3,170 matches
-
tot așa pe auzite. După câteva zile, Constantin Mâțu a asigurat-o pe nevastă-sa Saveta că, într-adevăr, toate vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de măritiș, că ea știe cum flăcăii le dau foc, cu dibăcie, fetelor mari și apoi le lasă în mare suferință... Dar nici bubosului celuia al scripcarului nu i-o dăm! Lasă, bărbate, că încet-încet i-a trece fierbințeala și, ca mezină, o păstrăm în gospodăria bătrânească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a retras în încăperea lor specială și aproape că era să adoarmă, între-o lungă meditație, cu nasul în țoiul cu rom. Măcar le-am zis-o așa, de la obraz! Ca să mă ție minte și să mă pomenească... Da' ce? Flăcăii noștri și fetele care se însoară și se mărită cu românce-români nu-s gospodari-gospodine de frunte? Nu muncesc cu iubire pentru familie?... Și cu credință!... Și-s fruntași în tot Mitocu! Și fac la copii cu droaia și nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ai mei m-au întrebat de câteva ori: Cum Măriuță? Proba o faci la noi? Cum de n-a venit încă să te ceară la el? Că doar îi bărbat în toată firea! Om cu armata făcută! Și-i aproape flăcău tomnatic! Noi zicem că ar fi mai bine să-l sictirești înainte de a intra în tocătoarea babelor ca să te toace ele mărunțel și să ți se ducă vestea că n-ai fost vrednică să-i fii nevastă lui al Ilariei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pereche minunată, el cu infanta noastră! Și Își șterse lacrimile cu colțul broboadei. Ca majoritatea zdrobitoare a publicului feminin, era de partea amorezului; și asta pentru că Îndrăzneala gestului său Îi atrăsese simpatia, și toți considerau afacerea gata Încheiată. — Păcat că flăcăul ăsta chipeș e eretic. Dar nu-i nimic: treaba poate fi aranjată de un confesor care-și știe meseria și de-un botez la timp. Buna femeie, În neștiința ei, credea că anglicanii sunt ca turcii, că nu-i botează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
vopsea. Dar nimeni nu-l luă În seamă. În pofida recomandării amicului său Fonseca, don Francisco de Quevedo nu uita că tânărul pictor executase, abia sosit la Madrid, un portret al lui Luis de Góngora, și deși n-avea nimic Împotriva flăcăului, Înțelegea să-l facă să-și plătească păcatul cu câteva zile de ignorare absolută. Însă curând după aceea, don Francisco și tânărul sevilian au devenit practic nedespărțiți, și cel mai bun portret al poetului ne-a rămas chiar de la acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
limbă și să îi surâdă plină de grație și de la dumneavoastră să treacă pe neobservate și în modul cel mai firesc din lume la apelativele dumneata, apoi la tu și la măi dragule, din clipa în care aflase că era flăcău bun de însurătoare. Și ea era, de altfel, liberă, îi strecurase ca din întâmplare, apucându-se să scuture de pe sacoul lui câteva fire imaginare de praf și suflându-i delicat în obraz fumul parfumat al unei țigări exotice. Când ceasul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
luptei de clasă, dar în cazul clanului Mandache acest orizont de așteptare nu se confirma. Oameni erau și ei, ba încă oameni între oameni. Bătrânul, la cei șaptezeci și unu de ani ai săi, arăta încă verde, ca un veritabil flăcău, în ciuda părului complet albit care-i înconjura fruntea și tâmplele ca un nimb, și nu-și ascundea defel mândria de a-și fi servit, la vremea sa, țara ca înalt funcționar din aparatul Ministerului de Externe, în epoca de fericită
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și mai urât fără... Arzi, te simt. Tot târgul veghea. Nevestele o pizmuiau pe Donna Iulia pentru că era singură. O zi să fi fost și ele așa... Fetele bătrâne mârâiau: măritiș i-a trebuit! Nu cunoscuseră bărbat, le venea ușor. Flăcăii tomnatici își făceau planuri. Donna Iulia era zărită zilnic. Îmbrăcată în negru. Coaptă. Trecea să-și ia de lucru, cusături de tot felul. Să ajute un copil la slova franțuzească. Să târguie. Alteori, fără treabă, parcă umbla într-adins, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cinism" și cînd e vorba de jocurile iubirii. Aflat la Baden-Baden în suita unui prinț, culege fără nici un sentimentalism fructele care i se oferă, amuzîndu-se copios de naivitatea fetelor: "Dară iacă trec la cunoștințe mai delicate, feminine. Știi că de-acasă-s flăcău frumușel. Am între altele un costum semiorientale care face furoare cînd ieșim la promenadă campestră cu un ciopor de copile. Cînd mă acutrez cu fesul grecesc ornat cu ciucuri de fir pînă la umăr, nu numai oglinda-mi face complimente
