6,828 matches
-
Ajuns în spațiul audio-vizualului sau al celui cibernetic, conștiința omului se schimbă și crimele virtuale trec ușor, pe neobservate în lumea reală. Efectele sunt dureroase, dar cauzele sunt prea puțin analizate. Scriitorul român Mircea Eliade (1907-1986), istoric al religiilor, scriitor, filozof și profesor român la Universitatea din Chicago, scria printre altele: „Comportarea religioasă a oamenilor contribuie la menținerea sfințeniei lumii”. Viața ne demonstrează valabilitatea acestei afirmații. Legea dă dreptul oricărui cetățean să-și cumpere unelte pentru atac. Bun, nebun, de voie
ATAC CRIMINAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Atac_criminal_vavila_popovici_1357057465.html [Corola-blog/BlogPost/348794_a_350123]
-
a unei culturi, este cota ei de originalitate (limba, tradiția, obârșia, credința), pașaportul intrării în spațiul generos dar exigent al culturii universale. Un loc aparte îl acordă aportului cronicarilor, cărturarilor și scriitorilor români, al personalităților literare și istorice, dar și filozofilor, sociologilor români la teoretizarea acestor problematici, la integrarea valorilor naționale românești în spiritualitatea europeană și universală. Realizează chiar profiluri ale unor personalități (Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu Motru și Dimitrie Gusti, George Călinescu ș.a.) Definită îndeobște ca ,, atribut universal al umanității
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
indiscutabilă a europenității și universalității” ș.a.. Volumul Național și universal în Cultura Română se încheie cu două profiluri critice dedicate, unul, președintelui „Ligii Culturale Române”, prof. univ. dr. Victor Crăciun, celălalt, prietenului și colaboratorului său, cu ani în urmă, reputatul filozof al culturii, Alexandru Tănase, trecut prematur la Cele Veșnice. Alexandru Tănase, scriitorul-filosof, filosoful-scriitor și universitar de elevată cultură este, cred, singurul articol-evocare publicat în ultimele două decenii despre cel care s-a aplecat cu atât dăruire asupra operei lui Blaga
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411561883.html [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la izvoarele dătătoare de binecuvântare și energie necreată, de unde s-a adăpat și a devenit el însuși izvorul, căci viața lui s-a desfășurat ca pe o scenă deschisă. Tot
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426055783.html [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
și în limbi de circulație internațională cum ar fi: engleză, franceză sau greacă. Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Ioanichie a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioanichie_balan_.html [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
în jocul lor cu cerul și cu oamenii de la zei. Ei nu fac altceva decât o artă care odihnește și vindecă prin bucurie deplină. Căci aceasta este adevărata artă din familia sacrului. A fi un mare artist, sculptor, pictor, poet, filozof, semiotician, nu înseamnă a practica pur și simplu o artă, ca proces ritualic al creației de idei sau ca meditație artistică transcendentală, fie pe calea ritului, fie pe calea intelectualismului. Toate acestea sunt inutile până nu obții experiența revelatoare directă
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
despre „Cauză, principiu și unu”, Bruno îl combate cu argumente pe Aristotel care definea forma ca pe „Primul Principiu acticv care face trecerea de la potență la act”, astfel: 4) „Într-adevăr, Aristotel se descurcă cam prost atunci când spune, împreună cu toți filozofii antici, că principiile trebuie să fie întotdeuna permanente; căci dacă, scormonind în teoriile lui, încercăm să aflăm unde își poate avea reședința perpetuă această formă naturală care plutește la suprafața materiei, nu o găsim nici în Stelele Fixe (n.n
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
Vreți să vă spun mai mult și să vă arăt absurditatea la care a ajuns Aristotel? El pretinde că materia este în potență. Întrebați-l atunci când anume va fi materia în act. El, și împreună cu el o mare mulțime de filozofi, va răspunde: „atunci când va avea formă”. Întrebați mai departe: care este acel lucru care are mereu o existență nouă? Vor răspunde, în contradicție cu ei înșiși: obiectul făurit, și nu materia; deoarece aceasta din urmă rămâne întotdeuna aceiași, nu se
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
el însuși în poemele sale, că nu e deloc un travestit, un ipocrit, cum vor fi fiind alții. Referitor la acei “alții”, Nichita Stănescu exclama: “Vai poetului care nu seamănă cu versul său“. Valeriu Rață, poetul, nu pozează într-un filozof încifrat în metaforă, în deținător al cheii absolutului, nu pretinde (intuiesc eu) că melosul versului său e deplin consonant cu “simfonia spiritului universal”, sau că e acel Făt-Frumos purces să “elibereaze cuvintele din posesia fermă a definiției” lor (Eli Khamarov
