1,201 matches
-
opoziția prin flexiune internă: același/aceiași. Feminin: -ă/-e: această/aceste, ceastălaltă/cestelalte -Ø/-le: acea/acele, aceeași/aceleași, cealaltă/celelalte. Opoziția dezinențială este întărită de alternanțele fonetice ea/e (această/aceste, cealaltă/celelalte etc.) iar, la pronumele compuse, de flexiunea internă, la nivelul primului constituent, reprezentată de dezinențele acestuia: -ă/-e, -Ø/ -le (ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte). Cazultc "Cazul" Cele două serii de forme cazuale se disting prin dezinențe libere și prin flexiune internă, întemeiată pe aceleași dezinențe și care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celelalte etc.) iar, la pronumele compuse, de flexiunea internă, la nivelul primului constituent, reprezentată de dezinențele acestuia: -ă/-e, -Ø/ -le (ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte). Cazultc "Cazul" Cele două serii de forme cazuale se disting prin dezinențe libere și prin flexiune internă, întemeiată pe aceleași dezinențe și care sunt aceleași din flexiunea internă a pronumelui demonstrativ: Singular Masculin N.Ac.:Ø (-ă): acest, acel, același, cestălalt, celălalt G.D.: -ui: acestui, acelui, aceluiași, cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac. -ă(-Ø), ă(Ø
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primului constituent, reprezentată de dezinențele acestuia: -ă/-e, -Ø/ -le (ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte). Cazultc "Cazul" Cele două serii de forme cazuale se disting prin dezinențe libere și prin flexiune internă, întemeiată pe aceleași dezinențe și care sunt aceleași din flexiunea internă a pronumelui demonstrativ: Singular Masculin N.Ac.:Ø (-ă): acest, acel, același, cestălalt, celălalt G.D.: -ui: acestui, acelui, aceluiași, cestuilalt, celuilalt Feminin N.Ac. -ă(-Ø), ă(Ø)...ă: această, ceastălaltă, acea, cealaltă, aceeași G.D.: -ei(lei); ei(lei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor)...i: acestor, acelor, acelorași, celorlalți Feminin N.Ac.:-e, -le; -e...-e; -le...-e:aceste, cestelalte, acele, aceleași, celelalte G.D.: -or(-lor); -or(-lor)...e: acestor, acelor, acelorași, cestorlalte, celorlalte În desfășurarea opozițiilor cazuale, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe care o ocupă determină modificări în morfologia substantivului regent și în propria structură și morfologie. Când precede substantivul, acesta rămâne nedeterminat iar adjectivul este lipsit de particula -a și își modifică structura în funcție de genul, numărul și cazul substantivului. În flexiunea cazuală, substantivele feminine realizează opoziția numai la nivel dezinențial, fără intervenția morfemului determinării. Substantivele masculine rămân invariabile după caz. Singular N.Ac.: acest copil (M) - această fetiță (F) etc. G.D.: acestui copil - acestei fetițe Plural N.Ac.: acești copii (M
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celor doi protagoniști ai actului comunicării (locutorul-interlocutorul: Cătălin, Cătălina). MORFOLOGIA PRONUMELOR DE CUANTIFICARETC "MORFOLOGIA PRONUMELOR DE CUANTIFICARE" Sub aspect structural, pronumele de cuantificare sunt: • simple: unu, doi, mulți, toți etc. • compuse: douăzeci și unu, tustrei, câteșitrei, câțiva, câte cinci, câte șase etc. Flexiunea pronumelor de cuantificare depinde în parte de apartenența termenilor la una din cele patru subclase și se realizează, în mod specific, în funcție de gen, număr și caz și, parțial, de categoria determinării. Determinareatc "Determinarea" Categoria determinării dezvoltă aceeași opoziție semantică: necunoscut-cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de cuantificare depinde în parte de apartenența termenilor la una din cele patru subclase și se realizează, în mod specific, în funcție de gen, număr și caz și, parțial, de categoria determinării. Determinareatc "Determinarea" Categoria determinării dezvoltă aceeași opoziție semantică: necunoscut-cunoscut, din flexiunea substantivului, dar se organizează numai în doi termeni: nedeterminare-determinare definită (maximă), ca sens gramatical sau ca sens lexico-gramatical. Ca sens lexico-gramatical, determinarea este o constantă: determinare definită, la pronumele de cuantificare colectivă: amândoi, ambii, tustrei etc., nedeterminare, la pronumele atâția
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structură substantivală (zece, sută, milion, miliard etc.) din alcătuirea pronumelor compuse de cuantificare numerică simplă sau distributivă: douăzeci, trei milioane, câte cinci sute etc. Distincția singular-plural, impusă de termenul simplu din structura acestor numerale, este asigurată de dezinențe, aceleași din flexiunea substantivală: -e/-i (zece/douăzeci), -ă, -e/-i (o sută, o mie/două sute, două mii), -Ø/ -e (un milion/două milioane). Tot prin dezinențe (eventual înscrise în flexiune internă) se exprimă opoziția singular-plural la pronumele de cuantificare nedeterminată; dezinențele exprimă concomitent numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
