1,777 matches
-
în oglindă în timp ce scriu!" (p. 127 în Hotel Europa). Narcisismul autorului nu dispare totuși. Jocul de-a literatura, jucat de un scriitor sceptic în viitorul ei, este cuceritor pentru un cititor experimentat. Trilogia lui D. Țepeneag e un deliciu pentru filologi și, desigur, nu numai pentru ei; în orice caz, virtuozitatea narativă a prozatorului, performanțele lui speculative solicită un cititor inteligent și cu mult umor, pe măsura textului epic. E o desfătare a limbajului postmodern, o plăcută naturalețe a artificiului creator
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
drumul spre ,afară" e ceva mai jalonat. Stațiile lor sînt americanii și, deopotrivă, literatura rusă nesovietizată, plus ,paradisurile" teoriei de bună calitate. Toate astea, devenite (mai) accesibile prin '82-'83, îi vor fi lăsat indiferenți pe șaizeciștii ceva mai puțin filologi, interesați în primul rînd să explice ce-a fost cu viața lor în obsedantul deceniu. Sau asta se înțelege din justificarea, years after, a inițiativei pe care, ținîndu-se deoparte, o vreme, de canonul autohton, a avut-o un tînăr cronicar
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
Ion Simuț Ritmul bun de apariție a Dicționarului general al literaturii române, redactat de colectivele de cercetători filologi din institutele aflate sub patronajul Academiei Române, a făcut să avem la sfârșitul anului 2005 al patrulea volum, L-O. Nu s-a întâmplat chiar cum ar fi vrut coordonatorul său, Eugen Simion, care, în cuvântul înainte la primul volum, spera
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
se penalizează reciproc de câte ori au ocazia. DGLR e cel mai bun dicționar de literatură română de până acum. Dar nu e, desigur, ireproșabil. E perfectibil. Accentul merită și trebuie pus pe partea pozitivă. E o victorie de palmares a cercetătorilor filologi, o performanță ce-și așteaptă concurența. Opoziției și protestatarilor le-ar sta bine să fie mai... constructivi. O spun cu detașare, cu un umor trist și cu o minimă înțelegere. La patru volume cu 4000 de articole bine redactate sau
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
Artă. Un prilej numai bun consideră, probabil, autoarea articolului, pentru a deplânge situația ingrată cu care se confruntă de ceva timp profesioniștii edițiilor critice: tot mai puțini și tot mai singuri (căci din urmă nu par să vină generații de filologi competenți și dăruiți care să le continue eforturile), aceștia fac o muncă pe cât de neprețuită, pe atât de firav remunerată. Până aici, nimic de obiectat și nimic de adăugat. E pur și simplu trist că se întâmplă așa. Ceva mai
Elegie fără obiect by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3854_a_5179]
-
poetului). În primii doi ani, 1948-1950, este un monolog epistolar pentru că avem numai scrisorile poetului, care se simte la începutul vieții universitare, trist și singur, într-un Cluj străin. O informează despre schim- barea căminului (într-o vreme căminul studenților filologi este la Someșeni), și, suportând greu viața zgomotoasă de cămin, își caută gazdă, având coleg de cameră pe Dumitru Micu sau pe Cornel Regman. Primele scrisori din Cluj, așa cum era de așteptat de la un absolvent de liceu blăjean, cuprind citate
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
se trăgeau de la Naum. La un moment dat, aproape simțeam că el este nălucire, un abur, un duh. După 1989, a căpătat trup. Întîi l-am văzut și l-am ascultat la Timișoara, la o întîlnire cu scriitori și tineri filologi. Pe Liggia mi-au descoperit-o simțurile antrenate în astfel de treburi. Nu mai țin minte mare lucru. Lacrimile mi-au inundat ochii, inima mi-a astupat urechile cu bubuitul ei. Pe urmă, a fost povestea lui Gheorghe Dinică. Gellu
Robinson e singur singur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4076_a_5401]
-
într-o cuprinzătoare armonie. Pe cale sigură, metodic, Nemoianu pune în perspectivă (expresia preluată aparține lui Kant), la scară istorică, în deplină modestie: „nu sunt filosof al istoriei”, notează, de altfel, abrupt. Metodele recunoscute de el sunt doar căi spre adevăr. Filolog și filosof, el încearcă să nu se înstrăineze de știință, organizată și aceasta estetic, literar. Se referă la „noua narațiune a științei” de Robert Angros și George Staicu. Sau atacă direct teoria haosului, pe care o califică drept parțial valabilă
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
reputația făceau din el favoritul concursului. Numai că zarurile fuseseră aruncate: numirea s-a făcut pe criterii politice. Nu știu de ce nu mă mir! De altfel, am aflat și că nu e prima oară când Mircea Arman țintește șefia „Tribunei”. Filolog de formație, cu un doctorat susținut cu Mircea Muthu, și cu studii juridice apoi, nu era recomandat de nimic pentru post. Nu, din păcate, și de nimeni! Relațiile politice l-au ajutat să-și vadă visul cu ochii. Și, o dată
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
ediția de față, care pune în circuit un text inedit și un autor - remarcabili, și unul și altul -, nu a fost mai atent îngrijită. Greșelile de tipar, erorile de lecțiune și aparatul critic precar îl pun la grea încercare pe filologul care parcurge textul. Cele două texte de escortă, semnate de Ion Bogdan Lefter și Barbu Cioculescu, completează totuși, în mare măsură, lacunele ediției, oferindu-ne o bună introducere în povestea din spatele acestor memorii.
