9,462 matches
-
umbră și nici eu că mi-s/ decât iubire albă a spațiilor goale" (Iubire albă a spațiilor goale), ori "părea că nu sânge, rășină-nghețată mi se risipește-n artere,/ în oase - doar vânt" (Labirint). Veritabilul poet care este Ioan Flora poate fi reperat în nenumărate locuri de elecție ale acestei cărți lapidare, prin specifica sa rostire "mută", indisolubil legată de corelativele sale obiective, precum acea prăbușire (de două ori pomenită) a porumbeilor "stinși de sete", peste grădina cu fragi (Fragii
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
Articolul sintetizează datele privind istoricul problemei. Ulterior este descrisă flora intestinală proprie secvențelor tubului digestiv și se clasifică flora funcție de relația cu gazda. Sunt date privind colonizarea tubului digestiv la sugar și cele privind intervenția florei (rolul ei) în metabolism, apărarea antiinfecțioasă, imunitatea gazdei și efectele nedorite (nocive) asupra organismului
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Articolul sintetizează datele privind istoricul problemei. Ulterior este descrisă flora intestinală proprie secvențelor tubului digestiv și se clasifică flora funcție de relația cu gazda. Sunt date privind colonizarea tubului digestiv la sugar și cele privind intervenția florei (rolul ei) în metabolism, apărarea antiinfecțioasă, imunitatea gazdei și efectele nedorite (nocive) asupra organismului gazdei. Se analizează factorii ce pot duce la perturbarea
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Articolul sintetizează datele privind istoricul problemei. Ulterior este descrisă flora intestinală proprie secvențelor tubului digestiv și se clasifică flora funcție de relația cu gazda. Sunt date privind colonizarea tubului digestiv la sugar și cele privind intervenția florei (rolul ei) în metabolism, apărarea antiinfecțioasă, imunitatea gazdei și efectele nedorite (nocive) asupra organismului gazdei. Se analizează factorii ce pot duce la perturbarea florei intestinale: medicamente (antibiotice, cortizonice, imunosupresoare, IPP), boli hematologice, neoplazii etc. Sunt citate cele mai recente indicații
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
funcție de relația cu gazda. Sunt date privind colonizarea tubului digestiv la sugar și cele privind intervenția florei (rolul ei) în metabolism, apărarea antiinfecțioasă, imunitatea gazdei și efectele nedorite (nocive) asupra organismului gazdei. Se analizează factorii ce pot duce la perturbarea florei intestinale: medicamente (antibiotice, cortizonice, imunosupresoare, IPP), boli hematologice, neoplazii etc. Sunt citate cele mai recente indicații ale probioticelor. INTRODUCERE Organismul uman are interacțiuni complexe cu mediul înconjurător și cu alte organisme, printre care și cu lumea nebănuit de complexă, nevăzută
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
fără de care viața individului nu ar fi posibilă. Ecosistemul se formează la naștere, iar alianțele microorganismelor sunt generate în dinamică. Microbiologi reputați, începând cu Louis Pasteur (fig. 1) și Ilya Metchnikoff (fig. 2), au subliniat importanța cunoașterii participării și contribuției florei microbiane la menținerea sănătății individului. Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantitate adecvată, oferă gazdei beneficii privind sănătatea. Termenul a fost creat în antiteză cu cel de antibiotice. Prebioticele sunt substanțe necesare proliferării microorganismelor „probiotice”. Majoritatea sunt oligozaharide pe
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
și cercetări aprofundate. Pe tegumente, mucoase, în organele cavitare, trăiesc microorganisme. Deoarece oamenii depind de propria populație microbiană, pentru necesități esențiale, individul poate fi considerat un superorganism alcătuit din propriile sale celule și celulele bacteriene. Cel mai important „rezervor” de floră se află în tubul digestiv. Intestinul găzduiește un număr uriaș de microorganisme - cel gros până la 100 de miliarde/ml - depășind cu mult numărul celorlalte populații microbiene asociate la nivelul tegumentului. Microorganismele care trăiesc în intestin ating cea mai ridicată densitate
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
este alcătuit din circa 10 trilioane de celule, în intestine avem de 10 ori mai multe microorganisme, în majoritate bacterii, dar și fungi, și protozoare. Un adult are în tubul digestiv 1,5 - 2 kilograme de bacterii (echivalând greutatea ficatului). Flora intestinală cuprinde între 300 și 1000 de specii, dar 30-40 sunt dominante. 99% din bacterii sunt anaerobe. Multe microorganisme nu pot fi cultivate iar identificarea lor este dificilă. Există bacterii de-a lungul întregului tub digestiv, începând din cavitatea bucală
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
