1,432 matches
-
incert, subvențiile și măsurile de reducere a fiscalității putând contribui la menținerea costului capitalului în limite rezonabile; Promovarea dinamicii sustenabile, stimulii fiscali trebuind să corespundă stării economiei, vizând sustenabilitatea datoriei, evitarea efectelor adverse, coordonarea cu politicile economice pe termen mediu. Fiscalitatea nesustenabilă poate conduce la ajustări profunde a ratelor reale ale dobânzii, ceea ce pot destabiliza piețele financiare și periclita evoluția viitoare. Politica fiscală, centrată pe stimuli activi, trebuie să aibă următoarele caracteristici: Reversibilitatea măsurilor implementate și existența clauzelor de atenuare a
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
pot declanșa ajustări ale fluxurilor (care includ fluxuri transfrontaliere de capital, schimbări în deținerea de active interne sau externe etc). O asemenea analiză poate fi, de aceea, un complement util pentru analiza tradițională a fluxurilor, bazată pe date referitoare la fiscalitate, balanța de plăți, programarea financiară. O clasificare a creanțelor și datoriilor unui sector față de toate celelalte poate revela atât extinderea accesului la servicii financiare (instrumente de economisire, intermedierea creditului, diversificarea și asigurarea riscurilor) și extinderea legăturilor intersectoariale, care relevă efectul
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
situația conjuncturală, care încorporează elemente care țin de șansă, posibilitatea apariției unor situații neprevăzute, revoluții tehnologice etc., precum și intervenția guvernamentală care influențează mediul la nivel macroeconomic.<footnote C-tin Ciupagea, Amalia Fugaru, op. cit., p. 59 footnote> Diverse alte accepții, precum fiscalitate scăzută, deprecierea monedei naționale, creșterea exporturilor etc. sunt fie rezultate ale unei competitivități crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltării competitive, fără a fi factori sau nici măcar condiții necesare.<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
pregătirea universitară oferită de sistemul de învățământ românesc este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8) Percepția respondenților referitoare la nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești Extrem de mulți (88,13%) sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale (88,31% în industrie, 87,50% în construcții, 87,76% în comerț și 88,63% în cazul altor servicii). Cele mai mari procente s-au înregistrat, în acest sens
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
membre ale Uniunii Europene, cele mai puține răspunsuri referitoare la acest aspect aparținând celor care administrează o microîntre prindere, dar și în cazul managerilor întreprinderilor mari. Pe de altă parte, doar 10,48% dintre cei chestionați consideră că, în România, fiscalitatea este la un nivel moderat. 9) Modul în care este caracterizată piața muncii din România Cei mai mulți dintre subiecții chestionați (61,32%) consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat-angajator nu se bazează pe cooperare și respect
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
învățământ românesc este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic și puțini sunt cei care declară că, în general, cunoștințele acumulate de absolvenți corespund cerințelor pieței muncii; extrem de mulți sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale și mai puțin de două procente consideră că nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești este mai redus decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene; cei mai mulți dintre subiecții
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de pregătire este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic; c) pregătirea este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8. Cum apreciați nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești? a) fiscalitatea este foarte ridicată și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; b) fiscalitatea este la un nivel moderat; c) fiscalitatea este mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
din punct de vedere practic; c) pregătirea este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8. Cum apreciați nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești? a) fiscalitatea este foarte ridicată și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; b) fiscalitatea este la un nivel moderat; c) fiscalitatea este mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii din România? a) este flexibilă, bazată pe o bună relație de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8. Cum apreciați nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești? a) fiscalitatea este foarte ridicată și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; b) fiscalitatea este la un nivel moderat; c) fiscalitatea este mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii din România? a) este flexibilă, bazată pe o bună relație de cooperare angajat angajator, cu practici de angajare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