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
care îi aparțin, pe baza actelor. Romanul este promovat ca reprezentativ pentru cultura Azerbaidjanului, iar publicația Azerbaidjan International i-a dedicat un număr consistent, de proporțiile unui volum, cu analize bazate pe cercetări noi făcute de un grup serios de filologi, vreme de șase ani, în mai multe culturi și literaturi, din care s-a desprins o ipoteză incredibilă: cartea are mai mulți autori implicați, până la versiunea finală. Autorul principal revendicat în Azerbaidjan ar fi Yusif Vazir Chamanzaminli (1887-1943), pseudonimul cel
O colecție nouă, un autor misterios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3951_a_5276]
-
povestea acestei aventuri reprezintă un reflex aruncat peste spațiu și timp al celei mai faimoase epopei din cultura germană. Înainte de a fi un doctor dentist, un vânător de recompense, Schultz este un om cultivat, cu toate bunele înzestrări ale unui filolog. Pedanteria sa care-l face, dacă nu bizar, cel puțin caraghios în ochii semialfabetizaților red necks are valoare doar pentru o persoană cultivată ca și el. Un episod de o ironie care își are profunzimile ei este acela în care
Sânge și manieră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3970_a_5295]
-
Georgescu-Tistu, Barbu Theodorescu, Ioan Șerb), la folcloriști (I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Anton Balotă, Ovidiu Bârlea, Marin Buga), la oameni de artă (Ion Jalea, G. Oprescu), la filosofi (C. Rădulescu-Motru). A rezultat astfel o amplă evocare a lui Densusianu ca lingvist, filolog, istoric și critic literar, poet, folclorist, șef de școală poetică, profesor universitar, publicist, o evocare a vastelor orizonturi ale savantului, a numeroaselor direcții în care s-a afirmat. Cum în aceste însemnări nu ne putem referi la bogăția observațiilor care
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
în acest din urmă domeniu pledând pentru înlăturarea diletantismului, a rutinei, pentru înlăturarea sistemului învechit de a culege creații populare, "cu grămada, fără sistem, fără orientare, fără pregătire științifică". Această nouă orientare nu putea să vină, scria Densusianu, decât de la filologi. A aplicat, în propriile sale cercetări, și această orientare a recomandat-o și discipolilor săi, coroborarea cercetărilor filologice, folclorice și etnografice, pentru că, scria, "numai din colaborarea lor poate ieși mai multă lumină în limpezirea unor probleme". Culegerile de creații populare
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
aleasă. Despre Domnia Sa se vorbește astfel: „Condeiul ei inteligent oscilează între eseu și vers, între articol de analiză și poem de dimensiune...”(Nicolae Dabija, Sinceritatea rostirii, prefața din volumul „Durere Tricoloră”); „Omul de creație Galina Martea, dar și pedagogul, filozoful, „filologul în economie sau economist în filologie, filozofie, pedagogie”, parafrazându-l pe Vasile Coroban, între aceste diverse ipostaze - Doamnă a cuvântului auten¬tic în creația literară și cea științifică în care mereu dăi¬nuiește Omul Filozof și căruia îi reușește de
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
a fost acordată Medalia „Virtutea literarăˮ și o Diplomă omagială. Al. Florin Țene a precizat că se conferă cea mai înaltă distincție a LSR prof. Vințeler, unul dintre cei mai de seamă slaviști europeni și unul dintre cei mai importanți filologi ai zilelor noastre, „pentru excelență în culturăˮ. Voichița Pălăcean-Vereș, autoare a cărții „Întîlniri cu Profesorul Onufrie Vințelerˮ a realizat un portret al celui pe care îl consideră Magistrul, iar nonagenarul Ion Ghiolțean a făcut o scurtă prezentare a cărții. Felicitări
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, ÎN ȘEDINȚĂ SPECIALĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373735_a_375064]
-
vanitatea, veleitatea și voința acestor Convorbiri imaginare cu..., ci un alt tip de Literatură critică: iată ce se vor ele.” Și mai cred, la finalul lecturii acestei cărți de excepție, că este o carte deschisă continuării pentru specialiștii filozofi, pentru filologi și elevi, studenți întru studiu și interpretare, dar și pentru lectorul doritor de o incursiune enciclopedică, de-a gata, fără dicționar! Este o carte de experiență și erudiție, demonstrată noematic. Ar trebui să facă mai multe valuri...scrise! Cristina Ștefan
