui Bob Fosse cu al său "Show time". Baz Luhrmann demonstrează încă o dată că un subiect (aparent) subțire se
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
go on" ceea ce ne amintește de un alt music-hall tragic: All that Jazz al lui Bob Fosse cu al său "Show time". Baz Luhrmann demonstrează încă o dată că un subiect (aparent) subțire se poate transforma prin inteligență creatoare într-un film care nu trece neobservat. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul unei pelicule de serie lux, cu accentul pe "serie", precum Faceți jocurile! a cărei regie o semnează Steven Soderberg. Acesta ar putea fi descris în termeni complementari peliculei mai
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
serie lux, cu accentul pe "serie", precum Faceți jocurile! a cărei regie o semnează Steven Soderberg. Acesta ar putea fi descris în termeni complementari peliculei mai sus discutate. Anume: Faceți jocurile! reprezintă un bun exemplu de standardizare în materie de filme numite de "entertainment", care va să zică "pentru distracție". Și cum altfel decît "distracție" putem numi următorul subiect: o trupă veselă de băieți cu cazier se pregătesc să dea lovitura vieții (să jefuiască trei dintre cele mai mari cazinouri din Las Vegas), numai
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
Luminița Marcu Am văzut săptămîna trecută mult aplaudatul film A Beautiful Mind. Nu vreau să fac aprecieri de specialist pentru că nu sînt așa ceva. Mai mult, nici nu prea mi se întîmplă să mă lovesc în păreri cu cei acreditați în acest sens. Am vrut de pildă să scriu ceva
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
Mai mult, nici nu prea mi se întîmplă să mă lovesc în păreri cu cei acreditați în acest sens. Am vrut de pildă să scriu ceva după ce am văzut In The Mood for Love, cîștigătorul topului realizat de criticii de film anul trecut. M-am abținut, am zis că n-are rost, că o să-mi treacă enervarea. Dar ca omul de rînd tot vreau să spun și eu măcar acum că m-am plictisit copios urmărindu-i pe cei doi asiatici
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
-mi treacă enervarea. Dar ca omul de rînd tot vreau să spun și eu măcar acum că m-am plictisit copios urmărindu-i pe cei doi asiatici îndrăgostindu-se fără cuvinte, cu ploaie și muzică, că mi-am amintit de filmele de artă și atmosferă românești, că am priceput de ce ar fi de bon ton să mă arăt înmărmurită de atîta finețe, dar că uite nu pot și-mi vine să rîd cînd mi-aduc aminte cum din zece în zece
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
să rîd cînd mi-aduc aminte cum din zece în zece minute începea o muzică obsedantă și cam din cinci în cinci minute femeia își schimba rochiile care aveau, iarăși obsedant (și adînc!) aceeași croială. * în fine, nu despre acest film era vorba, ci despre A Beautiful Mind. Și iarăși încerc să mă abțin de la aprecieri, pentru că altceva m-a pus pe gînduri în filmul ăsta și nu dacă a meritat sau nu Oscarul. Oricum, față de Titanic distanța e uriașă, iar
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
își schimba rochiile care aveau, iarăși obsedant (și adînc!) aceeași croială. * în fine, nu despre acest film era vorba, ci despre A Beautiful Mind. Și iarăși încerc să mă abțin de la aprecieri, pentru că altceva m-a pus pe gînduri în filmul ăsta și nu dacă a meritat sau nu Oscarul. Oricum, față de Titanic distanța e uriașă, iar dacă ne gîndim la personaj și la decor, am putea să spunem că încep să se poarte intelectualii. Și tocmai aici e buba: intelectualii
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
personaj și la decor, am putea să spunem că încep să se poarte intelectualii. Și tocmai aici e buba: intelectualii. Și nu oricare, ci matematicienii și literații, cei mai cu capul în nori, inutilii, nebunii, sau cum zice cineva în film, "sonații". * John Nash e matematician. Colegul lui de cameră, ireal sau real, n-are importanță, e literat. Citește Lawrence. Va preda literatură engleză la Harvard. Filmul începe cu un discurs ținut de un profesor la Princeton despre utilizarea matematicii în
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
literații, cei mai cu capul în nori, inutilii, nebunii, sau cum zice cineva în film, "sonații". * John Nash e matematician. Colegul lui de cameră, ireal sau real, n-are importanță, e literat. Citește Lawrence. Va preda literatură engleză la Harvard. Filmul începe cu un discurs ținut de un profesor la Princeton despre utilizarea matematicii în domenii concrete, militare, economice, diplomatice. Nash e obsedat pe de-o parte de originalitate, pe de altă parte de exact această utilitate. Matematica și literatura, întrupate
