871 matches
-
a sintaxei muzicale. Ea are în vedere sublinierea conținutului lucrării muzicale, punerea în lumină a arhitectonicii ei în ansamblu și în detaliu. Nesesizarea și nesusținerea traiectoriei discursului muzical , adesea ascunsă primului contact cu textul, aduce după sine lipsirea interpretării de fluență și de expresie. Pentru că orice intenție interpretativă pleacă de la o corectă descifrare a conturului traiectoriei frazei, și apoi de la capacitatea corespunzătoare de susținere a acesteia, bazată în primul rând pe o tensiune specifică a expresiei ca o tendință continuă de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
de note (primele patru 32-imi trec de la Primo I la II) scris de autor pentru o mână la altă mână. De exemplu: tot în Boul pe acoperiș de D. Milhaud , măs. 409: Ex. Prin aceste mici „trucaje” se urmărește asigurarea fluenței în derularea valorilor mici de note, în tempouri rapide și evitarea unor digitații mai complicate. Prin aceste „aranjamente” se poate evita o săritură dificilă sau o deplasare grea, eliberând o mână. Astfel, în măsura 75 din lucrarea Crearea lumii de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sus, partenerul de la Secondo va cânta integral vocea a III-a, în timp ce Primo va suprima nota comună (nota inferioară din octavă). De regulă nu va fi suprimată nota comună care face parte dintr-o desfășurare melodică, pentru a nu rupe fluența, cantabilitatea discursului muzical, ci va fi sacrificată nota comună din octavă sau acord. Pedalizarea pianistică constituie o componentă esențială a procesului de zămislire a discursului muzical. Aparent de o simplitate dezarmantă, ea reprezintă doar partea vizibilă exterioară a unui proces
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
o problemă specială de natură conceptuală a interpretării de duo pianistic. Dublurile ne oferă posibilitatea de a evidenția diverse registre, alternativ sau concomitent, parțial sau în totalitate. Această „orchestrare” în interpretare va suscita un interes permanent prin jocul timbral și fluența dialogului dintre parteneri. De pildă, în lucrarea Romanță orchestrarea (măs. 16-18) din Șase piese op. 3 de C.M. von Weber poate fi reliefată astfel: Deși expusă în octavă sugerăm evidențierea melodiei intonată de vocea superioară de la Primo (măs. 16-19), după
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
ppp, pppp), precum și durata foarte mică de 16-imi, necesită o bună dozare timbrală mai ales în registrele extreme ale claviaturii. Executarea simultană a acordurilor la patru mâini se poate realiza printr-o mișcare comună, ritmică și măsurată, ce asigură o fluență a interpretării. În acest mod poate fi asigurată o unitate în interpretare, unitate concretizată prin sincronizare și o viziune comună. e) Studiul combinativ al celor patru mâini Ca modalitate de rezolvare a problemelor specifice cântatului în ansamblu, această manieră de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sosirii mele se răspândise În Întregul oraș cu viteza fulgerului. Unii erau atrași de curiozitate, nerăbdători să mă vadă În extraordinarul și splendidul port oriental. Îmi Închipuiam că mulți dintre ei erau doritori să afle dacă nu cumva Îmi pierdusem fluența cu care obișnuiam să vorbesc limbile țării noastre (saxona, germana, maghiara și româna) - dar când mă auziră vorbind cu aceeași ușurință ca și Înainte, interesul lor față de persoana mea crescu Încă și mai mult. Părinții și prietenii Îmi admirară costumul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că sunt toate abstracte. Asemenea exemple subliniază caracterul personal-interpretativ și subiectiv al acestui tip de analiză. Adesea deciziile se bazează pe contextul în care o afirmație a fost făcută și/sau pe calitățile personale ale vorbitorului, printre acestea numărându-se fluența exprimării. Există mai multe feluri de tranziții. De exemplu, Sara spune: „Întotdeauna mă-ntorceam într-o casă plină de bucurie, cu mâncarea gătită și cu mama care era acasă, care era acolo pentru noi, urându-ne bun-venit”. În contrast evident
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
tradiționale și „ferestrele” deschise către alte orizonturi literare. Chiar dacă este prezentat și interpretat - cu o erudiție impresionantă, extrem de eficientă - pe „felii”, procesul literar din medievalitatea românească, de la Pripealele monahului Filotei și însemnările analitice până la literatura subiectivă și textele dramatice, are fluența pe care o poate da numai o viziune coerentă asupra obiectului de studiu, are un ritm al său și pune în lumină valori certe, descoperite cu instrumente adecvate unei înnoiri a domeniului. SCRIERI: Udriște Năsturel, București, 1974; Barocul în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
