1,670 matches
-
de vinovăție, distorsiunile cognitive, credințele iraționale sau valorile disfuncționale ale pacientului. Acești adjuvanți cognitivi au atât susținere teoretică, cât și valoare intuitivă, însă sarcina de a le dovedi eficiența empirică rămâne un obiectiv principal al studiilor viitoare. 5. Fobiile specifice Fobiile specifice se referă la experiențierea unei frici intense și iraționale la contactul cu un anumit lucru sau situație, cum ar fi: înălțimile, furtunile, conducerea mașinii, vederea sângelui, diferite animale sau insecte sau spațiile închise. Deși multe persoane se confruntă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
intense și iraționale la contactul cu un anumit lucru sau situație, cum ar fi: înălțimile, furtunile, conducerea mașinii, vederea sângelui, diferite animale sau insecte sau spațiile închise. Deși multe persoane se confruntă cu astfel de temeri, nu le vom numi fobii decât dacă acestea interferează puternic cu viața individului, producând distres și/sau dizabilitate. Cel mai eficient tratament pentru fobiile specifice s-a dovedit a fi terapia comportamentală folosind expunerea sau dobândirea competenței. În plus, există unele date care arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sângelui, diferite animale sau insecte sau spațiile închise. Deși multe persoane se confruntă cu astfel de temeri, nu le vom numi fobii decât dacă acestea interferează puternic cu viața individului, producând distres și/sau dizabilitate. Cel mai eficient tratament pentru fobiile specifice s-a dovedit a fi terapia comportamentală folosind expunerea sau dobândirea competenței. În plus, există unele date care arată că și desensibilizarea sistematică, o formă asemănătoare de tratament, ar fi eficientă în rezolvarea fobiilor specifice. Tratamentul de dobândire a
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Cel mai eficient tratament pentru fobiile specifice s-a dovedit a fi terapia comportamentală folosind expunerea sau dobândirea competenței. În plus, există unele date care arată că și desensibilizarea sistematică, o formă asemănătoare de tratament, ar fi eficientă în rezolvarea fobiilor specifice. Tratamentul de dobândire a competenței este o abordare terapeutică bazată pe performanță, derivată din teoria social-cognitivă. Din punctul de vedere al acestei teorii, dizabilitatea și distresul apărute în fobii se datorează faptului că indivizii și-au pierdut sentimentul de
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
o formă asemănătoare de tratament, ar fi eficientă în rezolvarea fobiilor specifice. Tratamentul de dobândire a competenței este o abordare terapeutică bazată pe performanță, derivată din teoria social-cognitivă. Din punctul de vedere al acestei teorii, dizabilitatea și distresul apărute în fobii se datorează faptului că indivizii și-au pierdut sentimentul de autoeficacitate sau încrederea că pot face față cu bine situației sau obiectului fobic. Așadar această formă de terapie pune accentul pe interacțiunea dintre terapeut și pacient, în care primul apelează
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
guided mastery and exposure treatments for intractable phobias”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 52, 505-518. Williams, S.L., Zane, G. (1989), „Guided mastery and stimulus exposure treatments for severe performance anxiety in agoraphobics”, Behaviour Research and Therapy, 27, 237-245. 6. Fobiile sociale și anxietatea de a vorbi în public Persoanele afectate de fobie socială sunt extrem de anxioase în situații care implică interacțiunea cu alte persoane. Pentru unii, această teamă este limitată la vorbitul în public sau alte situații specifice. Pentru alții
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Clinical Psychology, 52, 505-518. Williams, S.L., Zane, G. (1989), „Guided mastery and stimulus exposure treatments for severe performance anxiety in agoraphobics”, Behaviour Research and Therapy, 27, 237-245. 6. Fobiile sociale și anxietatea de a vorbi în public Persoanele afectate de fobie socială sunt extrem de anxioase în situații care implică interacțiunea cu alte persoane. Pentru unii, această teamă este limitată la vorbitul în public sau alte situații specifice. Pentru alții, orice situație în care ar putea interacționa cu alte persoane constituie un
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
care implică interacțiunea cu alte persoane. Pentru unii, această teamă este limitată la vorbitul în public sau alte situații specifice. Pentru alții, orice situație în care ar putea interacționa cu alte persoane constituie un motiv de teamă extremă. Persoanele cu fobie socială depun un efort substanțial pentru a evita situațiile sociale. Sunt dovezi care arată că în prezent există mai multe tratamente eficiente pentru fobia socială, printre care terapia comportamentală prin expunere și desensibilizarea progresivă și terapia cognitiv-comportamentală de grup. Terapia
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în care ar putea interacționa cu alte persoane constituie un motiv de teamă extremă. Persoanele cu fobie socială depun un efort substanțial pentru a evita situațiile sociale. Sunt dovezi care arată că în prezent există mai multe tratamente eficiente pentru fobia socială, printre care terapia comportamentală prin expunere și desensibilizarea progresivă și terapia cognitiv-comportamentală de grup. Terapia prin expunere în tratamentul fobiei sociale pleacă de la asumpția că anxietatea legată de expunerea la situații sociale va descrește odată cu întâlnirea sistematică și repetată