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
în cauză. Temele sunt variate, critica imanentă, genul și opera, comicul și aprecierea subiectivă pe care i-o face receptorul, ficțiunea și dicțiunea la Chateaubriand, Poetica lui Aristotel, Estetica lui Hegel, catedrala ideală a lui Viollet-le-Duc, dar și westernul, jazzul, filmul serial, Vermeer, arta modernă. Digresiunile și bifurcațiile sunt numeroase, ironia și autoironia, ca de obicei, fine, subtile. Deschiderea poeticii către estetică începută cu Opera artei este menținută și nuanțată. Despre acest gen mai liber și mai sinuos, aproape voluptuos, pe
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
un registru lexical adecvat fondului. Iulia e o cărticică ce adună patru proze din care ultima ar mai fi ceva-ceva, cu firele unei narațiuni de spionaj sau șantaj politic, deși tot cu personaje schematice, previzibile și copiate parcă dintr-un film american de mâna a doua, de la nevasta alcoolică dar superbă de politician corupt la "bulangii" acefali si periculoși. Povestirea se salvează întrucâtva pentru că nu poți scrie cu blândețe despre aiurelile și potlogăriile primilor ani de după revoluție din România, ba chiar
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
NATO. Dacă în intervalul imediat următor vom asista la demisii gen Ristea Priboi din diverse funcții importante, acesta ar putea fi semnalul că Bucureștiul a ales NATO. Dacă nu, s-ar putea ca Sergiu Nicolaescu să povestească presei scenariul unui film de consolare intitulat Atunci i-am condamnat pe toți la funcții înalte, cu subtitlul NATO cu mîinile curate. Un usturător editorial semnează în Adevărul Adrian Ursu despre parlamentarii-avocați: Liber la trafic de influență. În plină campanie anticorupție, Senatul României a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
cumplit destin, și cît de absurd! L-a călcat o mașină în preziua plecării lui în Franța, sau chiar la Hollywood, căci se pare că începuse, bietul băiat, să aibă noroc: un impresar american îl invitase să scrie scenarii pentru filme, iar altul îi angajase drepturile de autor pentru piesele lui la Praga și la Budapesta (unde, de altfel, s-au și jucat)." Însemnarea se încheie cu o referire la jurnalul lui Sebastian (profetică, dar și ironică în ceea ce-l privește
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
operele lui Elias Canetti ("măștile acustice") sau ale unor scriitori ca Hugo Balls, Rudolf Blümners și Kurt Schwitters. La începutul secolului 20 a fost cultivată o nouă sensibilitate pentru elementul acustic prin creațiile sonore, știința vocii, practica radiofonică și a filmului sonor. Bela Balász și Fritz Lang se confruntă cu acest fenomen și constată, unul la nivel teoretic, celălalt prin activitatea regizorală, existența unei lumi de sunete și zgomote, ce pătrunde pentru prima dată în conștiința omului și care începe să
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Lang se confruntă cu acest fenomen și constată, unul la nivel teoretic, celălalt prin activitatea regizorală, existența unei lumi de sunete și zgomote, ce pătrunde pentru prima dată în conștiința omului și care începe să capete sens. Un exemplu este filmul lui Fritz Lang M- Un oraș caută un cri-minal, în care ceea ce-l dă de gol pe criminal este obiceiul acestuia de a fluiera. Știința vocii a atins apogeul în anii '30 ai secolului trecut. Treptat interesul pentru acest domeniu
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
opune teoriilor unilaterale ce se raportează exclusiv la scriere sau imagine. Studiul cuprinde o discuție complexă din prima parte a secolului 20, purtată în domeniile literaturii, teatrului, psihologiei, lingvisticii și esteticii, stimulată de apariția noilor mijloace ca telefonul, radioul și filmul sonor. Într-o epocă a vizualului, lucrarea lui Reinhart Meyer-Kalkus readuce vocea și arta vorbirii pe scena interesului public. Cele două capitole selectate din carte și reproduse în continuare reprezintă o mostră de lectură menită să stârnească apetitul pentru o
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
