994 matches
-
în care gânditorii scoțieni, mai ales, sesizează ireductibilitatea complexității ființei umane la statutul de simplă voință autonomă. La fel, societatea umană nu putea fi redusă la republica machiavelică unde fortuna este un ingredient important în chimia convulsiilor sociale. (Pentru filozoful florentin, fatalitatea violenței existente în polis-ul modern nu-l atinge pe cel exersat în arta „eroică” a guvernării mulțimilor.) Încercarea de a justifica tensiunea dintre mitul suveranității și al coeziunii contractuale (la care au aderat Hobbes și Locke), respectiv, anarhismul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o mototolită Commedia și poeziile lui Galeazzo 16. Mângâia cartea lui Dante ca un îndrăgostit ce-și trece buricele degetelor pe obrajii iubitei. Părea beat de fericire, repeta la întâmplare versuri, rumega cuvinte precum inluia, incinse, l'uom s'eterna. Florentinul reușise la perfecție să reunească și să exprime într-un singur chip imagine și gândire; Tommaso ar fi vrut să-și scrie poeziile sintetizând substanța realității în compunerea și descompunerea ei. Băietan fiind învățase să citească și să scrie trăgând
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bună calitate, piatră, lemn greu, oferă un efect minunat. Burghezii uzează acum calcio vecchio, care e o insultă adusă ochiului, o lepră cu pretenții... se mânjesc cu el sălile de restaurant sau cocioabele în ruină. În România n-avem meșteri florentini, nici spații murale somptuoase, expuse soarelui arzător. Rezultatul e trivial. Climatul nostru reclamă var, pe un zid zdravăn, gros, fără fisură. La privește ce candoare, ce naivitate! Ioanide tîrî un fotoliu și se instală în fața unui perete, demonstrativ. Am să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
singur înaintașii, într-o notă: ,,Această poveste se găsește în Giovanni Brevio, Rimer, Roma, 1545, intitulată Nuvelă din Belfegor. În 1549, mai apare cu același titlu sub numele lui Machiavelli, și de atunci trece între operele complete ale ilustrului secretar florentin. După Machiavelli, La Fontaine, fabulistul francez, a dat de pe Belphegor în colecția de basme, publicată întâia oară la Paris în 1682. Pentru a putea compara noi înșine originalitatea lui Caragiale, autorul Antologiei reproduce în original traducerea din franceză pe care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nu li s-a recunoscut pe deplin sau la adevărata valoare meritul indiscutabil pe tărâmul literelor, au desfășurat misiuni diplomatice, având astfel posibilitatea de a călători și de a se întreține cu alți învățați ai vremii. Boccaccio a fost ambasador florentin la Avignon, pe lângă curtea papală refugiată în sudul Franței, precum și în alte misiuni diplomatice, una dintre acestea având o importanță aparte, este vorba despre călătoria la Ravenna, la curtea lui Ostasio da Polenta, între 1345 și 1346, unde a încercat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decât rafinamentul ramei folosite, care contrastează cu asprimea, vulgaritatea sau licențiozitatea unor imagini pe care le inserează.”135 Brigata se dovedește „o paradigmă pentru burghezia florentină a secolului al XIV-lea. Cei care rostesc povestirile (novellieri) reflecă prețuirea pe care florentinii o dădeau umorului verbal și inteligenței practice, și mai presus de aceasta, 134 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 50. (trad. n.) 135 John Addington Symonds, Giovanni Boccaccio as Man and Author, AMS Press, Inc., 1968, p. 89. (trad. n.) 56
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de multitudinea narațiunilor, se înscrie, conform uzanțelor medievale, și pe un făgaș moralizator, încercând să le ofere femeilor din epocă modele demne de urmat. Membrele brigatei sunt elevate și practice în același timp, la îndemnul Pampineei decid să părăsească coșmarul florentin, orașul înfloritor altădată, dar cuprins de calamitate acum. Vor conduce întreg demersul evadării, cei trei tineri sunt mai mult acceptați și tolerați pentru a respecta conveniențele unei lumi rigide, pentru a oferi o protecție aparentă grupului, și, de ce nu, o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