învățământ românesc este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic și puțini sunt cei care declară că, în general, cunoștințele acumulate de absolvenți corespund cerințelor pieței muncii; extrem de mulți sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antrepre noriale și mai puțin de două procente consideră că nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești este mai redus decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene; cei mai mulți dintre
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de pregătire este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic; c) pregătirea este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8. Cum apreciați nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești? a) fiscalitatea este foarte ridicată și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; b) fiscalitatea este la un nivel moderat; c) fiscalitatea este mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
din punct de vedere practic; c) pregătirea este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8. Cum apreciați nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești? a) fiscalitatea este foarte ridicată și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; b) fiscalitatea este la un nivel moderat; c) fiscalitatea este mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii din România? a) este flexibilă, bazată pe o bună relație de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
este slabă și nu corespunde cerințelor pe care le formulează întreprinderile. 8. Cum apreciați nivelul taxelor și impozitelor aplicate firmelor românești? a) fiscalitatea este foarte ridicată și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; b) fiscalitatea este la un nivel moderat; c) fiscalitatea este mai redusă decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. 9. Care dintre următoarele afirmații caracterizează cel mai bine piața muncii din România? a) este flexibilă, bazată pe o bună relație de cooperare angajat angajator, cu practici de angajare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
românesc este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic și foarte puțini sunt cei care declară că, în general, cunoștințele acumulate de absolvenți corespund cerințelor pieței muncii; extrem de mulți sunt cei care susțin că fiscalitatea este foarte ridicată în România și nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; cei mai mulți dintre subiecții chestionați consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
comportamentului consumatorului, trebuie acceptat faptul că, mai ales în societățile caracterizate printr-un nivel scăzut de trai, factorii economici au, poate, cea mai puternică influență asupra dinamicii și structurii consumului. Produsul intern brut/net pe locuitor, rata inflației, rata dobânzii, fiscalitatea, cheltuielile populației și structura acestora pe destinații, nivelul/va loarea autoconsumului unor produse sau servicii, prețul bunurilor economice, veniturile consumatorului ș.a. pot explica multe dintre tendințele consumului. 11.1. Venitul personal Una dintre problemele cele mai disputate în cadrul teoriei economice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
comportamentului consumatorului, trebuie acceptat faptul că, mai ales în societățile caracterizate printr-un nivel scăzut de trai, factorii economici au, poate, cea mai puternică influență asupra dinamicii și structurii consumului. Produsul intern brut/net pe locuitor, rata inflației, rata dobânzii, fiscalitatea, cheltuielile populației și structura acestora pe destinații, nivelul/va loarea autoconsumului unor produse sau servicii, prețul bunurilor economice, veniturile consumatorului ș.a. pot explica multe dintre tendințele consumului. 11.1. Venitul personal Una dintre problemele cele mai disputate în cadrul teoriei economice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
modelul neoamerican se caracterizează, în principal, prin următoarele: sector public neglijabil cu tendință de reducere; rolul determinant al pieței în circulația bunurilor de la producător la consumator; stimularea ofertei ca bază a politicii economice; dependența prețurilor de condițiile aleatorii ale pieței; fiscalitate redusă; intervenția statului neglijabilă, cel puțin la nivelul administrației centrale; întreprinderea, ca centru al deciziilor economice, este considerată bun comercial ca oricare altul; rolul decisiv al pieței financiare, în special al bursei, ca barometru al activității economice; mobilitate ridicată și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
serie de trăsături, între care: a) majoritatea bunurilor economice îmbracă forma de marfă, dar consumul nu se realizează în totalitate după regulile pieței; b) bunurile economice nemarfare au pondere semnificativă; c) politica economică stimulează economisirea și redistribuirea de venituri; d) fiscalitatea directă prevalează asupra celei indirecte; e) se impozitează atât veniturile, cât și capitalul; f) redistribuire interzonală amplă a veniturilor; g) sistem bancar articulat puternic cu firmele, capabil să asigure finanțarea pe termen lung; h) sistem de interese coordonate consensual între
