15,055 matches
-
luminozități care nu sunt de natură simplu fizică, ci mai ales de esență spirituală”. Astfel Încât ” Ea este un arhetip, o idee primordială a frumosului: și este o frumusețe de model stelar”. Cum și „luceafărul este prin natura sa lumină”, concluzia firească este că În cazul celor două personaje lirice comunicarea poate avea loc. Lumile din care provin cei doi nu sunt iremediabil separate. Lumina devine un element de legătură pe care Cătălina nu-l poate ignora În invocarea Luceafărului. Dar coborârea
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Eva sau dialectica singurătății, Teo Chiriac se află în mod sigur pe tărîmul adevăratei literaturi, chiar dacă această scriere nu este o realizare deosebită. Poetul găsește expresii proprii și un limbaj adecvat pentru a reproduce străvechea dramă a relației dintre sentimentalismul firesc feminin și iubirea bărbatului, ținută în chingile practicismului cerebral. Ex.: "... bărbatul abstract se gîndea la femeia abstractă / cu toate celulele creierului / femeia abstractă se gîndea la bărbatul abstract / cu toate celulele inimii" etc. Trama este însă deșirată, motonia acelorași imagini
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
mult praf. Puteau fi brațe, picioare, omoplați, toate însă înghesuite, deformate" etc. (p. 166). Ai zice că e un carnagiu al infernului, proiectat în sexul femeii. Privitorului i se pare că ceea ce vedea "exprima o știință savantă a suferinței". Întrebarea firească e dacă asemenea scene au vreun rost în roman. Evident că aceste episoade trebuie proiectate în regim halucinatoriu și nicidecum realist. Horia Cantacuzino, "absorbit de strălucirea inumană a abisului" (p. 189), este un vizionar al apocalipsului (în finalul romanului, un
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
-i țărîna ușoară, mi-am spus în cele din urmă, ce să-i faci, așa a fost să fie. Natura însăși e ucigașă, toată lumea o știe. în ultimă instanță era vorba doar de un pui de porumbiță și de instinctul firesc al acesteia, nu de o suferință reală. Dar începînd din aceeași seară, Pasărea nu mi-a mai dat pace. La început, apărea neînsoțită și se pornea să ciocănească pur și simplu cu o putere diavolească în jaluzelele pe jumătate închise
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
punct de vedere conjugal - eu asta știu: imediat ce m-am instalat pe strada marchizului de Flers am simțit că sunt, în sfârșit, om. Statornic în urmărirea țelului, pândisem norocul la răspântie și-l înșfăcasem pentru a avea ceea ce în chip firesc mi s-ar fi cuvenit de la început, fără caznă și zbucium. Telle est la situation." Robert de Flers, marchiz al Franței, dă numele străzii dinspre Batiște către Romană, pe care, la nr. 9, se afla reședința Sion - o construcție cu
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
peste tocul ușii vecinilor de la parter peste pragul căreia se prăbuși fără cunoștință. * * * În urma lor, luminile din apartament mai pâlpâiră o clipă, după care Începură să pălească, până când bărbatul scoase un strigăt de durere, din cauza lumânării ce-și recăpătase căldura firească. Rigiditatea corpurilor dispăru ca prin farmec, odată cu dispariția luminii nefirești. Lumânarea căzută din nou pe covor fu ridicată cu repeziciune de femeia grijulie fată de soarta covorului. Ce-i asta ? Îi zise bărbatul privind la trupul Întins peste pragul lor
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
U ( R O M A N IA ) 12 februarie 1959. Atunci s-a nascut acest copil al lui Dumnezeu, căruia El i-a lăsat în adâncurile ființei acea scânteie divină, pe care Dan Puric o poartă în chipul cel mai firesc. Dacă este poezie acel lucru misterios și tulburător care constă în a căuta și a găsi frumuseți și adevăruri ascunse în spatele tuturor lucrurilor, atunci Dan Puric este un mare poet. Acum la aniversare, Dan Puric este “în mișcare cu arta
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
fără o ordine precisă, cum clipă se transformă În eternitate după modelul apelor care se retrag pe firul timpului lor În adâncuri și formează cercuri concentrice Împotriva uitării. „Mi-am propus să adun În acest volum sentimentele mele cele mai firești, trăite de-a lungul multor ani, deci foarte dezlânate. Aș putea spune că este o radiografie, o miniautobiografie... chintesența unei vieți.” Și pentru că pe chipul meu citea că vreau să aud mai mult, pentru că simțeam că este mai mult, Poetul
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