604 În calitate de donna angelicata, Biancifiore nu mai aspiră la dimensiunile celeste sau la o perfecțiune intangibilă, așa cum făcuse personajul feminin dantesc, ci dorește o împlinire umană a sentimentelor ei celor mai profunde. Prin calități, se apropie de modelul marelui poet florentin, dar aspirațiile diferă, 601„sfânta carte a lui Ovidiu” Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, Edizione di riferimento: a cura di A. E. Quaglio, în Tutte le opere, vol. I, Mondadori, Milano, 1967, p. 56. 602 Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, ed. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femei, care reprezintă virtuți creștine, spun povestiri despre iubiri adulterine. „Nimfele lui Giovanni Boccaccio nu sunt deloc sfinte fecioare ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu li s-a recunoscut pe deplin sau la adevărata valoare meritul indiscutabil pe tărâmul literelor, au desfășurat misiuni diplomatice, având astfel posibilitatea de a călători și de a se întreține cu alți învățați ai vremii. Boccaccio a fost ambasador florentin la Avignon, pe lângă curtea papală refugiată în sudul Franței, precum și în alte misiuni diplomatice, una dintre acestea având o importanță aparte, este vorba despre călătoria la Ravenna, la curtea lui Ostasio da Polenta, între 1345 și 1346, unde a încercat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decât rafinamentul ramei folosite, care contrastează cu asprimea, vulgaritatea sau licențiozitatea unor imagini pe care le inserează.”135 Brigata se dovedește „o paradigmă pentru burghezia florentină a secolului al XIV-lea. Cei care rostesc povestirile (novellieri) reflecă prețuirea pe care florentinii o dădeau umorului verbal și inteligenței practice, și mai presus de aceasta, 134 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 50. (trad. n.) 135 John Addington Symonds, Giovanni Boccaccio as Man and Author, AMS Press, Inc., 1968, p. 89. (trad. n.) 56
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de multitudinea narațiunilor, se înscrie, conform uzanțelor medievale, și pe un făgaș moralizator, încercând să le ofere femeilor din epocă modele demne de urmat. Membrele brigatei sunt elevate și practice în același timp, la îndemnul Pampineei decid să părăsească coșmarul florentin, orașul înfloritor altădată, dar cuprins de calamitate acum. Vor conduce întreg demersul evadării, cei trei tineri sunt mai mult acceptați și tolerați pentru a respecta conveniențele unei lumi rigide, pentru a oferi o protecție aparentă grupului, și, de ce nu, o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
604 În calitate de donna angelicata, Biancifiore nu mai aspiră la dimensiunile celeste sau la o perfecțiune intangibilă, așa cum făcuse personajul feminin dantesc, ci dorește o împlinire umană a sentimentelor ei celor mai profunde. Prin calități, se apropie de modelul marelui poet florentin, dar aspirațiile diferă, 601„sfânta carte a lui Ovidiu” Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, Edizione di riferimento: a cura di A. E. Quaglio, în Tutte le opere, vol. I, Mondadori, Milano, 1967, p. 56. 602 Giovanni Boccaccio, Il Filocolo, ed. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femei, care reprezintă virtuți creștine, spun povestiri despre iubiri adulterine. „Nimfele lui Giovanni Boccaccio nu sunt deloc sfinte fecioare ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
antice, printre care Silvae-le lui Statius, Poemul naturii al lui Lucretius și Instituția oratorică a lui Quintilianus. Această calitate, dublată de dorința de a imita scrierile pe care cu atâta ardoare și-a dorit să le descopere, dar și de florentinul obicei al bârfei, îl transformă într-un parodist care excelează pe spații restrânse ca întindere, dar strălucite în tendința de perfecționare formală. Facețiile sunt rezultatul unor întruniri "vesele, dar și veninoase", desfășurate la Vatican, într-o mică încăpere numită il
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asupra valorilor pe care le pusese în circulație"216. Luigi Pulci (1432-1484) sparge, cronologic, canoanele, prin opera lui de căpătâi, Morgante, ale cărei linii directoare îi fuseseră sugerate chiar de mama lui Lorenzo, după subiectul poemul Orlando al unui autor florentin necunoscut din secolul al XV-lea. Scrie, pentru început, douăzeci și trei de cânturi, după care, în următoarele cinci, preia parodic elemente din Cântecul lui Roland. În ediția din 1480, în care se publica și episodul cuplului de uriași Morgante
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se aseamănă cu aproape 80 % de limba care este astăzi folosită pentru a scrie în Corriere della Sera. Comparația între Eminescu și Dante nu este extravagantă așa cum poate să pară la prima vedere. Un contemporan al său povestea că poetul florentin spunea că este orgolios de a fi folosit toate rimele posibile din limba italiană. Am putea să spunem același lucru despre Eminescu: și acesta la rândul său a folosit, cu o extraordinară pricepere, toate rimele din limba română. Multe dintre
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
