1,215 matches
-
de persoana 1 singular au aceeași formă în poziția S sau A. Astfel, se poate reconstitui un stadiu mai vechi al limbii, în care pronumele nu aveau flexiune pentru S și A (iar O era marcat), pe când numele nu avea flexiune pentru S și O (iar A era marcat). Se poate presupune că marcarea argumentului O (de la pronume) și a argumentului A (de la nume) s-a generalizat pentru constituenții nominali, cu excepția pronumelui de persoana 1 singular. DIDO − Vezi TSEZ. DIYARI Limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în general, VSO în propozițiile principale, topica OV se menține în propozițiile subordonate, genitiv prenominal, adjectiv postnominal, postpoziții, auxiliar postpus verbului principal, verbele de voință postpuse verbului principal. Trăsăturile de tip adjectival pot fi exprimate și prin verbe stative cu flexiune. GUARIBA − Vezi NADËB. GUARANÍ Limbă sud-americană vorbită în Paraguay (una dintre limbile oficiale), în unele provincii din Argentina, în sudul Braziliei și în Uruguay. Două dialecte reciproc inteligibile: MBYA-GUARANI, vorbit în comunitățile argentiniene, și TUPI-GUARANI, vorbit în Paraguay și în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbitori. HINDI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 790 de milioane de vorbitori, dintre care 490 de milioane sunt nativi. Considerată a cincea limbă din lume ca număr de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu urme de flexiune, componentă polisintetică. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. La prezent, ambii participanți sunt nemarcați, funcția lor fiind indicată prin topică. Există mecanismul pasivizării, care permite verbului cu doi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
brazilian Mato Grosso. 500−600 de vorbitori, dintre care peste 50 locuiesc în același sat cu vorbitori de ARAWAK și de TUPI, într-o societate multilingvă, așa cum este, de altfel, întreaga regiune. Limbă puternic aglutinantă, cuvintele fiind greu de segmentat. Flexiune foarte bogată și acord verbal (în persoană) de tip ergativ. Cinci clase morfologice. Încadrarea într-o anumită clasă determină apariția sufixelor "posesive" sau a celor "relaționale". Există un singur set de mărci de persoană, care apar cu nume, cu verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu postpoziții, fiind derivate de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reprezintă deci alegerea nemarcată, iar ergativul este marginalizat. Construcția ditranzitivă și cea aplicativă sunt neobișnuite. LADAKHI Limbă din familia tibeto-birmană, vorbită în India și în zona chineză a Tibetului. Peste 200 000 de vorbitori. Numeroase dialecte. Cazul genitiv are aceeași flexiune cu a ergativului. LAK Limbă din familia nord-caucaziană, vorbită în Daghestan. 7 dialecte. 150 000 de vorbitori. Cazul genitiv are aceeași formă flexionară cu a ergativului. LAKOTA Limbă din familia SIOUAN. LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un continuum, ne extinzându-se la toate verbele intranzitive. Posesia inalienabilă se exprimă prin locativ. Dativul exprimă localizarea. Structura ergativă provine din pasiv. MARUBO Limbă PANOAN vorbită la granița dintre Columbia, Peru și Brazilia. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile sintactice sunt marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau O) poate fi "interogat". Pentru "interogarea" argumentului A, este nevoie de operația prealabilă de antipasivizare. MBYA-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. MẼBÊNGÔKRE Autodenumirea limbii unui popor din nordul Braziliei. 4 000 de vorbitori. Sistem scindat de mărci cazuale, dependent de flexiunea verbală și pronominală și de caracterul finit/nonfinit al verbului predicat. Flexiunea acuzativă se folosește numai pentru anumite verbe tranzitive și este identică cu cea absolutivă, cu excepția persoanei 3. Conform altei analize, este o limbă cu partiție ergativă determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
operația prealabilă de antipasivizare. MBYA-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. MẼBÊNGÔKRE Autodenumirea limbii unui popor din nordul Braziliei. 