ale aceleiași suite nouba. Odată cu extinderea numărului de poeme cuprinse într-o nouba a crescut și numărul, dar și importanța solo urilor instrumentale, precum și a interludiilor de acest gen. Acest fapt s-a datorat unor rațiuni practice, legate de necesitatea firească de repaos a cântăreților, solicitați de dimensiunile din ce în ce mai extinse ale textelor poetice. A fost de asemenea luat în considerație echilibrul ce trebuia păstrat între părțile vocale și cele instrumentale, dintr-o nevoie firească de armonie. Interludiile instrumentale au început să
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
datorat unor rațiuni practice, legate de necesitatea firească de repaos a cântăreților, solicitați de dimensiunile din ce în ce mai extinse ale textelor poetice. A fost de asemenea luat în considerație echilibrul ce trebuia păstrat între părțile vocale și cele instrumentale, dintr-o nevoie firească de armonie. Interludiile instrumentale au început să fie repetate succesiv, ajungându-se să se execute mai multe piese instrumentale una după alta. Muzica instrumentală își pierde treptat rolul de simplu interludiu, căpătând un statut independent și echilibrat în cadrul noubei. Actualmente
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
a fost de foarte multe ori depășită, ajungându-se la situații similare celor din Europa începutului de sec. XVIII, când soliștii virtuozi se lansau în cadențe improvizate fără sfârșit și adeseori fără nici o legătură cu piesa propriu-zisă. Ca o consecință firească, lucrările au suferit modificări substanțiale, fiind influențate în primul rând de către transformările și modificările aduse improvizațiilor. Acest fenomen este vizibil și controlabil în decursul sec. XX, analizând și comparând înregistrări efectuate la începutul secolului, cu înregistrări ale acelorași lucrări efectuate
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
înfrumusețare prin ornamentare existent în arhitectura islamică, în caligrafie și în artele grafice. Este evident faptul că multitudinea de ornamente existente în improvizațiile prezente în muzica arabo-andaluză nu poate fi redată și transcrisă cu ajutorul notației muzicale occidentale. Ca o consecință firească, chiar și în ziua de astăzi, transmiterea muzicii de la o generație la alta păstrează o componentă orală extrem de importantă. Cea mai curentă formă de improvizație instrumentală este denumită istihbar, și poate fi în egală măsură plasată la începutul noubei - ca
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de viață, fiecare să-și găsească mediul corespunzător de viețuire, unele în aer, altele în apă. De aceea și omul, care a fost zidit pentru a se putea bucura de bunurile dumnezeiești, trebuia să aibă sădită în el o înrudire firească cu Cel din care se împărtășește. De aceea a și fost înzestrat cu viață, cu rațiune, cu înțelepciune și cu toate bunătățile pe care numai firea dumnezeiască le are, pentru ca fiecare din acestea să trezească în el dorul după Dumnezeu
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
potrivită unei ființe cugetătoare: să stea în legătură cu Dumnezeu, iar nu să umble după lucruri străine de firea ei. Căci după cum îi este dat ochiului să guste și să se bucure de lumină prin aceea că are în el, în chip firesc, o astfel de alcătuire de a putea percepe lumina cu care e înrudit, întrucât nici degetul și nici un alt mădular trupesc nu poate ajuta vederii, nefiindu-le dată în chip natural această însușire înrudită, tot așa și când e vorba
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
valorilor pe care le primesc prin filieră religioasă, oamenii Încearcă să anihileze prezența Divinității În viața lor. Această atitudine reprezintă o formă de schizofrenie În care individul se luptă În interior cu sinele, Într-un demers de anulare a nevoii firești de a crede, iar În exterior, Într-un demers de afirmare forțată a unor idei violente ce camuflează tocmai această criză. Simptomatic este faptul că fiecare om are În structura sa morală sau spirituală credința care, după cum spune scriitorul, “este
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
Și mustrând în acest Cuvânt alipirea oamenilor la cele văzute Și declarând că tot ce e nestatornic Și trecător e deșert, întrucât spune că tot ce se arată e deșertăciune, pune mai presus de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie dorința de o dobândi. „Nu din tristețe sau din necesitate, ci din dorința proprie Și firească de a dobândi binele după fire, nu din vreo necesitate oarecare”<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 166. footnote>. Astfel, doctrina despre dragoste poate fi rezumată în termenii următori: sufletul ajuns la maturitate spirituală participă cu o anumită plenitudine la viața