impusă de termenul simplu din structura acestor numerale, este asigurată de dezinențe, aceleași din flexiunea substantivală: -e/-i (zece/douăzeci), -ă, -e/-i (o sută, o mie/două sute, două mii), -Ø/ -e (un milion/două milioane). Tot prin dezinențe (eventual înscrise în flexiune internă) se exprimă opoziția singular-plural la pronumele de cuantificare nedeterminată; dezinențele exprimă concomitent numărul și genul, la cazurile nominativ-acuzativ: -Ø/-i (M.): tot/toți -ă/-e (F.): toată/toate Înscrierea celorlalte pronume în opoziția singular (unu) - plural (doi, trei) se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la cazurile nominativ-acuzativ: -Ø/-i (M.): tot/toți -ă/-e (F.): toată/toate Înscrierea celorlalte pronume în opoziția singular (unu) - plural (doi, trei) se manifestă în planul expresiei la nivelul fonemului-terminație, în esență, același care se realizează ca morfem-dezinență în flexiunea substantivală: -u (unu - codru)/-i (doi - eroi). La formele de feminin, fonemele finale din structura pronumelui diferă, datorită structurii fonetice a termenului pronominal, de fonemele-dezinențe din structura substantivului: casă - una/case - două. Pronumele de cuantificare colectivă sunt pluralia tantum; sensului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestor termeni: feminin: zece/douăzeci, o sută/două sute de (studenți, studente, temple), o mie/două mii de (studenți, studente, temple), neutru: un milion, un miliard/două milioane, două miliarde de (studenți, studente, temple). Distincția de gen se realizează prin dezinențe, aceleași din flexiunea nominală, libere sau în flexiune internă: -u/-a(-ă) (la pronume cu forme de singular): unu/douăzeci și unu, câte unu/una, douăzeci și una -i/-e (la pronume cu forme de plural): mulți/multe, câțiva/câteva, toți/toate -i/-ă (variantă contextuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o sută/două sute de (studenți, studente, temple), o mie/două mii de (studenți, studente, temple), neutru: un milion, un miliard/două milioane, două miliarde de (studenți, studente, temple). Distincția de gen se realizează prin dezinențe, aceleași din flexiunea nominală, libere sau în flexiune internă: -u/-a(-ă) (la pronume cu forme de singular): unu/douăzeci și unu, câte unu/una, douăzeci și una -i/-e (la pronume cu forme de plural): mulți/multe, câțiva/câteva, toți/toate -i/-ă (variantă contextuală a lui e): doi, amândoi, două
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două, amândouă -i/-le: tustrei/tustrele -i+i/-e+le (dezinență + morfem de determinare): ambii/ambele. Substantivele din structura pronumelor compuse o sută, o mie etc. au genul stabil, marcat, la nivelul dezinențelor, din perspectiva opozițiilor dezinențiale de gen din flexiunea adjectivală; la singular sunt considerate în corelația singular-plural: -e/-i (feminin): zece, mie/zeci, mii -ă/-e (feminin): sută/sute -Ø/-e (neutru): milion/milioane, miliard/miliarde. Ca și la celelalte pronume, opoziția masculin-feminin este întărită la unele pronume de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o/oa: toți/toate. Pronumele de cuantificare numerică, dezvoltând determinarea ca sens gramatical, când sunt determinate definit, realizează opoziția de gen (la plural) și la nivelul morfemului determinării: cei doi/cele două, cei câțiva/cele câteva. Cazultc "Cazul" În desfășurarea flexiunii cazuale, se accentuează deosebirile dintre subclasele pronumelui de cuantificare. Pronumele de cuantificare numerică simplă și pronumele de cuantificare distributivă realizează opozițiile cazuale prin flexiune analitică: • genitivul se exprimă prin morfemul a: Numele a doi dintre ei s-a șters., Am
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul morfemului determinării: cei doi/cele două, cei câțiva/cele câteva. Cazultc "Cazul" În desfășurarea flexiunii cazuale, se accentuează deosebirile dintre subclasele pronumelui de cuantificare. Pronumele de cuantificare numerică simplă și pronumele de cuantificare distributivă realizează opozițiile cazuale prin flexiune analitică: • genitivul se exprimă prin morfemul a: Numele a doi dintre ei s-a șters., Am pus câte o masă în fața a câte patru. Observații: Pronumele de cuantificare distributivă se întrebuințează rar la genitiv. • dativul (ambelor subcategorii de pronume) se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de cuantificare distributivă realizează funcția de complement predicativ, distincția se fixează sintactic, prin intermediul complementului direct-regent nominal (pronominal): I-am așezat câte doi. față de S-au așezat câte doi. Pronumele de cuantificare colectivă și pronumele de cuantificare nedefinită se caracterizează prin flexiune sintetică. Opoziția cazuală se realizează prin dezinențe, specifice substantivului sau specific pronominale, libere (ca la substantive) sau în flexiune internă, ca la celelalte pronume: N.Ac.: -i, -(e)le: ambii, ambele G.D.: -(i)lor, -(e)lor: ambilor, ambelor N.Ac
