2,803 matches
-
Ediția nr. 865 din 14 mai 2013 Toate Articolele Autorului Țară mândră dar umilă, Ce să vindem, ce să dăm Ca în loc de vis și milă Drag de țară să aflăm? Țară mândră dar urâtă De fățarnicii-ți dușmani, Să dăm foamete oricâtă Și să flămânzim pe bani? Țară oarbă care vede Doar în vis ce vede-n vis Nu aude și nu crede Că i-a fost visul ucis... Țară plină dar golită De sfinți, îngeri, dumnezei, Azi ești cea mai
ŢARĂ-N ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354880_a_356209]
-
existe, la rândul lui, în noua filozofie globalizantă. Surprinzător sau nu, dar asta s-a și urmărit în mod constant din secolul trecut și până în momentul de față prin variile experimente derulate de-a lungul timpului asupra întregii omeniri (războaie, foamete, crize, noi concepte filozofice, anti- și non-modele culturale agresive, stiluri diverse, schimbări de sens, valoare și mentalități, inversiuni la nivel de simbol reprezentativ etc.). Întoarcerea lumii contemporane cu orice preț la țarcul închis de tip platonician (vezi tipul de societate
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
rolul lui Faust de Gounod - Mihail Bulgakov, adolescent, simte cum se risipește în armonia muzicii, el însuși visînd să devină artist. Mai tîrziu ajunge medic, dar își pune diploma în cui și se apucă de scris ... pe fundalul revoluției bolșevice ... foamete, frig, mizerie ... Prietenul meu, avocatul, care tocmai mă întrebase dacă am ceva de băut, ca să-mi sărbătoresc izbînda la proces, mă privea uimit. Ce tot notezi acolo?! Și se mai mira că luasem o coală de hîrtie și o îndoisem
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Selectii > PRINȚESA ȘI PATEFONUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 594 din 16 august 2012 Toate Articolele Autorului PRINȚESA ȘI PATEFONUL Era prin anul 1946, primăvara, pe timpul foametei...O zi caldă de primăvară. Noi, copiii, ne jucam desculți prin curtea casei părăsită decurând. Ne mutasem în pomostul din partea tatei și aici casa rămăsese pustie. Din când în când veneam cu vacile prin grădină și ne jucam toată ziua
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
împăratului. Și după o lună, la termninarea experimentului să se constate la controlul medical că nu pierduse nimic în greutate și era la fel de sănătos ca la început. Mă rog, asta nu e o rețetă sau o soluție de eradicare a foametei pe planetă, dar ne arată cât de multe și necunoscute resurse de supraviețuire a pus Dumnezeu în fiecare dintre noi. Am reflectat în liniște și am ajuns la concluzia că undeva pe subconștient, datorită lipsurilor de care a suferit de-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
mai bine, a prins culoare în obraji, a prins putere și în circa două luni se pusese din nou pe picioare. Și toată lumea era curioasă cu ce fel de medicamente s-a tratat și de unde le-a procurat. Vremuri grele, foamete, bani puțini, lumea se afla după război. Iar el a spus că o babă pe care nu o cunoștea, l-a oprit pe stradă și l-a întrebat dacă vrea să se facă bine. Cum să nu vrei să te
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
varul, cu ochii adânciți în orbite sclipind de bucurie și cu bocancii fără șireturi neștiind cum să iasă mai repede. De bucuria efemeră bunica i-a dat celui ce păzea poarta o bucată întreagă de slănină (vă dați seama ce foamete era în acea perioadă și care era moneda de schimb). Fabrica era ocupată și păzită de securiști care nu le permiteau nici măcar să se apropie de ea. Pentru bunici începuse urmărirea, o altfel de urmărire, care să ducă la arestarea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
cugetul, pune-te singur la încercare și vezi dacă poți rabdă nedreptatea, fără să te tulburi - Arsenie Boca - Disprețuiește farmecele acestei lumi și iubește-L pe Dumnezeu și vei trăi nevătămat că și Lot în Sodoma. Sfanțul Tihon de Zadonsk - Foametea îmblânzește și fiarele, adică poftele.Arsenie Boca - Daca prostul s-ar recunoaște prost, ar înceta de a mai fi ca atare și s-ar schimba în înțelept. Arsenie Boca. - Cei ce nu urmăresc în viață această nimic mai mult decât
CITATE MEMORABILE (14) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370997_a_372326]
-
