KorAP: Find »[drukola/base=flagel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...33 >

811 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

a publicat dispoziția adresată de mitropolitul Veniamin Costachi Duhovniceștii Dicasterii de a se trimite circulare către episcopi, egumeni și protopopi ca să se facă litanii în biserici pentru mântuirea Rusiei de molima holerei, ziarul "Albina romînească" din Iași făcea cunoscută răspândirea flagelului și în Basarabia, atrăgând atenția publicului cititor "spre a întrebuința cele mai bune mijloace în a se feri de această cumplită boală", ca apoi să dea publicității însărcinările primite de vornicul Costache Conachi de a așeza "pe linia Prutului și

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
se făcea un trist bilanț al efectelor devastatoare ale epidemiei. Din pricina mortalității extrem de ridicate înregistrate la Iași, generalul a dispus evacuarea populației "din acest oraș infect și insalubru", în proporție de 2/3; din restul de 8-10 000 indivizi rămași, flagelul doboară 150-180, victime pe zi. A dispărut orișice distincție socială, atât cei bogați, cât și dezmoșteniții soartei cad secerați de molimă. Din toți doctorii aflați aici, cinci au murit, restul au fugit, rămânând doar unul singur 41. Tribunalele au fost

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
n-aș mai rămâne nici cu o cămașă de schimb... Dacă v-aș însemna numele persoanelor de calitate care s-au prăpădit, v-ați îngrozi la citirea lor; de aceea vă scutesc de o asemenea lectură... Dacă voi supraviețui acestui flagel, n-am să lipsesc a vă ține la curent în continuare cu ce se întîmplă aici. Cât despre treburile obștești, e de prisos a mai vorbi; nu mai există nici o autoritate în ființă, domnește o anarhie completă. [Orașul] este un

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
de granița cu Austria; cât despre mine, caut să descopăr un refugiu, ca să mă duc acolo, îndată ce bunul mers al serviciului [consular] îmi va apărea ca suficient de asigurat. După socoteala mea, această înfricoșătoare holeră reprezintă cel de-al șaptelea flagel care, de trei ani, bântuie în Principate. Într-adevăr, într-un așa de scurt interval, [locuitorii] au îndurat relele pricinuite de război, ciumă, lăcuste, foamete, cutremur, uragan, inundații 51 etc. etc.... Astăzi există aici convingerea, după o tristă experiență, că

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
25 iulie, arătând că "multe persoane, liniștite de rapoartele primite din Iași despre scăderea epidemiei, s-au grăbit să se întoarcă la casele lor, dar neluîndu-și precauțiunile necesare, și-au găsit moartea. De altfel, după ultimele ploi căzute, acest crud flagel s-a reanimat, printre victime numărîndu-se și Mouton, agentul consular locțiitor, căruia îi murise mai înainte soția , dragomanul Raimondi și alți slujitori"64. Totuși biciul necruțător al holerei, după ce s-a abătut atât de crunt asupra Moldovei, începînd din luna

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
inevitabil, cu toate severele măsuri adoptate pentru stăvilirea epidemiei, ea s-a dezlănțuit cu furie în luna iunie 1831 și în Țara Românească. Din raportul înaintat de vornicul Barbu Știrbei generalului Kiseleff, în 1832, aflăm că, la ivirea holerei, "niciodată flagelul n-a fost așteptat cu atâta frică ca atunci, din pricina teroarei pe care o insuflase jertfele aduse în țările vecine; în nici o țară nu se făcuse atâtea încercări, cu așa puține mijloace, pentru a-i împiedica venirea sau cel puțin

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
atâtea jertfe câte au făcut la Iași și aiurea"93. Din pricina gravității situației, generalul Kiseleff a părăsit Iașii și s-a întors la București, unde a sosit la 6/18 iulie, trecând rapid la adoptarea unor măsuri de apărare împotriva flagelului. Țara a fost împărțită în șapte zone, fiecare fiind atribuită responsabilității a câte unui mare boier: clucerul Grigore Filipescu, pentru București; banul Grigore Băleanu, în județele Dâmbovița, Argeș și Muscel; vornicul Mihai Ghica, în Prahova și Saac (Săcuieni); hatmanul Corneanu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
anunța cu satisfacție autoritățile din Capitală, că "locuitorii sunt sănătoși despre partea holerei"128. De altfel, cu o zi înainte, la 12/24 septembrie, Sfatul Administrativ al Țării Românești declara epidemia de holeră ca fiind stinsă; cheltuieilile provocate de acest flagel s-au ridicat la 97 410 lei129, pentru medicamente, lefurile doctorilor, costul carantinelor ș.a. Și consulul englez Blutte îl anunța, la 18/30 septembrie, pe Mandeville, girantul ambasadei de la Constantinopol, că "holera morbus a dispărut în întregime din acest principat