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
așezat câte doi. față de S-au așezat câte doi. Pronumele de cuantificare colectivă și pronumele de cuantificare nedefinită se caracterizează prin flexiune sintetică. Opoziția cazuală se realizează prin dezinențe, specifice substantivului sau specific pronominale, libere (ca la substantive) sau în flexiune internă, ca la celelalte pronume: N.Ac.: -i, -(e)le: ambii, ambele G.D.: -(i)lor, -(e)lor: ambilor, ambelor N.Ac.: -i, -e: mulți, multe, câțiva, câteva, atâția, atâtea G.D.: -or(a): multora, câtorva, atâtora Pronumele amândoi și toți au
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
internă, ca la celelalte pronume: N.Ac.: -i, -(e)le: ambii, ambele G.D.: -(i)lor, -(e)lor: ambilor, ambelor N.Ac.: -i, -e: mulți, multe, câțiva, câteva, atâția, atâtea G.D.: -or(a): multora, câtorva, atâtora Pronumele amândoi și toți au flexiune cazuală neregulată; prezintă reduplicarea silabei dezinențiale: N.Ac.: -i, -ă; -i, -e: amândoi, amândouă, toți, toate G.D.: (-ur)-or + or (a): amândurora, tuturora Acuzativul se distinge de nominativ prin morfemul pe sau prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ: I-am
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai obsedantă., În fața multora el nu valorează nimic. Când sunt determinate prin intermediul morfemului cel, acesta realizează și opoziția de caz: Meritul celor câțiva este de a fi rămas pe loc. Dintre pronumele colective, numai amândoi și ambii se caracterizează prin flexiune sintetică, pronumele compuse tuscinci, tusșase, câteștrei recurg la morfeme prepoziționale: datoriile a tustrei (G.), a dat la tustrei (D.) Acuzativul se deosebește de nominativ prin același morfem pe: Pe tustrei îi vreau. sau indirect, prin intermediul prepozițiilor cu recțiune de acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Între varianta adjectivală și pronumele de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre studenți sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte îndrăznețe.” Varianta adjectivală a pronumelui unu și a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
una (câte una) a adjectivului caracterizează stilul juridico-administrativ: Li se cuvine una casă (câte una casă). Opozițiile de gen, număr și caz, înscrise în sfera de acțiune a acordului cu substantivul determinat, se realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și caz, înscrise în sfera de acțiune a acordului cu substantivul determinat, se realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte adjective pronominale, funcția de atribut: „În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
text, de substantivele pe care le substituie, cel mai adesea anaforic. MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINALTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINAL" Sub aspect morfologic, pronumele ordinal se distinge de pronumele de cuantificare, de la care se formează, prin structură și prin modul de desfășurare a flexiunii. Morfemul discontinuu al derivării de la pronumele de cuantificare, variabil în funcție de gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al...le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neologic secundul, sinonim al pronumelui al doilea, și pronumele ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea, cel din urmă FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINALTC "FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINAL" În flexiune pronumele ordinal acualizează opozițiile categoriilor determinării, genului, numărului și cazului. Categoria determinării se realizează prin opoziția între doi termeni: determinare definită-nedeterminare, manifestată în planul expresiei prin corelația cel/Ø: Cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al pronumelui al doilea, și pronumele ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea, cel din urmă FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINALTC "FLEXIUNEA PRONUMELUI ORDINAL" În flexiune pronumele ordinal acualizează opozițiile categoriilor determinării, genului, numărului și cazului. Categoria determinării se realizează prin opoziția între doi termeni: determinare definită-nedeterminare, manifestată în planul expresiei prin corelația cel/Ø: Cel de-al doilea a plecat imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]