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
În tradiția populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare; - Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor și de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la Biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane - Spiritele rele se alunga prin ritualuri gălăgioase și pocnituri cu ramuri de tei; - În gospodării se prepară unsori cu care
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
-său! toți!... sub un pretext sau altul, războiul în momentul de față, nemții, domnul de Brinon... martirii pieței negre! apărarea fortului Montrouge! Veșnic se găsesc pretexte... Spuneam de Clémence că fusese într-adevăr frumușică... la vremea ei... În tinerețea noastră!... Flăcăul mă uit iarăși la el... pute de falsitate... are aceleași instincte ca maică-sa. Nu a vrut să stea jos, s-a postat cu spatele rezemat de perete, se simte jenat că a venit... Se bălăbănește... cu mâna în buzunar
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
o permanență! acolo la Vanves, o Universitate despre viciile mele! glumele mele deocheate, depravările mele incredibile... că fiecare dintre destrăbălările mele merită pe puțin o mie! zece mii de ștreanguri! Prietenii sunt ca niște „note informative” bipede... foarte calzi, căldură animală... Flăcăul ăsta, perfidul face Dreptul... Va fi poate judecător la tribunal într-o bună zi. Este prima oară când privește un spânzurat așa de-aproape... un spânzurat de mâine... În fine spânzurat?... nu prea știu... Radiourile sunt contradictorii... ba spânzurat! ba
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
în delir... Singur însă, e rizibil, și totul e... rizibil!... - Acnee, băiete? Întind degetul spre bărbia lui, îl ating... E plin de acnee... - Te scarpini? - Ce?... Ce?... Ce?... Îi tremură vocea... foarte surprins... degeaba. - Mormoloc! Rahat! Știu eu ce spun flăcăul ăsta nu poate fi ucigaș decât în patru sau cinci laolaltă. Pe bune! De ce au venit atunci de la atâta distanță? Ca să moștenească? Dacă fusesem deja ucis?... se gândeau ei... De-asta s-au înființat aici, nătărăi?... surprinși?... La Clémence să
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
câini... Sunt flămânzi câinii în momentul de față... nu numai locatarii! Apare în toate promisiunile undelor! Monstrul a fost spintecat la ora H! n-a apucat să facă uf! În definitiv, au venit doar un pic mai devreme Clémence și flăcăul... Vor ei să fie înaintea tuturor, înaintea gloatei... Altminteri la ce bun că mă cunosc deja, că ne știm încă din ’14! Flăcăul într-un ungher, în umbră, inspectează cărțile, în fine genul meu de etajere... Precis e ordine acasă
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
n-a apucat să facă uf! În definitiv, au venit doar un pic mai devreme Clémence și flăcăul... Vor ei să fie înaintea tuturor, înaintea gloatei... Altminteri la ce bun că mă cunosc deja, că ne știm încă din ’14! Flăcăul într-un ungher, în umbră, inspectează cărțile, în fine genul meu de etajere... Precis e ordine acasă la Clémence! Fără cărțulii peste tot! Nu! Eu nu le aranjez niciodată! Au venit ca „moștenitori cu anticipație...” Oh e impecabil la Clémence
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
acasă la Clémence! Fără cărțulii peste tot! Nu! Eu nu le aranjez niciodată! Au venit ca „moștenitori cu anticipație...” Oh e impecabil la Clémence! „interiorul” ei... Oh dar la dracu’ îmi sare muștarul! Sunt un om prea cumsecade de fapt! Flăcăul! Ștreangul! Brazzaville! Ghilotina! Moștenirea! Ducă-se naibii toată curiozitatea asta! Mă uit la Clémence, o studiez bine... Nici un dram de frumusețe măcar... e buhăită, zbârcită, gălbejită... O să i-o spun: funestă Titine ai ajuns ca o scorpie umflată și bolnăvicioasă
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
franco orice risc! Visul împlinit al doamnelor, al domnișoarelor și al marilor pielării! Pielea, Industria națională! Jocul plin de delicii! Vânătoarea de animal cu căluș în bot, fedeleș legat, prăzile pe un platou! Fericire, Patrie, Exaltare! Dacă are vreun browning, flăcăul ăsta, perfidul? Ce-ar risca? Absolut nimic! Gloria? Medalia! Drept în față, flof! Glonțul în inimă! Dar nu e în delir! Nu e cu șase sau șapte împreună! Nu e gloată... Ar vrea el, sigur... Clémence, pe locuința mea a