ei. Ea și-a dedicat viața mie și pentru aceasta nu s-a cruțat nici pe sine, nici averea sa modestă, doar ca să obțină un kilogram de porumb și, în acest mod, să ne salveze de la moarte în anii de foamete pe mine și pe bunica, mama ei. Chiar și covorul familiei, pe care l-a primit ca dar de zestre la nuntă, a fost schimbat pe te miri ce crupe și bănuți, care abia de valorau ceva în vremurile grele
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
Chiar și covorul familiei, pe care l-a primit ca dar de zestre la nuntă, a fost schimbat pe te miri ce crupe și bănuți, care abia de valorau ceva în vremurile grele de după război. Însă, grație ei, am supraviețuit foametei și eu am plecat la Chișinău să studiez muzica. Nu știu dacă mama a prevăzut viitorul muzician din mine sau nu, dar ea mă iubea într-atât încât, probabil, Forța Supremă a binecuvântat-o, iar ea mi-a transmis cu
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
putea exprima nici vioara fermecată a lui Stradivari, cu urarea de a deveni Om. O, câtă înțelepciune aveai, mamă, scumpă mamă! Sunt convins că, dacă mama ar fi putut obține studiile necesare (a fost nevoită să abandoneze Colegiul Agricol din cauza foametei groaznice și a sărăciei în care trăia familia ei), ea ar fi fost o personalitate remarcabilă. Ea ar fi devenit izvorul acelei ape vii, care ar fi potolit setea multor oameni din jurul ei. Dar și așa, ea era o persoană
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
supuse represaliilor și sora mamei, câteva mătuși și unchi de-ai ei. Și iată că un alt război, pierderea pe front a soțului, chiar spre sfârșitul măcelului, și viața de văduvă la nici treizeci de ani împliniți pe fundal de foamete cumplită, tifos exantematic și munca silnică în colhoz. Pentru vreo două spice culese ori o normă neîndeplinită la câmp te păștea pericolul să faci 14 ani de pușcărie. Îmi amintesc cum plecam la culcare, dar mama continua să lucreze prin
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
de zarzavat, deci experimental, primele descrieri făcute de botaniști datând din 1536, 1542. Apoi această cereală s-a răspândit așa de mult încât a devenit hrana celor nevoiași, care prin randamentul sporit față de mei sau grâu a scăpat lumea de foamete. Jules Verne ne relatează referindu-se la a doua călătorie (25.IX.1493 - 12.VI.1494) că „după ce răsculații indigeni nimiciră lanurile de porumb și toate celelalte culturi ... spaniolii se văzură amenințați de chinurile unei foame totale și porniră la
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
cu stea în frunte, O iadă scumpă, primul lor odor. De nedescris le fuse fericirea Pădurea toată le ura în cor Ani mulți și buni alături de copila Născută astăzi din iubirea lor. Trecut-a timpul și-ncepu să ningă Iar foametea lovea din sat în sat Pornit-au vânători cercând să stingă Foamea copiilor cu un vânat. Lângă izvorul înghețat pe margini Din poienița-n care se născu Măritul cerb a auzit ogarii Și un fior de moarte-l străbătu. Împărăteasa
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. De aceea, la 1 aprilie este comemorată Ziua Națională în memoria românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. B. Se împlinesc 72 de ani de la bombardamentele criminale ale aviației americano-engleze, iar, de regulă. criminalii se întorc la locul crimei. La 4 aprilie 1944, cu cîteva luni înainte de
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
fapt subvențiile veniseră dar erau depuse de primar la bancă pentru a sifona dobânda în buzunarul său. Așa că lucrurile luară destul de repede o altă întorsătură. Una revoluționară! Gospodarii găsiră de cuviință să boicoteze și ei Uniunea, să o condamne la foamete prin suspendarea exporturilor de produse de primă necesitate, precum florile de salcâm sau romaniță pentru ceaiuri, și să-și declare independența față de aceste structuri birocratice care le îngrădeau de fapt fantezia și puterea lor de muncă. Peste nici jumătate de
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
pe nedrept în locul potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine să te fi azvârlit ca un leu asupra oamenilor, să-i fi sfâșiat; în locul potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine ca foametea să fi pustiit țara; în locul potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine ca ciuma', venind pe neașteptate să fi bântuit printre oameni! Cât despre mine, n-am dat în vileag taina marilor zei, și numai fiindcă
