12,882 matches
-
Sorin Lavric Orice filozofie este autoreferențială. Asta înseamnă că în ea e vorba cu precădere de autorul ei, și abia apoi de temele circumstanțiale asupra cărora a apucat el să se aplece. Cu alte cuvinte, indiferent de disciplina în numele căreia vorbește și indiferent de concluziile
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
mereu va rămîne ceva ireductibil și inefabil în fața căruia, în ciuda elanului rațional de a explica totul, omul va fi silit să-și recunoască neputința. Și atunci, individualul este indescriptibilul, este inefabilul, este acel ceva cu neputință de prins cu ajutorul conceptelor filozofiei. Individualul este votul de blam în fața pretenției filozofiei de a cunoaște micile cute ale făpturilor de-o clipă. Și de acum încolo lucrurile se complică. Sau, mai bine spus, însemnătatea lor capătă o tentă mult mai gravă, și asta pentru că
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
căruia, în ciuda elanului rațional de a explica totul, omul va fi silit să-și recunoască neputința. Și atunci, individualul este indescriptibilul, este inefabilul, este acel ceva cu neputință de prins cu ajutorul conceptelor filozofiei. Individualul este votul de blam în fața pretenției filozofiei de a cunoaște micile cute ale făpturilor de-o clipă. Și de acum încolo lucrurile se complică. Sau, mai bine spus, însemnătatea lor capătă o tentă mult mai gravă, și asta pentru că, dacă măsura rațiunii în filozofie este conceptul, înseamnă
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
blam în fața pretenției filozofiei de a cunoaște micile cute ale făpturilor de-o clipă. Și de acum încolo lucrurile se complică. Sau, mai bine spus, însemnătatea lor capătă o tentă mult mai gravă, și asta pentru că, dacă măsura rațiunii în filozofie este conceptul, înseamnă că individualul este dovada limitelor rațiunii umane. Vrem, nu vrem, dincolo de această limită se află ceva care nu mai este rațional, ceva căruia îi putem spune foarte bine "irațional", chiar dacă nu înțelegem prea bine ce anume se
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
român ar fi reușit, în situația în care ar fi fost liber, să dea o formă completă, sistematică, gîndirii sale filozofice. Răspunsul lui Petru Vaida e răspicat: neavînd vocația metafizicii, ci doar nostalgia ei, Vianu nu ar fi elaborat o filozofie propriu-zisă. Cauza acestei neputințe este de găsit mai ales în preferința sa mărturisită pentru exactitatea de tip științific în dauna speculațiilor ambigue de tip filozofic. Cu alte cuvinte, cerînd prea mult esteticii, disciplină pe care voia s-o transforme din
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
propriu-zisă. Cauza acestei neputințe este de găsit mai ales în preferința sa mărturisită pentru exactitatea de tip științific în dauna speculațiilor ambigue de tip filozofic. Cu alte cuvinte, cerînd prea mult esteticii, disciplină pe care voia s-o transforme din filozofie în știință propriu-zisă, Vianu și-a retezat posibilitatea de a elabora la rîndul lui una originală.
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
Duncan, ajunsă o adevărată legendă în lumea dansului. A trăit și a dansat în mari orașe europene, a înființat școli de dans în Franța, Germania și Rusia. A fost atrasă de gândirea lui Nietzsche și a formulat o teorie despre filozofia dansului. A fost căsătorită câțiva ani cu poetul rus Serghei Esenin. Joi, 29 mai Pe „acoperișul lumii“ În urmă cu 50 de ani, neozeelandezul Edmund Hillary, însoțit de șerpașul nepalez Tensing Norgay, a fost primul om ce a reușit să
Agenda2003-21-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281045_a_282374]
-
ro. În viziunea unor critici din sfera cultului ortodox, „...literatura SF a secolului XX este în ea însăși un semn grăitor al pierderii valorilor și mentalității creștine în interpretarea lumii. Ea a devenit un puternic vehicul de diseminare a unei filozofii necreștine asupra vieții și istoriei, manifestând mai curând, pe față sau în ascuns, influențe ocultiste și orientale“. Într-un material existent pe site-ul amintit se spune că „Fenomenele extraterestre sunt pentru creștinii ortodocși un semn că trebuie să calce
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
teorie de fuzionare a informației plauzibile și paradoxiste (numită Teoria Dezert-Smarandache). În fizică a emis ipoteza că nu există nici o barieră a vitezei în univers, adică viteza poate fi infinită (Ipoteza Smarandache în „Dictionary of Physics“ de Eric Weisstein). În filozofie a introdus conceptul de „neutrosofie“, ca o generalizare a dialecticii lui Hegel, care stă la baza cercetărilor sale în matematică și economie, precum „logica neutrosofică“, „mulțime neutrosofică“, „probabilitate neutrosofică“, „statistica neutrosofică“. Avangardistul „Paradoxismul“, îmi scria Florentin, „este o mișcare internațională