el adresându-se inițial întregii colectivități, fiind urmat de perioada când subiecții selectați, cu deficiențe de limbaj, vor fi examinați individual.) Tulburările de limbaj se împart în: • tulburări de articulație (pronunție): dislalii/paradislalii, dislalii polimorfe, rinolalii; • tulburări de ritm și fluență a vorbirii: tahilalie / bradilalie, balbism / logonevroză; • tulburări de voce: afonie, fonastenie, disfonie, sindromul glosotomizaților; • tulburări complexe: dizartrii; • tulburări ale limbajului citit-scris: agrafie/disgrafie, alexie/ dislexie, acalculie; • tulburări polimorfe: afazii, alalii (audiomutitate), senzorială, motorie, mixtă; • tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
includere printre tulburările de articulație (pronunție) este și ea discutabilă: este vorba despre dizartrie. Pentru că aspectul de pronunție este doar un simptom din cadrul sindromului care caracterizează această tulburare, preferăm s-o analizăm în cadrul 4. tulburări complexe. Tulburările de ritm și fluență a vorbirii a) tahilalia și bradilalia • tahilalia este "tulburare de limbaj caracterizată printr-un vorbit rapid, precipitat, cu debit mare de cuvinte"133; • bradilalia constă în "ritmul lent de articulare a cuvintelor, care se întâlnește în unele boli nervoase (sinonim
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pot ajuta, dacă nu să rezolvăm raportul personalitate/conducere, măcar să îl clarificăm. Astfel, cercetările analizate arată că: reușita activității de conducere se asociază cu factorul G+ (Guilford): energie, dinamism, tendință spre activitate, cu inteligența, cu aptitudinea euristică (Faverge, 1972), cu fluența verbală, cu senzitivitatea la relațiile interpersonale, cu capacitatea de ajustare și integrare (Radu, Iluț, Matei, 1994); liderii sunt mai „tari” din punct de vedere psihologic (mai puțin anxioși, mai puțin nevrotici) (Mann, 1959); există un consens puternic cu privire la relația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o atitudine și la gradul de încrederece se poate investi în el (cât de cinstit și obiectiv apare). Indicatori mai specifici ai credibilității sunt viteza cu care comunicatorul vorbește și intențiile ce i se atribuie. O mai mare rapiditate și fluența în exprimare îi cresc gradul de competență perceput. De asemenea, atunci când el pare că susține o idee în dezacord cu statutul șiinteresele sale, credibilitatea este mai ridicată. (Dacă, bunăoară, despre necesitatea îndulcirii condițiilor de detenție ar vorbi autoritățile specializate - inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și semnale adiacente, ce consolidează informația oferită și fac posibilă înțelegerea ei mai corectă și rapidă. Aspectul metacomunicativ este dat de comportamentul nonverbal (expresia feței, mișcările oculare, gesturile și postura corpului), dar mai ales de cel paralingvistic (tonul vocii, pauzele, fluența), care nu se referă la conținutul celor spuse, ci la felul în care sunt spuse, dar care, astfel, oferă prețioase informații despre vorbitor și despre caracteristicile conținutului informațional (credibilitate, pregnanță etc.). 3.1.2. Principalele tipuri de comunicaretc 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
despre: 1) Comunicarea verbală și nonverbală. În actul comunicațional, aceste două tipuri pot apărea separat, fie una, fie alta, dimensiunea paralingvistică fiind însă prezentă întotdeauna în cea verbală, chiar dacă nu există contact fizic direct. De exemplu, prin telefon, tonul, pauzele, fluența, iar în scris - cu atât mai mult în cel de mână - caracterele literelor, semnele de punctuație, repetițiile. În mod obișnuit însă, în relațiile interpersonale sau de grup, comunicarea verbală este însoțită de cea nonverbală, putând fi în raport de: consonanță
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de conștiința comună, prinsă în limba română în sintagma „stofă de conducător”. Consultarea diferitelor „liste” de caracteristici ale unui bun conducător arată ca fiind mai frecvente: energia și capacitatea de muncă, percepția rapidă și exactă a datelor, inteligența, competența profesională, fluența verbală, sesizarea corectă a relațiilor interpersonale, controlul situațional și autocontrolul (Radu, coord., 1994, p. 167). R. Baron et al. (1998) redau ca fiind cele mai relevante: 1) caracteristicile de ordin motivațional și volitiv: dorința de realizare (afirmare) și de evitare