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
din suferință și singurătate. Eu am trecut prin suferință și singurătate din copilărie. Sunt născut în anul 1935, iar în anii 1946 - 1947 noi am trecut prin mari încercări, noi, românii din Basarabia. A fost o mare secetă, o mare foamete, când au murit mai mulți decât în război. Dar acea foamete a fost programată, organizată. A fost, într-adevăr, o mare secetă, dar fiecare țăran avea în pod o rezervă de porumb, de grâușor, de fasole. Eu sunt fecior de
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
din copilărie. Sunt născut în anul 1935, iar în anii 1946 - 1947 noi am trecut prin mari încercări, noi, românii din Basarabia. A fost o mare secetă, o mare foamete, când au murit mai mulți decât în război. Dar acea foamete a fost programată, organizată. A fost, într-adevăr, o mare secetă, dar fiecare țăran avea în pod o rezervă de porumb, de grâușor, de fasole. Eu sunt fecior de plugari, țin minte anii aceia. Dar și noi, cu toate că mama era
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
trebui respectate. Fii recunoscător pentru ceea ce ai. Nu rata ocaziile de înflorire. Fii modest. Impreuna-simtirea: adu-ti aminte de oamenii reali de pe Pământ. Dacă vrei adrenalină, nu e nevoie de „Jocurile Foamei”, fii voluntar la Iana Matei sau sponsorizează victimele foametei sau ale războiului.
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
fost numit, în anul 1943, într-o parohie de țară din județul Prahova, în comuna Poenarii Burchii. Aici a stat până în anul 1947. „Eram foarte săraci - avea să-și amintească mai târziu părintele. Erau anii de după război, când a început foametea. Doar câte un credincios ne aducea un kilogram de lapte seara și așa am trăit“. În urma unei adunări preoțești la care Părintele a ținut o conferință, a fost remarcat pentru cuvântul său convingător și episcopul de atunci i-a propus
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
cu care m-am împrietenit și care mi s-a destăinuit. La cei 84 de ani se menținea destul de bine având în vedere că provenea dintr-o familie ortodoxă de ardeleni cu nouă copii și apucase, copil fiind, ororile războiului: foamete, boli, mizerie, sărăcie, abuzuri de tot felul. În plus, a mai făcut parte și din seriile cele mai lungi de stagiu militar, trei ani pe muchie, la arma transmisiuni. Ionel Boian, căci așa îl cheamă pe „prietenul„ meu de suferință
DOAMNE, NU MAI POT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368182_a_369511]
-
asociație chipurile civică, în care se vorbea despre România ca despre încă unul dintre statele Uniunii sovietice. Spun „dacă e posibil așa ceva”; dar iată că a fost posibil, tocmai pentru că în Moldova se petrecuseră cele mai multe provocări cominterniste, tocmai pentru că, prin foametea ei și prin familiile împărțite de-o parte și de alta a Prutului, veghea dictaturii trebuia să fie mai mare, tocmai pentru că înaltul ierarh al locului, cărturarul-patriot Irineu Mihălcescu nu putea fi cumpărat și trebuia izolat schimbându-i și preoții
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
informative. Se încearcă compromiterea poetului la serviciu, fiind acuzat că face propagandă împotriva măsurilor politice ale lui N. Ceaușescu, că refuză să lucreze duminica când merge lumea la biserică și că critică aprovizionarea populației cu alimente în anii 80, când foametea făcera ravagii în marile orașe. Securitatea din Cluj-Napoca verifică întreaga familie Țene. Chiar și activitatea mea de elev al Școlii Generale nr. 23 din cartierul Mănăștur este luată în evidență de ofițerii de securitate. Activitatea literară a lui Al. Florin
FAMILIA ŢENE URMĂRITĂ DE SECURITATE, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362563_a_363892]
-
din cauza celor doi fii pierduți în război și acum s-a mutat acolo în pădure, vin la el mereu două păsări, zice-se că sunt sufletele celor doi copii, pe care le hrănește cu grăunțe furate de-acasă...Acum pe foametea asta el cară grâul din hambar și-l răspândește-n pădure la păsările cerului...> M-am culcat pe prispă să adorm, închideam ochii, dar mi-apărea Nica Stancu sub pleoape , povestindu-mi viața lui...Priveam cerul înspuzit de stele, priveam
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]