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
acum în încheiere voi recunoaște și mărturisi faptul că știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Arhimandrit și Stareț Iachint Unciuleac a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
dihotomic al vieții - egalitate - non egalitate - se realizează foarte greu în societate; inegalitatea în fața legii duce la abuz și corupție, ea se mărește și datorită factorului educațional; egalitatea de șanse oferită este și ea de multe ori nerespectată, așa încât, spusele filozofului german Johann Gottfried Herder (1744-1803) devin valabile, și uneori „poporul cel mai nobil își poate pierde noblețea; măduva îi este zdrobită în oase, și dorurile sale cele mai alese și frumoase sunt coborâte până la minciună și înșelăciune ... ”. Omul simte când
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
dobândi curajul de a acționa. Există și riscul pe care trebuie să-l luăm în seamă, adică să fim conștienți că ne expunem unui posibil pericol. Dar, nu riscăm imens dacă nu avem curajul unui risc? Viitorul ne preocupă. Femeia - filozof Hannah Arendt (1906-1975) spunea că „ceea ce face cu adevărat diferența dintre această generație și generațiile trecute, în toate țările, este hotărârea primei de a acționa, bucuria în acțiune, garanția de a putea schimba lucrurile prin eforturi proprii.” Și gândul m-
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
trebuie să ținem pașii cu ea. În aceste condiții, poate oricine să-și pună întrebarea: Dar eu ce și cum trebuie să acționez? Răspunsul trebuie căutat în cuvintele lui Nietzsche, care propunea în drumul ascendent al omului, folosirea „propriilor picioare”. Filozoful și poetul francez Jean-Marie Guyau (1854-1888) în scurta sa existență, a avut un optimism care se apropia de cel al lui Nietzsche, dar, în plus, a avut și o mare sensibilitate, o adâncă iubire și înțelegere a omului. Vorbea despre
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
noi înșine, pe gândirea noastră, pe pașii noștri și apoi pe gândirea și pașii celorlalți oameni. Să fim călăuziți de sentimentul religios în tot ce întreprindem, întrucât el, acest sentiment, desemnează dependența, legătura reciprocă cu divinitatea. Minunate sunt cuvinte acestui filozof, de care oricine își va putea aminti cândva: „Dumnezeu este prietenul pururi prezent al primei și al ultimei ore, pe care-l vom regăsi chiar acolo unde ceilalți nu ne pot urma, până și în moarte. Cui să-i vorbim
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
pot urma, până și în moarte. Cui să-i vorbim de ființele care nu mai sunt și pe care le-am iubit? Printre acei ce ne înconjoară unii abia își mai amintesc de ele, ceilalți nici nu le-au cunoscut ... ”. Filozoful grec Epictet (50 d. H - 135 d. H.) spunea că nu trebuie să ne temem de sărăcie, de exil, de închisoare sau de moarte, ci să ne temem de propria noastră teamă. Și pentru a nu ajunge să ne temem
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_alege_ti_plaja_nisipu_vavila_popovici_1364882327.html [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
trebuie să se așeze totul. Conceptul de dreptate a reprezentat un punct de interes în gândirea filosofică încă din cele mai vechi timpuri. De la Platon și Aristotel încoace, dreptatea a avut un loc privilegiat în filosofia moral-politică. Au existat și filozofi antici care considerau că natura umană ar fi incompatibilă cu dreptatea. Un om, însă, căruia îi place dreptatea, sesizează imediat opusul ei - nedreptatea. Aceasta provocându-i suferință, normal este să nu o poată accepta. Există însă și contrariul. Conducătorii care
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1475600564.html [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
care cereau întruna tribut, pedeapsa preferată a lui fiind „trasul în țeapă”. De aici se poate trage concluzia că fiecare timp al istoriei necesită, poate, o luptă mai blândă sau mai dură pentru dreptate, mai umană sau mai puțin umană. Filozoful grec Socrate spunea că nu este îngăduit oamenilor să se poarte „cum le trăsnește prin cap”, cei care ascultă de legi, purtându-se conform dreptății”, iar Dreptate se numește „ceea ce poruncesc legile”, om drept fiind cel care cunoaște legile care
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1475600564.html [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