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Fiului și a Sfântului Duh e lucrare și putere de viață și de înțelepciune făcătoare. Acestora le-a mai zis și împărtășiri neîncadrate și nemicșorate, ridicându-le peste toate cele create, și în același timp învățând că sălășluiesc în chip firesc în Cel ce le dăruiește<footnote Sf. Grigorie Palama, 150 de capete..., cap. 91, în Filocalia ..., vol. VII, p. 482. footnote>. De aceea, ca împărtășiri de sine nu sunt nicidecum create. Și tot de aceea, după dumnezeiescul Maxim (Capete despre
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Îl limitează tot mai mult. Privirea Străină caută febril urmele lăsate de securiști pe obiectele care erau cândva familiare, iar acum au devenit proprietatea celor care urmăresc: lucruri care devin străine, chiar dacă nu sunt necunoscute - dimpotrivă, ele fac parte din „firescul” pe care Îl experimentăm zilnic. „Iar firescul există atât timp cât nu știi că dispui de el. (...) Când dispare firescul, cel mai greu de Îndurat este că te trezești rămas de izbeliște (...) Într-o vraiște de lucruri care toate deodată nu mai
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Orbe, Introducción a la Teologia de lo siglos II y III, Roma 1987. footnote> Modul cel mai bun de a păstra unitatea credinței era Însă acela de a favoriza adunările episcopale; acestea au apărut și s-au dezvoltat În chip firesc pentru a răspunde nevoilor comunității creștine Încă din primele timpuri. Faptele Apostolilor (cap. 15) ne istorisesc despre o adunare a creștinilor care proveneau din diverse cetăți și a apostolilor pentru a rezolva problema foarte acută a condițiilor de primire a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, chinuie și distruge. „Odată păcatul născut ne învață Sfântul Ioan Gură de Aur el pricinuiește sufletului ce l-a născut, nenumărate dureri. Se întâmplă cu totul altfel decât la nașterea cea firească. Odată ce femeia a născut, vaietele ei încetează. Dimpotrivă, păcatul tocmai după nașterea sa chinuiește mai mult sufletul din care s-a născut”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica Lăsatului sec de brânză”, pp.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cuvântări de laudă la sfinți”, pp. 453-454. footnote>. Tot în acest sens, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă: „...trebuie să curățim întinăciunea care a curs din păcatul trupului prin curgerea lacrimilor ființei noastre, ca trupul care l-a spurcat plăcerea prin curgerea firească să fie curățat iarăși de durerea întristării prin curgerea firească a lacrimilor; iar întunericul sufletului cel din amărăciunea mâniei, să-l alungăm prin lumina căinței, și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu Cel de care ne-
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
acest sens, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă: „...trebuie să curățim întinăciunea care a curs din păcatul trupului prin curgerea lacrimilor ființei noastre, ca trupul care l-a spurcat plăcerea prin curgerea firească să fie curățat iarăși de durerea întristării prin curgerea firească a lacrimilor; iar întunericul sufletului cel din amărăciunea mâniei, să-l alungăm prin lumina căinței, și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu Cel de care ne-am înstrăinat prin acelea”<footnote Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., suta
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și obosite. Acestea reacționează mai puțin pragmatic la tentațiile sociale din jurul lor. Într-o realitate fictivă, Imperial Bedrooms recurge frecvent la primul roman al lui Ellis, dar și la filmul aferent. Elementul șocant dispare însă acum. Imperial bedrooms este continuarea firească a unor vieți de-a lungul a 25 de ani. Cititorul intuiește ce personaje vor muri de supradoză de narcotice, bănuie acțiunile violente și relațiile bolnăvicioase. Mai puțin poetică, mai pragmatică și mai puțin confuză, Imperial Bedrooms este o continuare
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
malul sudic al Mării Mediterane ? Care este secretul acestei continuități culturale nemaiîntâlnite în condițiile unei strămutări brutale și masive de populații ? Analizând influențele creștino-gregoriene și evreiești existente până în ziua de azi în muzica arabo-andaluză, o întrebare se impune în mod firesc : cât de extra-europeană este această muzică ? Mai mult decât atât, influențele se propagă bilateral și atunci putem vorbi cu certitudine despre existența influențelelor arabo-andaluze în muzica europeană - fie ea de factură clasică sau populară. Se poate vorbi despre chestiuni fundamentale
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]