bacterii dar și între speciile microbiene. Majoritatea bacteriilor aparțin genurilor Bacteroides, Fusobacterium, Eubacterium, Ruminococcus, Peptococcus, Peptostreptococcus, Bifidobacterium, Escherichia. Alte genuri ca: Lactobacillus, Clostridium, Staphylococcus, Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Pseudomonas sunt prezente mai rar. Genul Bacteroides este important, constituind circa 30% din floră. În intestin se mai găsesc fungi (Candida, Saccharomyces, Aspergillus, Penicillium) și protozoare, al căror rol nu este bine cunoscut. Conform altei clasificări, majoritatea bacteriilor intestinale aparțin la două grupuri: Bacteroides (48%) și Firmicutes (51%). Grupul Bacteroides cuprinde genurile Bacteroides care
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
clasificări, majoritatea bacteriilor intestinale aparțin la două grupuri: Bacteroides (48%) și Firmicutes (51%). Grupul Bacteroides cuprinde genurile Bacteroides care au fost identificate și în alte medii decât tractul gastro-intestinal animal. Grupul Firmicutes cuprinde genurile Clostridium, Lactobacillus, Eubacterium, Ruminococcus și altele. Flora variază de la un individ la altul. Fiecare posedă un „nucleu” relativ stabil al florei care îl „însoțește” de-a lungul întregii vieți. Substanțele nutritive, resturile epiteliale, secrețiile, creează un mediu favorabil pentru numeroase bacterii, în total circa 200 de specii
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Bacteroides cuprinde genurile Bacteroides care au fost identificate și în alte medii decât tractul gastro-intestinal animal. Grupul Firmicutes cuprinde genurile Clostridium, Lactobacillus, Eubacterium, Ruminococcus și altele. Flora variază de la un individ la altul. Fiecare posedă un „nucleu” relativ stabil al florei care îl „însoțește” de-a lungul întregii vieți. Substanțele nutritive, resturile epiteliale, secrețiile, creează un mediu favorabil pentru numeroase bacterii, în total circa 200 de specii (din care 5 dominante). La naștere gura este sterilă, dar se colonizează rapid. Flora
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
florei care îl „însoțește” de-a lungul întregii vieți. Substanțele nutritive, resturile epiteliale, secrețiile, creează un mediu favorabil pentru numeroase bacterii, în total circa 200 de specii (din care 5 dominante). La naștere gura este sterilă, dar se colonizează rapid. Flora este dominată inițial de Streptococcus salivarius. Odată cu erupția dentară i se alătură S. mutans și sanguis, care trăiesc pe suprafața dinților. Alveolele sunt habitatul germenilor anaerobi. Speciile orale sunt oportuniste. Aduc beneficii, dar pot profita de anumite condiții pentru a
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
erupția dentară i se alătură S. mutans și sanguis, care trăiesc pe suprafața dinților. Alveolele sunt habitatul germenilor anaerobi. Speciile orale sunt oportuniste. Aduc beneficii, dar pot profita de anumite condiții pentru a cauza leziuni. Sunt clare beneficiile pe care flora le are de la gazdă, ce-i furnizează nutrienți și habitat. Nu este la fel de clar dacă gazda are și ea avantaje. Se consideră că flora bucală ocupă locurile disponibile; astfel, bacteriile „străine” nu se pot „stabili”, stimulează imunitatea, inducând sinteza de
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
beneficii, dar pot profita de anumite condiții pentru a cauza leziuni. Sunt clare beneficiile pe care flora le are de la gazdă, ce-i furnizează nutrienți și habitat. Nu este la fel de clar dacă gazda are și ea avantaje. Se consideră că flora bucală ocupă locurile disponibile; astfel, bacteriile „străine” nu se pot „stabili”, stimulează imunitatea, inducând sinteza de anticorpi locali și circulanți. Poate contribui la nutriția gazdei, prin sinteza unor vitamine, similar cu flora intestinală. Substanțele absorbite din cavitatea bucală ajung direct
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
gazda are și ea avantaje. Se consideră că flora bucală ocupă locurile disponibile; astfel, bacteriile „străine” nu se pot „stabili”, stimulează imunitatea, inducând sinteza de anticorpi locali și circulanți. Poate contribui la nutriția gazdei, prin sinteza unor vitamine, similar cu flora intestinală. Substanțele absorbite din cavitatea bucală ajung direct în sânge, fără pasaj hepatic. Bacteriile orale produc substanțe care inhibă dezvoltarea altor specii (acizi grași, peroxizi). Flora orală poate cauza și probleme de sănătate. Dacă bacteriile ajung în zone profunde sau
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
locali și circulanți. Poate contribui la nutriția gazdei, prin sinteza unor vitamine, similar cu flora intestinală. Substanțele absorbite din cavitatea bucală ajung direct în sânge, fără pasaj hepatic. Bacteriile orale produc substanțe care inhibă dezvoltarea altor specii (acizi grași, peroxizi). Flora orală poate cauza și probleme de sănătate. Dacă bacteriile ajung în zone profunde sau în sânge, pot genera abcese ale osului alveolar, sau la distanță, în plămâni, creier etc. Abcesele conțin o floră mixtă, adesea dominată de Bacteroides melanogenicus. Streptococii
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
inhibă dezvoltarea altor specii (acizi grași, peroxizi). Flora orală poate cauza și probleme de sănătate. Dacă bacteriile ajung în zone profunde sau în sânge, pot genera abcese ale osului alveolar, sau la distanță, în plămâni, creier etc. Abcesele conțin o floră mixtă, adesea dominată de Bacteroides melanogenicus. Streptococii orali ajunși în torentul circulator (mai ales în cursul tratamentelor stomatologice, dar și cu ocazia altor leziuni), pot adera la valvele cardiace, generând endocardite (mai frecvent în caz de malformații congenitale cardiace). Esofagul