4 000 de vorbitori. Sistem scindat de mărci cazuale, dependent de flexiunea verbală și pronominală și de caracterul finit/nonfinit al verbului predicat. Flexiunea acuzativă se folosește numai pentru anumite verbe tranzitive și este identică cu cea absolutivă, cu excepția persoanei 3. Conform altei analize, este o limbă cu partiție ergativă determinată de aspect, ergativitatea manifestându-se în cazul formelor verbale care, formal, sunt nominale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verb, nici semantica grupurilor nominale, nici contextul pragmatic nu pot contribui la distingerea argumentului A de O. Când A și O au genuri diferite, prefixul verbal este dezambiguizator, deci nu e nevoie de marcarea morfologică ergativă a argumentului A. Chiar dacă flexiunea nominală este ergativă, prefixele verbale funcționează după sistemul nominativ-acuzativ: o serie pentru S și A și altă serie pentru O. NADËB (NADÖB, HAHÖB, SHURIWAI, GUARIBA, WARIVA, KABORÍ) Limbă braziliană din familia MAKU, vorbită în două sate din nord-vestul Amazonului (Brazilia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acorda, atunci și obiectul, și subiectul pot purta caz. Dacă acordul obiectului e blocat, marcarea cazuală a obiectului și a subiectului nu e permisă. Ergativul depinde deci de subiectul tranzitiv, nu de agent. Pronumele de persoanele 1 și 2 au flexiune pentru cazul obiectiv, dar nu și pentru ergativ. Marca de persoană ocupă poziția cea mai la stânga în structura verbului. Nu există determinanți. NGANDI Limbă nord-australiană stinsă. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. NGIGUA − Vezi COCHO. NIUEAN (NIUE) Limbă polineziană din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în locul unui verb de tip proces, construcția este intranzitivă: A este în absolutiv, iar P este marcat cu o prepoziție oblică. SANUMA (SANEMA, SANIMA) Limbă din familia yanomami, vorbită în nordul Braziliei și în sudul Venezuelei. 5 000 de vorbitori. Flexiune ergativă pentru nume și pluralul pronumelor. Ordinea constituenților SA, AOV nu e foarte rigidă. Dacă există un constituent periferic, X, ordinea este XSV, AXOV. Și conform acestei reguli de topică, limba poate fi considerată ergativă, pentru că S și O se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Are construcție aplicativă marcată morfologic, dar numai pentru verbele tranzitive. Argumentul adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de flexiune la diateza activă. După altă interpretare, ergativitatea acestei limbi este discutabilă. TCHAGA − Vezi ENGA. TEXISTEPEC POPOLUCA (TEXISTEPEC ZOQUE) Limbă indigenă, din familia zoquean, cu aproximativ 400 de vorbitori, din regiunea Veracruz, Mexic. Mecanismul responsabil de acordul prin sufixe sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcție nominală (obținută sufixal), nu verbală și exprimă existența sau posesia. Construcția nominală nu e compatibilă cu distincțiile temporale. Posesia se exprimă diferit, după cum e vorba de "posesie agentivă" sau de "posesie pasivă". Pivot sintactic S/A și S/ O. Flexiune ergativă. S și O sunt precedate de marca pentru absolutiv, iar A, de marca pentru ergativ. Există semne ale tendinței de trecere către sistemul obiectiv/acuzativ, în construcțiile cu agent exprimat. Topica obișnuită: centru − termen subordonat. A și O au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiectuală, ființială: într-o judecată, forma temporală a verbului este dată și ea nu poate fi schimbată decât cu prețul schimbării întregului aspect alethic: judecata "Afară este cald" poate fi adevărată sau falsă, însă odată stabilită valoarea sa de adevăr, flexiunea verbului poate modifica această valoare și, mai mult, schimbă judecata: Afară a fost cald" este o altă judecată decât "Afară este cald". Nu doar "este" capătă această constanță, ci și timpul, după cum s-a observat și din exemple. Pornind de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
viu, apăsat prin cel de gios strâmbat capăt al barometrului carele este deschis, se înalță la celălant capăt, undi sânt gradurile însemnate și însemnează ploaie." Se distinge topica proprie limbii ruse, care așează adjectivul înaintea substantivului, nesiguranța formei gramaticale, inconstanța flexiunii, dificultatea așezării limpezi a accentelor logice în frază. Iar în poezie, fondatorul de gazete și cărturarul Heliade, aflat în transă lingvistică anti-slavă, propune astfel de versuri ridicole: "Quând va resbumba ultima trumbă / quare quele mai ynchise morminte înveste și desferră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
recomandări privind îmbogătirea programei analitice a facultății de filologiei prin acordarea unei atenții mai mari studiului limbii literare contemporane], Lupta de clasă, Seria a V-a, XLI, 1961, nr.6, p.88-90. [8] DIACONESCU, Paula, Un mod de descriere a flexiunii nominale cu aplicații la limba română contemporană, SCL, 2, 1961. [9] DRAGOMIRESCU Gh. N.; TEODORESCU, Vasile, Greșeli de vocabular și gramatică la elevi, în Cultivarea limbii. Culegere de articole, București, EDP, 1961. [10] DUMITRESCU, V., Predarea limbii române la clasele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
