24,869 matches
-
Radu Enescu nu și-ar fi putut reedita fără a o rescrie din temelii monografia despre Franz Kafka. Era una din sursele secrete ale marii tristeți de care suferea eseistul de la "Familia" în ultimii săi ani, cu un ideal de filosofie definitiv pierdut. La zece ani de la moartea lui Radu Enescu îmi amintesc cu strângere de inimă această dramă intelectuală, de esență camilpetresciană.
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
în preajma examenelor, doar atâta cât să-și asigure promovarea în anul următor. Termină astfel studiile superioare în 1927 la Universitatea din Varșovia și, în același an, pleacă la Paris, unde va frecventa, mai mult intențional decât de facto, cursuri de filosofie și economie la Institutul Internațional de Studii Superioare. Totul se va sfârși în vacanța mare, când se va întoarce în țară și nu va mai reveni în Franța. Lunile petrecute aici le va considera deosebit de utile în împlinirea personalității, pe
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
speră ca manuscrisul dispărut al ultimei sale cărți, Mesia, să fie găsit. Dezbaterea sub genericul Gîlceava imaginilor, pornește de la lucrarea germanului Hans Belting, recent tradusă la Gallimard, Pentru o antropologie a imaginii, discutată de universitari francezi specializați în estetică și filosofia artei într-un limbaj accesibil și cu o rigoare ce nu exclude accentele polemice. Actualitatea editorială e prezentată printr-o selecție din valul uriaș de apariții ale toamnei, în recenzii scurte și edificatoare limitate la subiect și judecată critică. Inutil
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
masiv", refuzînd să dea sfaturi copilului cu exaltări de "știrist" al țăndăreilor. "Am fost primul ziarist analfabet din România" - spune el pe muchia (auto)ironiei polivalente în Convorbirile cu Florin Mugur din Vîrstele rațiunii (1982). Cînd tînărul se înscrie la Filosofie, tatăl mimează îngrijorarea "folosului" viitor, iar cînd acesta (ilegalist și el) îl anunță că e publicist la România liberă, medicul îi temperează entuziasmul cu o vorbă din Clemenceau: "Le journalisme mčne ŕ tout ŕ condition d�en sortir". Din jurnalism
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
1980-1989, la Liceul Racoviță, aceștia, da, erau geniali. Clase de matematică-fizică. Din clasa mea, de pildă, clasa la care am fost dirigintă, aproape toți sînt în străinătate, împrăștiați din Germania și Spania pînă-n Canada și S.U.A. Dar studenții... Cei de la filosofie sînt, firește, cu pretenții, chiar dacă cei mai mulți nu știu să facă o frază corectă. Eu încep în fiecare an cu un mare elan și cu o puzderie de iluzii, dar în sesiune, cînd le corectez lucrările, mă calmez: bravii mei studenți
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
fiecare an cu un mare elan și cu o puzderie de iluzii, dar în sesiune, cînd le corectez lucrările, mă calmez: bravii mei studenți nu pot construi o frază, fac greșeli de ortografie, și, bineînțeles, nu învață nimic. Facultatea de Filosofie îi smintește: pentru că studiază filosofia universală - iar cu mine doar filosofia românească - ei se simt proiectați direct în universalitate. Iar de acolo, privesc cultura română și filosofia românească bineînțeles de sus, considerîndu-se prea buni pentru ele. N-aș spune că
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
elan și cu o puzderie de iluzii, dar în sesiune, cînd le corectez lucrările, mă calmez: bravii mei studenți nu pot construi o frază, fac greșeli de ortografie, și, bineînțeles, nu învață nimic. Facultatea de Filosofie îi smintește: pentru că studiază filosofia universală - iar cu mine doar filosofia românească - ei se simt proiectați direct în universalitate. Iar de acolo, privesc cultura română și filosofia românească bineînțeles de sus, considerîndu-se prea buni pentru ele. N-aș spune că ei sînt de vină. Pentru că
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
iluzii, dar în sesiune, cînd le corectez lucrările, mă calmez: bravii mei studenți nu pot construi o frază, fac greșeli de ortografie, și, bineînțeles, nu învață nimic. Facultatea de Filosofie îi smintește: pentru că studiază filosofia universală - iar cu mine doar filosofia românească - ei se simt proiectați direct în universalitate. Iar de acolo, privesc cultura română și filosofia românească bineînțeles de sus, considerîndu-se prea buni pentru ele. N-aș spune că ei sînt de vină. Pentru că nu știu scrie - adică, pentru că fac
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