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a neconformităților și diminuarea riscului sau oportunității de îmbunătățire. În cuprinsul raportului răspunsurile vor fi grupate, pentru a cuprinde ideile exprimate dual de persoane diferite și observațiile din medii diferite pe același subiect, în exprimări unice pentru a le conferi fluența logică. Dovezile de audit obținute vor fi astfel formulate încât să nu deformeze faptele observate sau declarații ale interlocutorilor. Auditul semnalează simptomele indiferent de intensitatea și durata de manifestare. Simptomele apar numai atunci când ceva anormal se întâmplă. Impactul provocat de
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
își expune opiniile și intențiile în materie de traducere, afirmând că preferă să respecte spiritul unui autor, al unei opere, sunetul special al fiecăreia, ceea ce presupune studiul aprofundat, asumarea personalității scriitorului avut în vedere. Oricum, tălmăcitorul reușește variante de o fluență armonioasă, bine cizelate, care nu și-au pierdut actualitatea stilistică și expresivă. SCRIERI: La judecata zeilor, București, 1913; Dincolo de iubire și de moarte, București, 1915; Magdalena, București, 1915; ed. București, 1993; Strigoii, București, 1920; Spre fericire, București, 1921; ed. București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
în altă viață . Progres sau spiritualitate? Aripa optimistă ar vota pentru progres și spiritualitate. Este asta posibil? 3. ORBIREA LUMII MODERNE JOSE SARAMAGO: ESEU DESPRE ORBIRE - Modernii au ajuns orbi. Un simplu exercițiu de creativitate imaginat de psihologi să testeze fluența gândirii unor micuți ar putea fi: Ce consecințe ar avea orbirea întregii omeniri? Micuții s-ar apuca într-un brainstorming bine gestionat să înșire consecințele. Cu siguranță ar fi interesant. Dar nu cutremurător așa cum este la Jose Saramago în Eseu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
materiale reduse din zona respectivă; fenomenul migrației, sărăcia, zone-cartiere cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
colegi din bănci care împărtășeau aceeași poziție, până ce toți studenții participau, prin rotație, la discuție. De reținut că am evitat schimbarea simultană a ambelor echipe, deoarece am observat că această tratare a fenomenului avea consecințe demotivante pentru activitate și temporiza fluența discuției. 3.4. Tehnica focus-grouptc " 3.4. Tehnica focus‑group" Printre metodele care utilizează potențialul de învățare și producția de idei în cadrul grupurilor se află și focus-group-ul. În cadrul acestei tehnici se va desfășura o discuție focalizată, care tinde să furnizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
materiale reduse din zona respectivă; fenomenul migrației, sărăcia, zone-cartiere cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
de drum în palier, în treapta în care ne găsim, pentru a face motorul mașinii să “tragă” constant și să păstreze viteza anterioară. Astfel satisfacem obligația de a ne deplasa cu viteză constantă, obligație de conduită ecologică dar și de fluență a traficului. Nu este necesară schimbarea treptei prin retrogradare, fiind suficientă jonglarea cu pedala de accelerație. Declivitatea fină parcursă în sensul coborârii - cu diferențe de nivel de până la 7 % presupune utilizarea frânei de motor, prin ridicarea completă a piciorului de pe
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
și respectarea acestora) cât și tehnicile de conducere potrivite pentru diversele situații de trafic ce pot să apară. Ba mai mult, chiar Codul rutier spune la art. 35. : „Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.” Rezultă că, dincolo de “simpla” respecare a regulilor de circulație, în situația apariției unui accident, va fi interpretată
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
o pregătire „de școală”, în termenii lui N. Iorga, altfel întâiul în a-i consacra reușita, într-o prefață, publicată anticipat, la Infernul. Plecând de la versiunea franceză a lui Lammenais, confruntă ediții curente sau erudite cercetări și aspiră a da fluență expresiei, stabilitate terținei și a imprima firescul originar endecasilabilor săi. Excepție făcând doar câteva cânturi din prima cantică (I-III, XXIV), cunoscute antum, încercarea lui B., meritorie, e curând și nedrept ignorată, după moartea poetului. Cornelia și I. Hașeganu reușesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
colorate și feerice, cu originea în versul lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de mătase” țin de atmosfera serbărilor galante verlainiene. Totul e transcris într-o aglomerație febrilă și cu o fluență cvasiminulesciană, care afirmă, prin lux și risipă, o caracteristică a ludicului, dar o și subminează. Cu scânteieri de versuri fantaste („Prințesele din lună/ Cu rochi de pantomimă/ Pătrund printre perdele/ Se-ntind pe canapele/ Se-aștern peste covoare/ Petrec în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]