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și-au găsit sfârșitul circa 1,40% din fondul demic total al Țării Românești, diferențele fiind însă notabile; circa 1,07% în mediul rural și de patru ori și jumătate mai mult în cel urban (4,80%). În Moldova, același flagel a provocat 8 814 de decese în mediul citadin, adică 7,04% din populația catagrafiată, reprezentând un procent mult mai ridicat decât în lumea satelor 133. Pentru curajul și devotamentul de care a dat dovadă corpul medical din Principatul muntean

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
intitulat Hymnu pentru Holera, ce a fost publicat în 1836, într-o culegere de scrieri a autorului. Din acest patetic poem, scris cu multă pietate religioasă, reproducem o strofă în versuri albe în care este evocat în mod sugestiv groaznicul flagel: Dar acum ce rău ne amenință necunoscut părinților noștri, necunoscut pământului nostru? Muncile Iadului urmează după dînsul! De unde vine? Unde își va stinge turbarea sa? Unde va osteni mâinile sale cele ucigătoare? Dumnezeule? Aceste rele sânt îngerii mâniei Tale sau

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
deceselor (217 594) față de cel al bolnavilor (501 657) a atins o letalitate doar de 43,3%, un decedat revenind numai la 41 de bolnavi. Aceste corectări ni s-au părut indispensabile, spre a respecta întru totul adevărul istoric. 3. Flagelul în Transilvania Posibilitatea extinderii holerei din Rusia spre apus - adică spre Galiția și Principatele dunărene - a pus în alertă autoritățile centrale austriece și cele provinciale maghiare. După 21 decembrie 1830147, au început a se publica la Buda, prin grija consiliului

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cu o deosebită violență, secerând numai în trei zile, între 13-15 august, 180 de vieți; apoi cifra letalității a scăzut pentru ca până la urmă - după trei luni - holera să dispară, nu înainte de a fi făcut 1 361 de victime. Cu prilejul flagelului, au fost aplicate măsuri riguroase de carantină asupra persoanelor aflate în deplasare, alimentelor, mijloacelor de transport, mărfurilor, corespondenței. Populația Timișoarei a trăit aproape trei luni de groază, claustrată în case, viața orașului fiind moartă, pe străzi circulând numai carele mortuare

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cazuri: 43, dintre care 13 au murit și 30 s-au vindecat (letalitate de 30%)168. În sfârșit, ultimul mare centru urban al Transilvaniei, Clujul, a fost bântuit de holeră între 3 decembrie 1831 și 17 ianuarie 1832. Lupta împotriva flagelului a fost dusă de protomedicul József Ferentzi, care pregătise două spitale pentru holerici, cu câte 6 paturi de cameră, iar la izbucnirea bolii a mai înființat încă două; s-au înregistrat 506 bolnavi, 94 de decedați, 410 de vindecați și

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
415 bolnavi, din care s-au însănătoșit 1 533, letalitatea fiind deci de 35%181. Boala s-a menținut sporadic în tot timpul anului 1836 în Transilvania, pentru ca să se stingă în anul următor; așadar, Marele principat a suferit de acest flagel, cu intermitențe, din 1831 până în 1837. O însemnare a preotului Sofronie din Densuș pe un ceaslov atestă că, "la 1836, intrând a doa oară colera în Ardeal, în Țara ungurească, așa cu putere, mai ales la orașe au pierit multă

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și panica stârnită din nou la București, unde rămăsese vie amintirea dezastrului din 1831183. Mimaut scria următoarele: "Acum câteva săptămâni holera s-a declarat la Slatina..., pe malurile râului Olt, care coboară din munții Transilvaniei și trece pe la Sibiu, unde flagelul a făcut victime în vremea din urmă ca la 50-60 persoane pe zi, la o populație de cel mult 18 000 suflete. Amintirea lăsată aici în mintea oamenilor de invazia acestei teribile epidemii, care în 1831 a pustiit Țara Românească

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
unde populația săracă este de asemenea numeroasă, cât și strâmtorată, atât de prost hrănită, cât și de murdară, că într-un oraș unde poliția sanitară este încă suficient de înapoiată, cu toate că în progres de câțiva ani, este de temut ca flagelul să-și găsească încă toate elementele de dezvoltare, de gravitate și de durată pe care le-a avut și la prima sa venire și să exercite aici ravagii încă mai mari decât în acea vreme, căci pe atunci administrația generalului

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în regatul Lahore - s-a propagat cu o virulență sporită în anii următori pe drumul obișnuit al caravanelor, prin Afganistan, Buhara și Persia, până la țărmurile Caspicei, pătrunzând în sud-estul Rusiei prin portul Astrahan, în iulie 1847194. Din această ultimă localitate, flagelul s-a răspândit asupra întregului teritoriu european al Imperiului, afectând cu predilecție: Armenia, Gruzia, Ucraina, Podolia, Estonia, Livonia și Finlanda; contagiunea a atins Moscova în septembrie 1847, iar în iunie al anului următor s-a făcut simțită și la St