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
în anii filologiei, prin distanța ce o așeza, pedant-politicos, între catedră și cel din amfiteatru, a făcut posibilă o nesperată relație, cred, reciproc-emulativă în anii din urmă, cînd notorietatea academică a profesorului a acceptat-o pe cea, neacademică, a fostului filolog, acum pictor evoluînd într-o direcție marcat modernă. Poate nu în întregime pe gustul cărturarului, pliindu-mi-se însă, grav/ destins, atunci cînd, în cîteva rînduri, mi-a onorat vernisajele cu alocuțiuni dintre cele mai aplicat-măgulitoare. Și ca scenariul să
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
îmi dau seama ce produs de lux este experiența directă, fizică, palpabilă, a unor călătorii de felul celor pe care le face autorul prin Europa. Dar să revin la recenzia propriu-zisă: paradoxal, sau poate așa cum era de așteptat de la un filolog de profesie, eseurile adunate sub titlul de mai sus cuprind nu atât impresii de călătorie cât, mai ales, o aventură a imaginației, a memoriei culturale a autorului, peregrinajul turistic propriu-zis devenind pretext pentru un excurs erudit, hedonist. Sunt aici însemnări
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
era deja tradusă în mai multe limbi europene... și, totuși, mai tânărul Niculescu (pe care studenții îl porecliseră Ursul, din cauza aerului lui poate cam ursuz!) - pasionat de tot ce descoperise în Occident și îndeosebi în Italia, fascinat probabil de marele filolog și romanist Gianfranco Folena și de confrații lui - venit într-o zi întâmplător la Catedră în timp ce eram eu în vizită la Iordan, a început o pledoarie pentru cercetarea pur filologică, susținând că cercetarea din țară trebuie să se deschidă către
Scrisoare de prietenie by Bruno Mazzoni () [Corola-journal/Imaginative/13618_a_14943]
-
parcurs o lecție de viață ținută cu înțelepciune, fără ostentații, de o mare Profesoară. În centrul acestei lumi stă FAMILIA. Autoarea cărții Toma Caragiu - Ipostaze, apărută la Editura Expert, este una dintre surorile actorului, cea mijlocie, Matilda Caragiu Marioțeanu, un filolog și un lingvist de talie europeană, un remarcabil om de cultură. De pe coperta acestui album de artă ne fixează în alb-negru, prinși în ramele ochelarilor, ochii lui Toma, ochii care au văzut atîtea și atîtea în lumea teatrului și a
Ochii lui Toma () [Corola-journal/Imaginative/13626_a_14951]
-
anumită standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
pot face o documentare pe Internet sau un reportaj de televiziune. Spătarul Nicolae Milescu Contemporan cu Miron Costin și cu Dosoftei, Nicolae Milescu este una dintre personalitățile de seamă ale secolului al XVII-lea, cărturar, diplomat, teolog, istoric, geograf, etnograf, filolog, scriitor, memorialist mai ales, de circulație mondială. După propria-i mărturisire, s-a născut în 1936, la moșia Miclești, lângă Vaslui, ca fiu al unui boier, Gavril, originar din Peloponez. A studiat istoria, teologia și filosofia la Școala Patriarhiei din
Agenda2005-48-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284434_a_285763]
-
epocii. A acordat o atenție deosebită strângerii și publicării izvoarelor istorice. A îngrijit volumele „Scrieri“ de Ion Creangă și „Poezii complete“ de M. Eminescu. Din 1903 a fost membru titular al Academiei Române. ALEXANDRU ROSETTI În 1990 a decedat lingvistul și filologul Alexandru Rosetti. Începând din 1928 a desfășurat o prestigioasă activitate didactică. A înființat Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale din București și a fost redactor responsabil la mai multe reviste de lingvistică. A fost director al Editurii „Cultura Națională“ (1930-1935
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
cum dealtfel, se temea Ulisse. Morală pledata așadar de Eugen Simion este ea însăși... neutrosifică! (De la neuitrino, particulă libertății ubicue în multivers). Demersul său este unul admirabil trans- metafizic! Ondulatoriu - infraseismic! Poezia lui Dumitru Găleșanu, este galeșa, ceea ce pentru un filolog este un codex aurea onomastic! Numele omului conține, ca miez, destinul său, asumabil via predestinat. Poezia lui Dumitru Găleșanu este trialistă (v. Popper și Konrad!) deoarece este galeșa, necum mânioasa! Este a splendorii rostirii, utra- afective (pathos), si egal Ephos-
CARTEA ANULUI CONTINUU de EUGEN EVU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384494_a_385823]