un simbolism public aparte, în România de la cumpăna veacurilor. Articolul, semnat cu un pseudonim, Lys, era intitulat Mânia streinismului și aducea în prim plan faptul că Primăria Capitalei comandă un bust, ce trebuia să-l înfățișeze pe Rege, unui sculptor florentin, un anume Romanelli, destul de modest, în opinia autorului, care nu avea la activ decât un monument al lui Victor Emanuel ridicat pe undeva prin Italia 1. Creațiile acestor artiști străini, importați în România, "cari'și bat joc de noi", îi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Lupta cu destinul și celelalte. Arhitectura riguros geometrică garantează o viziune rotundă; asaltul labirintului (al infernalului) se bazează pe premise sfidătoare în măsură să insufle individului (rătăcitor asemenea lui Dante într-o selva oscura) puterea de a înfrunta. Precum divinul florentin, un Liviu Ioan Stoiciu împărțit între text și metadiscurs, narează, recurge la un limbaj epopeic și glosează; se implică în acțiune și altfel decât Dante, transcende într-un imaginar zeflemist, intens ironic. Analogiile dintre labirintul-arhetip (palatul lui Minos din Creta
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Uffizi, National Gallery și Luvru. Alegerea nu era Întâmplătoare. Alături de Piero della Francesca, Uccello fusese, În pictură, cel mai bun geometru din epoca lui, având În rezolvarea problemelor o inteligență de inginer care Încă Îi mai impresiona pe specialiști. Umbra florentinului plana peste Întreaga frescă mare și circulară din turn, printre altele fiindcă primul gând de a abandona aparatele fotografice și a picta bătălia bătăliilor i se năzărise lui Faulques În fața tabloului din palatul Uffizi În ziua când Olvido Ferrara și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de ani, aveau să ajungă, până la urmă, homo sapiens, homo ludens, homo occisor. O Troie previzibilă sub fiece fotografie și fiece Veneție. Să venerezi cai de lemn cu burta grea de atâta bronz, să-i aplauzi pe străzi pe maeștrii florentini ori să le arzi, cu identic entuziasm, operele pe rugurile lui Savonarola. Bilanțul unui veac, ori a treizeci de veacuri, fusese rezumatul făcut de Olvido În acea noapte la capătul Vămii, privind mulțimea strânsă pe celălalt mal al canalului, În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în pielea mea; birou; bun simț; bunăstare; camera mea; cană; casa părintească; prin casă; cămașă; ceas; chit; comod; conștiință; corp; costum; cristal; curățenie; în curte; decent; dezinfectat; dezordine; discriminare; divin; dor; dulap; dur; duș; elegant; eroine; farmacie; femeia; fericit; final; florentin; frumusețe; fugă; gol; gospodină; gunoi; haină; hărnicie; iarba; iarbă; igiena; igienic; igienizat; iubitor; izvor; împrospătat; de la început; încrezător; îngerii; îngrijire; lacrima; lene; liber; liniștit; loc; loc de muncă; luciu; mama; manichiură; mașină; mătura; mediu; mereu; mireasmă; mizerie; mulțumire; natură; neatins
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care i-au îngăduit, printre altele, lui Giovangualberto Ceri să dateze cu precizie venirea pe lume a celui mai mare poet al neolatinității la 2 iunie 1265, mort în exil la Ravenna la 56 de ani (contemporanii și concitadinii săi florentini neiertându-i orientarea pro-guelfă și antipapală), dar și să situeze începutul călătoriei imaginare și inițiatice din "Divina ..." în martie anul 1301, iar nu în anul jubiliar 1300. Fiind vorba totuși de un vast poem, H.-R. P. nu uită, prin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
furtivă (a se vedea personajul Filomena). Pictor de geniu al lumii îmbibate de senzualitate, Gabriel Liiceanu sugerează că autorul "Decameronului" are, în cele o sută de povestiri, înțelepciunea poetică a lui Shakespeare și ritmul teatral al lui Goldoni. Pentru naratorul florentin, desfătarea cărnii este un datum natural sau, perché no, dumnezeiesc. Madonizarea femeii operată de Dante decade la Boccaccio; prin personajele sale, povestitorul toscan nu pregetă să o aducă la adevăratul ei statut. Nu totul este măreț, courtois, intangibil. Se învederează
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
își disputau întâietatea: Ricci, Albizi, Alberti, Medici. Aceștia din urma devin practic stăpâni din anul 1434. După moartea lui Lorenzo Magnificul (1492), în timpul căruia s-a desăvârșit trecerea de la Republica florentină la tiranie sau la Principatul medicean, de câteva ori florentinii nemulțumiți i-au alungat pe Medici. Oligarhia patriciană își exercita autoritatea prin mijlocirea Signoriei, organ colectiv de conducere a statului. În 1531 se restabilește puterea familiei Medici la Florența, proclamându-se duce, cu sprijinul împăratului, Cosimo de Medici. Continuând politica
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]