noilor planuri), LL, 4, 1979, 410-412. [45] CĂLINESCU, MARIA DOINA, BALOGH, RUXANDA, Metode și procedee pentru formarea unui vocabular științific adecvat profilului liceului, ȘSăl, nr. l, 1979, 25-28. [46] CĂPĂȚÎNĂ, CECILIA, ILIESCU, ADA, PETRE, ILEANA, Modele de planșe utilizabile în flexiunea nominală, PredKRSS, 3, 120 132. [47] CĂPĂȚÎNĂ, CECILIA, Predarea declinării articulate, PredLRSS, 2, 86-95. [48] CHESARIU, STANCA, Analiza stilistică în școala generală, ProblSLLR, 240-255. [49] CIURDĂREANU, MARIA, Metode, procedee folosite în formarea și îmbogățirea vocabularului în cadrul orelor de limbă română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
84] GUȚU ROMALO, VALERIA, Metodologii în predarea limbii române ca limbă străină, LR, 28, nr. 5, 1979, 525-530. [85] GUȚU ROMALO, VALERIA, Textul literar: modalitate de cultivare a exprimării elevilor, LR, 29, nr.5, 1980, 489-492. [86] GUȚU ROMALO, VALERIA, Flexiune numeralului (I), în LR, an 24, n. 2, martieaprilie, 1980, p. 149-152. [87] H[ANGIU], I. Sesiunea festivă: I. Raportul limbă-literatură în procesul instructiveducativ; II. Rolul formativ al predării limbilor moderne în învățămînt (București, 30 noiembrie 1979). în: BulSȘF, 1980
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Teora, 1997, 208 p. în: RLib, nr. 2124, 22 mar 1997, p. 14. [72] CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română - clasa a V-a. în: Tribînv, 8, nr. 397, 1997, p. 4. [73] CONSTANTINESCU, SILVIU, Un element funcțional organic în analiza frazei. Flexiunea, Tribînv, 8, nr 376, 1997, 7. [74] COSTACHE, ADRIAN; COSTACHE, GEORGETA, Gramatică pentru admitere în liceu. București, Editura Teora, 1997, 136 p. (Gymnasium, 10). [75] COTEANU, ION, Gramatică. Stilistică; Compoziție. Ediția a II-a. București, EFRM, 1997, 298 p. [76
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
unor personalități așa cum au semnat ei : Alecsandri, Hașdeu ; *păstrarea grafiei numelor proprii străine : Bordeaux ; *scrierea cu x deși se pronunță cs și gz : exercițiu, exemplu, examen. Principiul morfologic hotărăște norma de scriere pe baza unui model de manifestare a mecanismelor flexiunii și derivării cu sufixe. Acest principiu oferă normelor de scriere caracter rațional, rigoare logică și consecvență, face scrierea mai exigentă din punct de vedere intelectual. Potrivit principiului morfologic, există două categorii de norme : a) care țin seama de casa morfologică
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
vizat mai ales exemplele mai greu de înțeles la prima vedere; de asemenea, în măsura informațiilor de care am dispus, am uniformizat glosarea exemplelor preluate din bibliografie Terminologie • am păstrat abrevierile englezești pentru denumirile grupurilor sintactice (e.g. IP: Grup al Flexiunii, engl. Inflectional Phrase); abrevierile în care se decupează mai mult decât prima literă a fiecărui cuvânt sunt redate cu capităluțe (e.g. ASPP: Grup al Aspectului, engl. Aspect Phrase) • cu capităluțe sunt redați unii termeni care au un înțeles strict definit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sintactic Determinant DEMP / DEM0 Grup al Demonstrativului (engl. Demonstrative Phrase) / centrul sintactic Demonstrativ FINP / FIN0 Grup al centrului Finit (engl. Finiteness Phrase) / centrul sintactic Finit FOCP / FOC0 Grup al Focusului (engl. Focus Phase) / centrul sintactic Focus IP / I0 Grup al Flexiunii (engl. Inflectional Phrase) / centrul sintactic Flexiune MOODP / MOOD0 Grup al Modului (engl. Mood Phrase) / centrul sintactic Mod NP / N Grup nominal (minimal) (engl. Noun Phrase) / centrul sintactic substantival NUMP / NUM0 Grup al Numărului (engl. Number Phrase) / centrul sintactic Număr QP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Demonstrativului (engl. Demonstrative Phrase) / centrul sintactic Demonstrativ FINP / FIN0 Grup al centrului Finit (engl. Finiteness Phrase) / centrul sintactic Finit FOCP / FOC0 Grup al Focusului (engl. Focus Phase) / centrul sintactic Focus IP / I0 Grup al Flexiunii (engl. Inflectional Phrase) / centrul sintactic Flexiune MOODP / MOOD0 Grup al Modului (engl. Mood Phrase) / centrul sintactic Mod NP / N Grup nominal (minimal) (engl. Noun Phrase) / centrul sintactic substantival NUMP / NUM0 Grup al Numărului (engl. Number Phrase) / centrul sintactic Număr QP / Q0 Grup al Cuantificatorului (engl. Quantifier
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la limbile romanice. Ledgeway (2012) arată că această schimbare progresivă este caracterizată de o anume direcționalitate, în concordanță cu predicțiile FOFC22: ordinea centru-inițial se propagă dinspre centrele ierarhice superioare (complementizator, prepoziție) înspre centrele plasate mai jos în ierarhia propozițională / nominală (flexiune, verb și nume, adjectiv, respectiv). Predicția acestei direcții de schimbare este că centrele nominale și adjectivale sunt cele mai conservatoare, ceea ce explică existența structurilor cu centru final doar în grupul nominal și în cel adjectival și a discontinuităților caracterizând grupul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]