o frază, fac greșeli de ortografie, și, bineînțeles, nu învață nimic. Facultatea de Filosofie îi smintește: pentru că studiază filosofia universală - iar cu mine doar filosofia românească - ei se simt proiectați direct în universalitate. Iar de acolo, privesc cultura română și filosofia românească bineînțeles de sus, considerîndu-se prea buni pentru ele. N-aș spune că ei sînt de vină. Pentru că nu știu scrie - adică, pentru că fac greșeli ortografice, pentru că nu știu face un rezumat sau o analiză de text -, de vină sînt
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
ortografice, pentru că nu știu face un rezumat sau o analiză de text -, de vină sînt școala generală și liceul, fiindcă acolo ar trebui să învețe toate astea. Pentru tînăra lor aroganță față de cultura română, meritul îl deține chiar Facultatea de Filosofie, care le dă un fel de orgoliu... medieval, de castă, că ei ar fi deasupra lucrurilor. Eu merg împotriva curentului, eu știu că filosofia românească este o realitate - că este marea necunoscută a culturii române. Și-atunci, bineînțeles, suport consecințele
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
învețe toate astea. Pentru tînăra lor aroganță față de cultura română, meritul îl deține chiar Facultatea de Filosofie, care le dă un fel de orgoliu... medieval, de castă, că ei ar fi deasupra lucrurilor. Eu merg împotriva curentului, eu știu că filosofia românească este o realitate - că este marea necunoscută a culturii române. Și-atunci, bineînțeles, suport consecințele. Mai interesanți sînt masteranzii și doctoranzii. Aceștia nu mai pot eluda cărțile, textele, bibliografiile. Și atunci îi vezi cum se transformă. Cei mai interesanți
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
pasiune sau chiar vocație intelectuală. N-am întîlnit, în cei 12 ani de cînd sînt la Universitate, prea mulți - vreo trei-patru -, dar cînd îi descopăr e o sărbătoare. - Ce cursuri predai? - Mai multe, cam două pe semestru, uneori trei: Istoria filosofiei româneștii, Psihanaliză, un curs de masterat despre Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
așa, cam de la 1861, anul cînd se întoarce Maiorescu în țară, pînă prin anii 1960-'70... Asta nu se poate reconstitui, în imagini oricît de palide, fără jurnale, fără memorii, fără cărți de istorie, fără amintiri despre... - Citești cărți de filosofie - sau care au măcar tangență cu filosofia - ale unor autori români de azi ca Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici sau Ciprian Șiulea? Cum ți se par? Se poate vorbi de o mișcare de idei românească? - Da, citesc. De toate. De la Religia
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
întoarce Maiorescu în țară, pînă prin anii 1960-'70... Asta nu se poate reconstitui, în imagini oricît de palide, fără jurnale, fără memorii, fără cărți de istorie, fără amintiri despre... - Citești cărți de filosofie - sau care au măcar tangență cu filosofia - ale unor autori români de azi ca Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici sau Ciprian Șiulea? Cum ți se par? Se poate vorbi de o mișcare de idei românească? - Da, citesc. De toate. De la Religia în era globalizării a lui Marga la
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
Pleșu; de la cartea lui Ion Ianoși despre Petersburg, la cea despre - oho! - iubire a lui Aurel Codoban. De la dosarul universitar al lui Blaga, reconstituit de Curticeanu, la problematizările lui Flonta... Asta în spațiul, larg înțeles, al filosofării și al istoriei filosofiei, despre care m-ai întrebat. Filosofia românească, care a fost domeniul cultural literalmente masacrat în timpul regimului socialist, e într-o fază de recuperare. Păcat că filosofii români - puținii care există - și specialiștii români în filosofie (n-am un termen mai
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
despre Petersburg, la cea despre - oho! - iubire a lui Aurel Codoban. De la dosarul universitar al lui Blaga, reconstituit de Curticeanu, la problematizările lui Flonta... Asta în spațiul, larg înțeles, al filosofării și al istoriei filosofiei, despre care m-ai întrebat. Filosofia românească, care a fost domeniul cultural literalmente masacrat în timpul regimului socialist, e într-o fază de recuperare. Păcat că filosofii români - puținii care există - și specialiștii români în filosofie (n-am un termen mai bun; dar nu toți cei care
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
al filosofării și al istoriei filosofiei, despre care m-ai întrebat. Filosofia românească, care a fost domeniul cultural literalmente masacrat în timpul regimului socialist, e într-o fază de recuperare. Păcat că filosofii români - puținii care există - și specialiștii români în filosofie (n-am un termen mai bun; dar nu toți cei care se ocupă de filosofie sînt filosofi, iar limba română n-a creat, pentru domeniul filosofiei, un termen similar cu "filolog") cunosc atît de superficial cultura română în întregul ei