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
reviste, cărți, fotografii, casete, videocasete privind activitatea creativă a lui Florentin Smarandache. De altfel, el este un autor prolific, coautor și editor a 62 de cărți și 87 de articole și note în matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclidiană, logică), fizică, filozofie, literatură (poeme, nuvele, povestiri, un roman, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri, enigmistică) și artă (experimente în desene, picturi, colaje, fotografii, artă pe computer) în română, franceză și engleză. Recunoaștere Florentin Smarandache este membru al următoarelor organizații: Societatea
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
proza pentru idei”, spunea Henri Ibsen. Să decupăm de aici eseul și critica literară, atât de frecvente în scrierile cărturarului Al. Florin Țene. Când se află eseul la limita cu absolutul, iar critica literară la marginea incisivității? Al. Florin ȚENE: Filozofia începutului de secol douăzeci a schițat conceptul rațiunii universale ce se impune indivizilor izolați. În acest context, individul apare ca un Eu singularizat „împotriva celorlalți prin impulsurile gândurilor și intereselor sale”, cum scria Herbert Marcuse. În acest context eseul, spre deosebire de
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]
-
milionar?” a prins adevărată dragoste de carte, și din respect față de dascălii pe care i-a avut. “Am fost un elev normal, nu peste medie. A început să îmi placă să citesc începând din clasa a X-a. Mă interesau filozofia, istoria, religia, chiar și politică. Îmi respectăm foarte mult profesorii. Cu mulți dintre colegii de liceu țin și acum legătură, am rămas prieteni”, a declarat Tudor Cojocariu. Deși Tudor Cojocariu a răspuns corect la toate cele 15 întrebări ale concursului
Ianțu și ”milionarul” Tudor Cojocaru fac pledoarie pentru carte și citit la Răcăciuni () [Corola-journal/Journalistic/23022_a_24347]
-
de fapt nu era preot, dar având o barbă"a la Iorga"îi ziceam toți Popa Crețu. Îmi aduc aminte ce apariție spectaculoasă și-a făcut pentru prima dată când a luat contact cu noi. (Nu degeaba era doctor în filozofie la Heidelberg, după cum aveam să aflăm peste câtva timp.) Eram în recreația mare și cum era frig nu ieșisem afară în curte deși eram câtămai cârlanii și ne zbenguiam în clasă. Nu e nevoie să spun cum, căci dacă am
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
1940. LUNI, 20 DECEMBRIE NICOLAE CARTOJAN Se împlinesc 60 de ani de la decesul istoricului literar Nicolae Cartojan. Născut în 1883, a urmat o carieră universitară, ajungând profesor titular al catedrei de istoria literaturii române vechi de la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București. Opera sa științifică vizează studiul cărților populare și, pe de altă parte, acoperă aproape întreaga istorie a literaturii române vechi. În 1941 a devenit membru titular al Academiei Române. MARȚI, 21 DECEMBRIE IOSIF VISARIONOVICI STALIN Acum 125
Agenda2004-51-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283190_a_284519]
-
răbdare, echilibru fizic și psihic, de corectitudine și dreptate, adică acele elemente necesare dezvoltării spiritului. Figurinele sunt create prin îndoirea hârtiei, după niște linii drepte, iar forma finală a modelelor tradiționale este perfect echilibrată. Fragilitatea hârtiei sugerează fără prea multă filozofie că totu-i trecător, un adevăr atât de evident pentru un popor amenințat continuu de cutremure, taifunuri, valuri nimicitoare, incendii și alte năpaste, susține interlocutorul nostru. Spre bucuria copiilor, figurinele origami sar (broasca), plutesc (barca, vaporul, caiacul, canoea), pot fi
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
pe care și-a întocmit-o singur, găsim această mărturisire: "Pacientul (Noica însuși) declară că a citit la 18 ani pe Kant și că s-a simțit confiscat, pe viață, de gîndirea speculativa"19. În urma întîlnirii cu ordinea generală a filozofiei, adolescentul Noica va refuza domenii întregi de activitate a spiritului trăind sub mirajul exclusiv al speculativului. Odată gustat fructul oprit, simplitatea prima (ceea ce Eugenio d^Ors numește "nevinovăția care ignoră" sau paradisul) îi este refuzată. Începe drumul către simplitatea obsesiva
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Începe drumul către simplitatea obsesiva din Mathesis sau, în limbajul lui Eugenio d^Ors, catre "nevinovăția care știe". Căci, va spune Noica, "a fi simplu reprezintă o savanta întoarcere la nevinovăție"20. Natură generală pe care o îmbrățișase sub chipul filozofiei nu l-a condus numai la refuzul altor sensuri generale, ci și al oricărui individual imediat, concret. Ce reprezinta "savanta întoarcere la nevinovăție" în aceste condiții? În primul rînd o reabilitare a individualului, un mod de a face dreptate realului