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
sau cronice, exudative până la atrofice, ulcer gastric sau duodenal, neoplasm gastric, ba, mai nou implicat chiar și hipertensiune, diabet, ateroscleroză, migrene. Este cert că este implicat în patogenia unor afecțiuni gastrice. Lactobacillus acidophyllus inhibă dezvoltarea lui Helicobacter pylori [4]. Echilibrul florei gastrice este perturbat dacă: - Aciditatea este redusă în gastritele atrofice (hipo-anaclorhidrie) dar asta se întâmplă foarte rar, sau medicamentos. E o situație mult mai frecventă, și se datorează mai ales prescripțiilor medicale. Probabil se abuzează la ora actuală de inhibitorii
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
gastritele atrofice (hipo-anaclorhidrie) dar asta se întâmplă foarte rar, sau medicamentos. E o situație mult mai frecventă, și se datorează mai ales prescripțiilor medicale. Probabil se abuzează la ora actuală de inhibitorii secreției gastrice aproape la fel de mult ca de antibiotice. Flora gastrică în exces produce fermentație și acumulare de gaze. Intestinul subțire Are în zona proximală o populație relativ redusă (105 - 107 germeni/ml), formată din germeni Gram-pozitivi, mai ales lactobacili și enterococi. Numărul și varietatea crește pe măsura înaintării. În
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
105 - 107 germeni/ml), formată din germeni Gram-pozitivi, mai ales lactobacili și enterococi. Numărul și varietatea crește pe măsura înaintării. În porțiunea distală se ajunge la 108 bacterii/ml) - apar în plus coliformi și Bacteroides. Intestinul gros Cea mai bogată floră se află în intestinul gros. Numărul bacteriilor crește la 100 de miliarde/ ml. În fiecare mililitru de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
100 de miliarde/ ml. În fiecare mililitru de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și enterococii. Lactobacilii și clostridiile sunt constant prezente. Clasificări ale florei intestinale În funcție de interrelația cu gazda, flora intestinală e de trei tipuri: a) Flora esențială (benefică) - bacteriile „prietenoase”: Bifidobacterii, Lactobacili, Propionobacterii, Peptostreptococci și Enterococci. Au multiple roluri care vor fi expuse detaliat mai jos. Pentru ca intestinul - și organismul - să fie sănătos
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
mililitru de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și enterococii. Lactobacilii și clostridiile sunt constant prezente. Clasificări ale florei intestinale În funcție de interrelația cu gazda, flora intestinală e de trei tipuri: a) Flora esențială (benefică) - bacteriile „prietenoase”: Bifidobacterii, Lactobacili, Propionobacterii, Peptostreptococci și Enterococci. Au multiple roluri care vor fi expuse detaliat mai jos. Pentru ca intestinul - și organismul - să fie sănătos, bacteriile benefice trebuie să reprezinte 85
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și enterococii. Lactobacilii și clostridiile sunt constant prezente. Clasificări ale florei intestinale În funcție de interrelația cu gazda, flora intestinală e de trei tipuri: a) Flora esențială (benefică) - bacteriile „prietenoase”: Bifidobacterii, Lactobacili, Propionobacterii, Peptostreptococci și Enterococci. Au multiple roluri care vor fi expuse detaliat mai jos. Pentru ca intestinul - și organismul - să fie sănătos, bacteriile benefice trebuie să reprezinte 85% din total. Există circa 500 de specii
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
sănătos, bacteriile benefice trebuie să reprezinte 85% din total. Există circa 500 de specii, din care: Bacteroides, Peptococci, Staphylococci, Streptococci, Clostridii, Fungi, Enterobacterii, Fuzobacterii, Eubacterii, Cateno-bacterii. La persoanele sănătoase, numărul germenilor din acest grup este limitat și controlat îndeaproape de flora benefică. Oricare din microbi poate produce boli dacă „scapă” de sub control. Flora tranzitorie. Zilnic, odată cu alimentele înghițim microorganisme. Printre ele se găsesc adesea patogeni. Majoritatea sunt distruși în stomac, de către acidul clorhidric (dacă el există, exact atunci când e necesar - în timpul
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
de specii, din care: Bacteroides, Peptococci, Staphylococci, Streptococci, Clostridii, Fungi, Enterobacterii, Fuzobacterii, Eubacterii, Cateno-bacterii. La persoanele sănătoase, numărul germenilor din acest grup este limitat și controlat îndeaproape de flora benefică. Oricare din microbi poate produce boli dacă „scapă” de sub control. Flora tranzitorie. Zilnic, odată cu alimentele înghițim microorganisme. Printre ele se găsesc adesea patogeni. Majoritatea sunt distruși în stomac, de către acidul clorhidric (dacă el există, exact atunci când e necesar - în timpul și imediat după mese). Dacă flora intestinală e intactă, patogenii sunt distruși
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]