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
fost domeniul cultural literalmente masacrat în timpul regimului socialist, e într-o fază de recuperare. Păcat că filosofii români - puținii care există - și specialiștii români în filosofie (n-am un termen mai bun; dar nu toți cei care se ocupă de filosofie sînt filosofi, iar limba română n-a creat, pentru domeniul filosofiei, un termen similar cu "filolog") cunosc atît de superficial cultura română în întregul ei și filosofia românească; cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
fază de recuperare. Păcat că filosofii români - puținii care există - și specialiștii români în filosofie (n-am un termen mai bun; dar nu toți cei care se ocupă de filosofie sînt filosofi, iar limba română n-a creat, pentru domeniul filosofiei, un termen similar cu "filolog") cunosc atît de superficial cultura română în întregul ei și filosofia românească; cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că nu există... Așa că cea mai mare parte din treabă - din cercetarea
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
am un termen mai bun; dar nu toți cei care se ocupă de filosofie sînt filosofi, iar limba română n-a creat, pentru domeniul filosofiei, un termen similar cu "filolog") cunosc atît de superficial cultura română în întregul ei și filosofia românească; cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că nu există... Așa că cea mai mare parte din treabă - din cercetarea filosofică a culturii române și din cercetarea filosofiei românești - a fost și este lăsată pe seama filologilor
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
care se ocupă de filosofie sînt filosofi, iar limba română n-a creat, pentru domeniul filosofiei, un termen similar cu "filolog") cunosc atît de superficial cultura română în întregul ei și filosofia românească; cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că nu există... Așa că cea mai mare parte din treabă - din cercetarea filosofică a culturii române și din cercetarea filosofiei românești - a fost și este lăsată pe seama filologilor: a istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
de superficial cultura română în întregul ei și filosofia românească; cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că nu există... Așa că cea mai mare parte din treabă - din cercetarea filosofică a culturii române și din cercetarea filosofiei românești - a fost și este lăsată pe seama filologilor: a istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație literară. Care fac și ei ce pot: de la lucruri temeinice, pînă la ierarhizări filosofice după ureche. Eugen Ionescu scria, în anii lui românești
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
filosofice după ureche. Eugen Ionescu scria, în anii lui românești, că " Suntem o țară nenorocită de gazetari, cu nenorociți gazetari, care sunt orice: filosofi, savanți, poeți, pictori, magistrați, filfizoni etc... etc...". Din vina filosofilor români și a specialiștilor români în filosofie, care, crezîndu-se proiectați direct pe cerul înstelat al universalității, nu își asumă filosofia românească, criticul literar de la noi face și pe criticul de filosofie. Și, firește, foarte adesea o dă în bară, adică produce false ierarhii, impune criterii improprii de
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
țară nenorocită de gazetari, cu nenorociți gazetari, care sunt orice: filosofi, savanți, poeți, pictori, magistrați, filfizoni etc... etc...". Din vina filosofilor români și a specialiștilor români în filosofie, care, crezîndu-se proiectați direct pe cerul înstelat al universalității, nu își asumă filosofia românească, criticul literar de la noi face și pe criticul de filosofie. Și, firește, foarte adesea o dă în bară, adică produce false ierarhii, impune criterii improprii de apreciere etc. Pentru că încearcă să acopere un teritoriu lăsat de izbeliște, meritul este
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
savanți, poeți, pictori, magistrați, filfizoni etc... etc...". Din vina filosofilor români și a specialiștilor români în filosofie, care, crezîndu-se proiectați direct pe cerul înstelat al universalității, nu își asumă filosofia românească, criticul literar de la noi face și pe criticul de filosofie. Și, firește, foarte adesea o dă în bară, adică produce false ierarhii, impune criterii improprii de apreciere etc. Pentru că încearcă să acopere un teritoriu lăsat de izbeliște, meritul este, desigur, al literatului. Iar vina pentru confuziile care circulă pe piața
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]