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
mod de a face dreptate realului imediat. "În anii tîrzii, după ce am deprins atîtea forme de pietate, o înțelepciune, o anumita resemnare ne pot face să regăsim cu pietate imediatul. Este mai mult adevăr în lumea din jurul nostru decît în filozofia ta, Horațiu - spunem acum, cuprinși de o sacra acatholie, împreună cu Shakespeare"21. Dar idealul de a face dreptate imediatului va fi slujit, după modelul lui Don Quijote, cu determinații necorespunzătoare. O adevarată întoarcere a lui Noica spre individual, spre măruntele fațete
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
mod straniu chipul lui Don Quijote, chip de lege întrupata cu tot dinadinsul. Nu întîmplător obsesia noiciană a formelor pure și a geometrizării, a prevalentei posibilului asupra realului, avea să-și găsească în ochii lui Nicolae Steinhardt expresia caricaturala sub forma "filozofiei non-mîncării". Să-l ascultăm pe acesta din urmă vorbind în genul lui Noica și îngrosîndu-i rizibil donquijotismul: "Să ne contopim ideile la masa comună a purismului unificator. Ce vom mînca? Veți zice ghiveci sau vițel cu fasole? Sau peste maioneza
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
prin ei. Ei pot însă să facă să țină o lume. Și tocmai aceasta îi reușește lui Constantin Noica. La sfîrșitul celor Șase maladii ale spiritului, întrebîndu-se ce se poate face ca lumea, respectiv societatea, să țină, Noica răspundea asemenea filozofiei chineze: lumea ține dacă, pierzînd Tao, rămînem totuși cu politețea. Mult mai aproape de el, în cultura europeană, aștepta Don Quijote cu armura și coiful sau de carton, gata să apere principiul iluziei: "Primește, spune el, [...] mîna această..." Este mîna pe care
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
în com. Grindu, jud. Ialomița; * Decedat la București, 19 mai 1939 (înmormântat în satul natal); * Părinții: Alexandru, decedat în război (1916), Mama: Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival (Silistra), Decalogul (Brașov), Revista scriitoarelor și scriitorilor români (Dir. Aida Vrioni), București ș.a.
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
dimpotrivă, excludere), fie prea simplă și vulgarizatoare, fie insuficientă. Cartea lui Rousset are o trăsătură oarecum paradoxala: ea e concepută că o analiză de tip structuralist, axată, deci, pe aspecte formale, dar în subtextul acestei analize se articulează o întreagă filozofie, cu subtilități încîntătoare, a iubirii, precum și o cartografie culturală de mare finețe, care descoperă reperele mentale ale constituirii mîțului lui Don Juan. Rousset este, înainte de orice, un formalist devotat: el pune în funcțiune un intreg angrenaj teoretic, o masinarie clasic
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
în curriculum-ul universitar. Studenții învățau, alături de principiile matematicii și ale gramaticii, cum să vorbească elegant și convingător, cum să construiască un discurs rațional, cum să gîndească logic. Perechea retoricii era dialectica, care, în ciuda asimilării ei astăzi ca domeniu al filozofiei, reprezenta în perioada aceea știință raționării. Dialectica te învață cum să iți ordonezi gîndurile într-o manieră logică, în vreme ce retorica îți arată cum să ordonezi cuvintele în așa fel încît și ele să reflecte bună organizare a gîndurilor. Pentru Aristotel
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
astfel de lege este eficientă în măsura în care poate fi pusă în practică. Ea trebuie să aibă în vedere o categorie clar delimitata de culpe și persoane. Pe langă accesul neîngrădit al cetățenilor la propriile dosare, orice lege a lustrației conține o filozofie preventivă, si nu represiva: ea trebuie să bareze accesul în zonele activității publice persoanelor care și-au dovedit cu asupra de măsură incompetență morală. Rostind de câteva ori acest cuvânt, morală, am atins unul din punctele nevralgice ale societății românești
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
al acestei legi va fi dezastruos. Ce semnal mai clar dăm străinătății decât că România continuă să-și burdușească ambasadele cu securiști, iar spoiala de deschidere mimata la nivel politic e puternic subminată în practică activității diplomatice curente de o filozofie confrontatională? Principalii perdanți ai prevederilor de acest tip sunt diplomații înșiși. În felul acesta, se admite oficial că diplomația românească e lăsată pe mâna serviciilor secrete și a spionilor de toate spetele. O jignire grosolană, pentru că destui diplomați români nu
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]