era un alibi moral). Din mai multe puncte de vedere, premiile cu pricina ar trebui, mai degrabă, să ne alarmeze decît să ne bucure. Nimeni nu s-ar fi opus ca M.C.C. să instituie Premii Naționale pentru literatură, artă, teatru, film etc., și ca premiații să fie reprezentativi, dacă nu neapărat și foarte numeroși. Primul semn de întrebare îl ridică limitarea acestor premii la teatru. Anunțate pe nepusă masă și în vecinătatea celor de la UNITER, nepregătite (gala însăși a fost o
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
cu un pulovăraș ușor decoltat, cu mărgeluțe la gît, a cărui performanță nu e doar aceea că ar fi machiat-o pe Claudia Schiffer, dar și aceea că ar fi fost "nominalizat atît la Oscar cît și la festivalul de film de la Cannes"... Trec peste faptul că aceste "știri" nu sînt verificate în nici un fel, ci reproduse cu un entuziasm de papagali, ca pentru o țară de cretini. (De pildă, la festivalul de la Cannes nu există nici nominalizări și nici premiu
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
900 de locuri, clădirea unui vechi abator a fost amenajată ca sală de întruniri și recepții, iar localnicii au fost încurajați să practice sistemul de "zimmer-vermietung". Dar, pentru cineaștii, cinefilii & ziariștii prezenți în acest orășel medieval helvet pentru a vedea filme și, mai ales, pentru a discuta despre filme, adevăratele înnoiri au fost nu atât cele "la vedere", cât mai ales cele "ascunse" și descoperite în sălile de cinema. Astfel, oferta de filme - care a fost deosebit de generoasă (ridicându-se la
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
fost amenajată ca sală de întruniri și recepții, iar localnicii au fost încurajați să practice sistemul de "zimmer-vermietung". Dar, pentru cineaștii, cinefilii & ziariștii prezenți în acest orășel medieval helvet pentru a vedea filme și, mai ales, pentru a discuta despre filme, adevăratele înnoiri au fost nu atât cele "la vedere", cât mai ales cele "ascunse" și descoperite în sălile de cinema. Astfel, oferta de filme - care a fost deosebit de generoasă (ridicându-se la 250 de filme, față de 230 anul trecut) și
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
în acest orășel medieval helvet pentru a vedea filme și, mai ales, pentru a discuta despre filme, adevăratele înnoiri au fost nu atât cele "la vedere", cât mai ales cele "ascunse" și descoperite în sălile de cinema. Astfel, oferta de filme - care a fost deosebit de generoasă (ridicându-se la 250 de filme, față de 230 anul trecut) și care, până la actuala ediție se rezuma, îndeosebi, la producția elvețiană (în genuri, formate sau suporturi diferite, în coproducție sau nu) - s-a diversificat prin
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
ales, pentru a discuta despre filme, adevăratele înnoiri au fost nu atât cele "la vedere", cât mai ales cele "ascunse" și descoperite în sălile de cinema. Astfel, oferta de filme - care a fost deosebit de generoasă (ridicându-se la 250 de filme, față de 230 anul trecut) și care, până la actuala ediție se rezuma, îndeosebi, la producția elvețiană (în genuri, formate sau suporturi diferite, în coproducție sau nu) - s-a diversificat prin introducerea unei secțiuni de film consacrată în exclusivitate unei țări oaspete
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
generoasă (ridicându-se la 250 de filme, față de 230 anul trecut) și care, până la actuala ediție se rezuma, îndeosebi, la producția elvețiană (în genuri, formate sau suporturi diferite, în coproducție sau nu) - s-a diversificat prin introducerea unei secțiuni de film consacrată în exclusivitate unei țări oaspete. Inaugurând seria, Invitation Quebec a adus pe malurile Aarului 22 de producții din ultimii doi ani, unele prezentate aici în avanpremieră mondială, organizatorii făcând o reverență, prin acest program, mai ales publicului francofon care
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
frecventator al redez-vous-ului cinematografic de la Solothurn. Pentru că a venit vorba de public, trebuie să arătăm că această împărțire "lingvistică" (vorbitori de germană 63,7%, franceză 19,2%, italiană 7,6%) are o mare importanță și în rețeaua de distribuție a filmelor, multe producții autohtone având o circulație limitată la anumite zone. Poate că așa se explică, printre altele, și marea afluență de spectatori în timpul Zilelor de la Solothurn: e o ocazie pentru elvețieni, indiferent de limba vorbită, de a vedea filme elvețiene
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]