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și la St. Petersburg 195. Concomitent, pe ruta sudică de propagare, epidemia s-a extins din Persia în provinciile asiatice ale Imperiului Otoman, atingând Constantinopolul și porturile turcești de pe litoralul pontic, în luna octombrie 1847196. Semnele prevestitoare ale unui nou flagel de proporții erau vădit îngrijorătoare, iar corpul medical european a intrat din nou în alertă. Astfel, Ministerul Sănătății din Londra (Board of Health) s-a arătat îndeobște interesat de a se documenta asupra bolii care afectase destul de grav insulele britanice

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cu procentul celor vindecați și al celor care au sucombat 197. Asemenea chestionare au fost trimise și consulilor englezi de la București și Iași, respectiv Robert Gilmour Colquhoun și Samuel Gardner, deoarece Principatele dunărene suferiseră și ele, în mare măsură, de pe urma flagelului în cursul primăverii și verii anului 1831. Urmărind corespondența consulară britanică din Principate în această perioadă suntem în măsură să rememorăm unele date atât asupra istoricului holerei din 1831, cât mai ales asupra evoluției celei de a doua epidemii din

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
compoziția "miraculoaselor" hapuri ale puțin scrupulosului spițer nu o cunoaștem nici până astăzi; el și-a păstrat cu rigurozitate "secretul" profesional până dincolo de mormînt! În pofida măsurilor de prevedere încercate - desigur inadecvate, insuficiente și prea empirice, nici carantina nedând rezultate satisfăcătoare - flagelul nu a întîrziat să se abată la început asupra Moldovei, unde maladia a fost adusă de la Constantinopol și din sudul Dunării, mai întîi la Galați, apoi în restul principatului, înaintînd spre nord de-a lungul Prutului. Holera prezentă pe un

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
promiscuitate jalnică, abandonați mai degrabă asistenței publice. Anexând raportului său o statistică oficială a evoluției epidemiei, Gardner declara că, până la 5/17 iunie, se înregistraseră 22 de bolnavi, din care șase se vindecaseră, opt erau spitalizați, iar ceilalți opt muriseră. Flagelul a atins apogeul în intervalul 5-17/17-29 iunie, când numărul îmbolnăvirilor a crescut progresiv de la 8 până la 332 pe zi, din care doar 78 suferinzi s-au vindecat, iar 181 au sucombat. Situația la încheierea raportului (17/29 iunie) era

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
la 2/14 iulie, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston că trupele ruse își făcuseră apariția în capitala Moldovei la 28 iunie/10 iulie și, de unde virulența epidemiei de holeră începuse să scadă, prezența soldaților armatei de ocupație, atinși de flagel, și marea afluență de evrei în oraș au întîrziat momentul eliberării Iașilor de coșmarul holerei, care bântuia încă, în tot restul țării, cu mai mare sau mai mică intensitate 260. La fel, cancelarul consulatului Franței la București, Eugène Jules François

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Moldova, este cazul să precizăm că ea a exercitat ravagii asemănătoare și în principatele învecinate, Țara Românească și Transilvania, afectând activitățile revoluționare de acolo, care au fost totuși mai profunde și de mai lungă durată. 2. Molimă în vremea Revoluției Flagelul a izbucnit în Țara Românească datorită focarelor de infecție din porturile dunărene Galați și Brăila. La 3/15 mai 1848, consulul britanic din București Colquhoun aducea la cunoștința lordului Palmerston informațiile căpătate de la Nicolae Mavros, directorul Carantinelor, din care rezulta

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
domnitorului Gh. Bibescu și instaurarea guvernului provizoriu. Dar toate acestea s-au petrecut în plină epidemie de holeră atât la București, cât și în țară. Privitor la molima ce bântuia Capitala, guvernul provizoriu a emis un decret în care, menționând flagelul, cerea măsuri hotărâte pentru combaterea și stingerea lui279. Pe de altă parte, rapoartele adresate guvernului provizoriu din București de către emisarii revoluției, trimiși în județele țării pentru propagandă și recrutări, relevă greutățile întîmpinate din pricina dispersării locuitorilor, care fugeau din calea holerei

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
între 2/14 iulie - 7/19 august: O altă situație centralizatoare a victimelor holerei din 1848 în Principatul muntean nu cunoaștem. Oricum, datele de care am dispus privind desfășurarea epidemiei ne-au îngăduit să conturăm proporțiile atinse, inferioare, desigur, groaznicului flagel din 1831. Nu se poate nega însă un oarecare impact al molimei asupra desfășurării evenimentelor revoluționare din vara anului 1848 sau prezentarea ei ca un pretext pentru disculparea unora dintre participanți, anchetați de comisiile de cercetare înființate după reprimarea ei

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]