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
mai contează o confidență în plus... Franța așa, spus simplu, ține de la sfânta Genevieva pe muntele ei până la Verdun ’17, după aceea n-a mai fost decât o lume ciudată, persoane mai deloc ortodoxe. Mă uit la ei aici, dubioși, flăcăul, mama, niște jigodii!... niște exemple... Cu ei, de fapt, dintr-atâția, am fost întotdeauna generos, prietenos, sentimental... și poftim, îmi vin acum în chip de gropari! Ei și ceilalți! Eu nu țin evidența gesturilor mele de bunătate, fir-ar să
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
rouă,/ Pătrunde unde-i rană deschisă, fierbinte,/ Dar mai ales acolo unde / Inima nu contenește să cînte" (Distinguo). Modelul e însă simplificat, împins către credința care la Blaga apărea problematizată. Ca și spre o romanțiozitate folclorică, spre o „zicere" de flăcău nu doar melancolic ci și șugubăț: „Domnule noiembrie,/ Lasă-mi, lasă, rogu-te / Platina, smaraldele,/ Inima, iubirile.// Nu le fugări pe vînt,/ Nu le duce în mormînt,/ Floarea, ramul și lumina/ Să nu fermenteze tina" (Substrat). Dacă latura metafizică a
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
până de Ispas, deoarece se credea că împărtășania stă în ei în tot acest timp. Se mai spunea că din ajun încep să umble Ielele sau Rusaliile, niște spirite malefice care provoacă multe boli. În noaptea dinspre Ispas, fetele și flăcăii se adunau sub aluni, asta deoarece era credința că numai în această noapte înfloresc și, totodată, se scutură florile alunului. Florile acestea erau păstrate cu mare grijă, fiind foarte bune de leac și de dragoste. Întocmai ca la Paște, se
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI 2014. Tradiții și obiceiuri by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62184_a_63509]
-
obiecte mărunte de galanterie, jucărioare, țigări, vase de bucătărie, într-un cuvînt, au luat-o razna. Așa că drogheria americană este acum un bar mare cu tejghea înaltă și taburete de pian, care se învîrtesc în fața ei. În spatele tejghelei se agită flăcăi roșcați cu berete militare albe puse pe-o ureche și fete cochete, cu părul făcut permanent pentru cîțiva ani de-acum încolo, care seamănă cu cîte o stea de cinema la ordinea zilei, abia intrată în modă. Cu Kay Francis
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. - În dimineața zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va călca peste ele. Daca flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu
Sfântul Gheorghe, superstiții și tradiții: Ce se face și ce nu se face în această zi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62304_a_63629]
-
Voicu Băcanul venise pe Valea Buzăului din cătunul Vale, aparținând Săliștei Sibiului. Tot din Țara Pădurilor trecuse în Muntenia și Ion Hagiu, îndoit prilej de mândrie genealogică, mai cu seamă că, înainte de a-și găsi mirese la Pârscov, cei doi flăcăi cutreieraseră cu folos ținuturile din sudul Dunării, ajungând la Țarigrad și în Orașul Sfânt. În trecutul familiei nu am întâlnit nume boierești sau de domni, de preoți sau de înalți dregători, ci de proprietari de turme și de negustori. Vasile
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
Voicu. Nimeni nu și-a pus întrebări cutezătoare în legătură cu familia Sultanei, despre care se știe că a consimțit să se mărite la un an după ce rămăsese orfană de tată. La 19 ani ai săi, tânăra nu era mai prejos decât flăcăul tomnatic Costache (36 de ani), nici cultural, nici material. Căutările noastre au fost accelerate de originea comună: vatra satului Pârscovul de Sus. Dar unde a fost băcănia Hagiului? La 1835, ca și 20 de ani mai târziu, miezul geografic al
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
la rubrica, oricum facultativă, legată de religia declarată, întrebând, aproape ca Ionel din „Vizită”, după un scurt moment de gândire: „Da’ ce, nu te-au botezat la biserică?”. Cronicarul nu știe dacă ieșirea trebuie pusă în contul proastei creșteri a flăcăului recenzor, probată prin mai multe ieșiri similare, sau într-al instructajului pesemne defectuos la care l-au supus organizatorii. Pe scurt, un exercițiu intruziv, defectuos și în bună măsură inutil, dar costisitor, efectuat, curat democratic, sub amenințarea penalizării pecuniare.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5175_a_6500]