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
statului pe anumite zone ale sectorului public este acceptată și de alți liberali. Sub aspectul practicilor și specificității naționale, problema comportă multe discuții într-un sens sau altul, față de modelul austriac, francez sau suedez, în ceea ce privește componentele de politică economică (impozitare, fiscalitate, subvenționarea anumitor activități). Modelul cuprinde o evoluție surprinzătoare în anumite zone (Franța sau Germania) și o altă evoluție în Suedia, în care anumite reminiscențe ale comportamentului asociat politicii social-democraților nu au fost compatibile cu programul economic al liberalilor. Modelul este
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
obiective de interes investițional, să evidențieze neconcordanțe de interese și să le negocieze, să scoată la lumină atât externalitățile pozitive, cât și pe cele negative, care privesc beneficiarul, să negocieze pericolele posibile ca relocări, modificări geopolitice, conflicte militare, modificări ale fiscalității etc. <footnote Galbraith, J.K. (1997), Societatea perfectă. La ordinea zilei: binele omului, Editura Eurosong & Book, București. footnote> Cu referire la România, unde o asemenea strategie nu există, cercetătoarea Sarmiza Pencea întocmește o analiză SWOT (caseta 20) în care prezintă punctele
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cunoașterea limbilor străine; - apropierea geografică și culturală față de țările occidentale generatoare de ISD, oportunități pentru relocări de activități; - oportunități ce se deschid prin modernizarea țării; - aderarea la UE; - măsuri de stimulare a investitorilor străini. Puncte slabe: - infrastructură deficitară; - birocrație, corupție, fiscalitate ridicată; - gradul ridicat de infracționalitate fiscală; - lipsa culturii calității; - vechi mentalități: suficiența, superficialitatea, incorectitudinea etc.; - penurii de specialiști în anumite domenii: IT, de pildă; - lipsa specializării înguste, esențială pentru tehnologiile de vârf și pentru abordarea unor activități cu valoare adăugată
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Moldova, Iași Huian, M.C. (2013ă, Contabilitatea activelor și datoriilor financiare la societățile comerciale, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași Ionașcu, I. (2003ă, Dinamica doctrinelor contabilității contemporane. Studii privind paradigmele și practicile contabilității, Editura Economică, București Istrate, C. (2000ă, Fiscalitate și contabilitate În cadrul firmei, Editura Polirom, Iași Istrate, C. (2009ă, Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!, Editura Universul Juridic, București Riscul de fraudă În auditul financiar 48 Jinnai, Y. (1990ă, „The Function of Accounting: A Japanese Perspective”, Accounting, Auditing & Accountability
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
excelență femei) au interese divergente față de cei care lucrează în sectorul socialist al economiei (prin excelență bărbați). Femeile au intrat mai masiv pe piață în raport cu bărbații și s-au desindicalizat mai repede. Interesele multora dintre ele se leagă de reducerea fiscalității prin restrângerea finanțării industriilor de statxe "„stat". Opacitatea partidelor liberalexe "„partideliberale" vine nu atât din opacitatea față de femei, cât din cea față de feminism (liberal sau, mai larg, de un feminism al autonomieixe "„feminismalautonomiei" personale). Acesta din urmă, în formele sale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În urma stabilirii obiectivelor și a măsurilor necesare realizării acestora concretizate în Acordul cu F.M.I., s-a declanșat un proces legislativ accelerat. Astfel au fost adoptate acte normative pentru transpunerea măsurilor convenite cu F.M.I. în direcțiile reducerii cheltuielilor bugetare, în domeniul fiscalității precum în planul investițiilor, cât și pe linia atragerii de fonduri europene. În cele ce urmează voi face referire la principalele acte normative care au pus în practică măsuri de realizare a obiectivelor stabilite prin Acordul cu F.M.I., care au
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
Motivările prezentate mai sus au făcut obiectul Deciziilor Curții Constituționale nr.871, 872, 873 și 874 din 25.06.2010(Publicate în Monitorul Oficial nr.433/28.06.2010.). 6.3.2. Acte normative care reglementează relații sociale din domeniul fiscalității În urma deciziilor Curții Constituționale de a declara neconstituționale prevederile legale privind reducerea cu 15% a pensiilor cuvenite sau aflate în plată, Guvernul României a reacționat rapid elaborând Ordonanța de urgență a Guvernului nr.58/26.06.2010 pentru modificarea și
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]