scris într-un poem „Totul se vinde, totul se cumpără”, până și dreptatea! Cum? Inspirat a fost scriitorul francez Honoré de Balzac, când a spus: „legile sunt pânze de păianjen prin care muștele mari trec și cele mici sunt prinse”. Filozoful american John Rawls (1921-2002) în lucrarea sa „O teorie a dreptății” remarca un adevăr: „Dreptatea este virtutea de căpătâi a unei societăți [...] și așa cum o teorie - oricâte alte calități ar avea ea - va trebui să fie respinsă ori cel puțin
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1475600564.html [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
de ajuns un singur drept ca să-L înduplece pe Dumnezeu, i s-a răspuns: „Da, căci s-a zis: „Căutați unul care să judece și să facă dreptate și voi avea milă față de întregul popor” (Ieremia 5, l). Matematicianul, fizicianul, filozoful francez Blaise Pascal (1623-1662) pentru care morala trecea înaintea științei, toată demnitatea omului consta în gândire, de la gândire sfătuia să ne înălțăm: „să ne silim să gândim bine!”. Dreptatea o considera legată de Adevăr, ea fiind însăși Puterea: „Dreptatea fără
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1475600564.html [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
nemulțumiri în cadrul cărora violențele au început a avea aerul de normalitate, și aceasta datorată vinovaților care își permit să sfideze legile. N-or fi bune legile? Prea multe arme sunt folosite când trebuie, dar și când nu trebuie? Înțeleptul împărat filozof Marc Aureliu (121-180) - considera că „există o singură rațiune”, „o singură lege”, „un singur adevăr”, „o singură lume” și „un singur Dumnezeu”, și că omul trebuie să tindă spre ceea ce este util și pe măsura comunității în care trăiește. Remarca
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1475600564.html [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
au schimbat, interesele individuale nu mai concordă cu interesele colectivității. Legile pot fi adaptate, schimbate, pentru a se realiza acordul între idei și acțiuni, între gândire și experiența vieții pe care o trăim, proces datorat voinței pe care psihologul, fiziologul, filozoful german Wilhelm Wundt (1832-1920) o numește emoție - reacție afectivă - ce își găsește satisfacție în propria sa realizare. Referință Bibliografică: Despre DREPTATE / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul VI, 04 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1475600564.html [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
-i să ne trăiască în continuare întru mulți, folositori și roditori ani!... Știind așadar, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Nicolae Bordașiu este un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe acești slujitori ai vieții noastre bisericești și ai spiritualității
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
poemele sale. Medalionul literar „La steaua care a răsărit” a găzduit un regital poetic-muzical semnat Mihai Ganea. Apreciat cu vii aplauze de cei prezenți. În cadrul medalionului literar „Scriitorul inimilor noastre”, Al. Florin Țene a vorbit despre viața și opera scriitorului, filozofului și istoricului literar Artur Silveștri, al cărui nume de astăzi îl va purta cenaclul Ligii Scriitorilor, semn de prețuire pentru opera să și pentru tot ce a ctitorit, în scurta-i viața, în și pentru cultura română. În încheierea lucrărilor
PRIMA ŞEDINŢĂ A CENACLULUI „ARTUR SILVESTRI” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prima_sedinta_a_cenaclului_artur_silvestri_.html [Corola-blog/BlogPost/349079_a_350408]
-
dirijarea orchestrei astrale nu iartă pe nimeni, în ziua de 10 mai anul acesta aveam să trăiesc un alt moment parcă aranjat de pronia divină. „Zilele Lucian Blaga” au debutat la sediul Filialei Cluj a USR cu prezentarea cărților fizicianului filozof Basarab Nicolescu. În 1959 am reprezentat amândoi școlile noastre: el, „Liceul I.L.Caragiale” eu, „Liceul Mihai Viteazul”, ambele din Ploiești, la un concurs „Drumeții veseli” cu tema „A.S. Pușkin în literatură și muzică'', transmis la radio în toată țara. Adversarul
LA MÂNA LUI CRONOS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_la_mana_lui_gentiana_groza_1338288274.html [Corola-blog/BlogPost/358707_a_360036]
-
prin prestația personală școala de la care provenea, cu puțin peste școala noastră. Am obținut ambele licee premii dar și o excursie de câteva zile la Păltiniș Sibiu într-un cadru natural deosebit. La prezentarea cărților lui cu ocazia aniversării poetului filozof din Lancrăm, m-am privit în adâncul ființei mele și am socotit că anii care ne-au îmbrățișat pe noi, cei doi ploieșteni aflați în miraculosul „Cluj literar”, n-au trecut zadarnic. I-am amintit lui Basarab Nicolescu de concursul
LA MÂNA LUI CRONOS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_la_mana_lui_gentiana_groza_1338288274.html [Corola-blog/BlogPost/358707_a_360036]