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
substanțial pentru a evita situațiile sociale. Sunt dovezi care arată că în prezent există mai multe tratamente eficiente pentru fobia socială, printre care terapia comportamentală prin expunere și desensibilizarea progresivă și terapia cognitiv-comportamentală de grup. Terapia prin expunere în tratamentul fobiei sociale pleacă de la asumpția că anxietatea legată de expunerea la situații sociale va descrește odată cu întâlnirea sistematică și repetată cu stimulii amenințători. Acești stimuli variază de la o scurtă discuție cu o persoană necunoscută până la o discuție formală în public. În
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
pleacă de la asumpția că anxietatea legată de expunerea la situații sociale va descrește odată cu întâlnirea sistematică și repetată cu stimulii amenințători. Acești stimuli variază de la o scurtă discuție cu o persoană necunoscută până la o discuție formală în public. În cazul fobiei sociale, terapia prin expunere este îngreunată de două aspecte: (1) variabilitatea situațiilor fobice și (2) impredictibilitatea și incontrolabilitatea situațiilor sociale, care îngreunează expunerea in vivo. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament enumerăm: Alstrom, J.E., Nordlund, C.L., Persson, G., Harding
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
dificile se recomandă o ușoară submotivare. 2.6.3 Relația motivație - anxietate Anxietatea este o stare de neliniște, teamă și îngrijorare nemotivată, în absența unor cauze care să le provoace. Se definește ca o „teamă fără obiect“ deosebindu-se de fobie care este „teamă cu obiect“. Persoanele cu anxietate ridicată obțin performanțe mai scăzute decât cele cu anxietate moderată. La scăderea performanțelor persoanelor anxioase concurează și gradul de dificultate a sarcinii și al ansamblului trăsăturilor de personalitate. Efectul anxietății asupra performanțelor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
respectul și încrederea în sine, combate tendințele distructive din plan mental, amplifică motivația, stimulează creativitatea, favorizează exprimarea personală. Ajută la asimilarea criticilor constructive. Dezvoltă optimismul, favorizează detașarea de trecut, încurajează explorarea tuturor posibilităților în vederea găsirii soluției optime. Util în tratarea fobiilor, stărilor de panică, frică, teamă. Diminuează stările de mânie, ajută la conștientizarea și înțelegerea sentimentelor inconstante și la dobândirea echilibrului emoțional. Echilibrează energiile corpului fizic, înlătură oboseala, somnul excesiv și întărește persoanele sensibile la schimbările de mediu. Citrinul activează în
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
din trecut, gânduri negative. Armonizează traumele din trecut, care se manifestă prin simptome până în prezent. Ne ajută să ajungem la esența problemelor și facilitează tranziția spre schimbare și transformare. Atenuează stările negative și acționează ca antidepresiv. Calmează stările de frică, fobiile și anxietatea, eliminând constrângerile și ura de sine. Promovează iertarea la toate nivelele. Este util pentru cel ce urmărește să-și depășească îndoiala că poate trece la fapte spre atingerea scopurilor sale. Sunt lucruri uitate în viață care trebuie aduse
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
agenți patogeni, gânduri negative etc.). FLUCTUAȚII DE DISPOZIȚIE: aici, treceri de la stări de echilibru interior la stări de dezechilibru, trecerea de la echilibru și armonie pe plan somatic, emoțional și mental, la stări de dezorganizare, caracterizate prin blocaje, perturbări, deficiențe etc. FOBIE: frică sau repulsie patologică nejustificată față de un obiect, ființă, persoană sau situație. FRICĂ: emoție perturbatoare cu efect de imobilizare-fugă în plan motric, declanșată de o stimulare cu valoare de pericol pentru organism și a cărei localizare energetică se concretizează în
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
viitor „junimist” ortodox trebuie înarmat cu toată știința de carte a „egiptenilor” înainte de a face drumul către „pământul făgăduinței” - și aceasta este garanția ieșirii dintr-o mentalitate sectară, riscul idolatrizării unui mentor sau duhovnic, complacerea într-o retorică trăiristă și fobia recurentă față de „intelectualitate”. Sufletele îndrăgostite de aura sfințeniei și de axioma lucrului bine făcut, conversând cu zestrea trecutului și temerile viitorului, navigând între perspective universaliste și patriotism local - acestea doar vor putea prinde cheag și vor putea da Bisericii o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cel care caută slava celui ce l-a trimis pe el, acela este adevărat și nedreptate nu este în el” (Ioan 7, 18). Câtă vreme mai există, Biserica - compusă într-o covârșitoare majoritate de laici - nu poate fi nici victima fobiilor clericale, nici a inerției „maselor populare”. Cărturarii ar putea fi ambasadorii Bisericii în lume, călătorind mereu între tărâmul eclezial și hotarele culturii înstrăinate de Dumnezeu. În miezul veștii lor bune se ascunde nu o ideologie, ci invitația la bachetul Cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
retrezească curiozitatea creștinilor pentru complexitatea parcursului mistagogic asumat la botez. Nu este întreaga noastră viață o încercare de restaurare a demnităților pierdute de primul om? Începuturile repatrierii sunt pavate de frică și afectele satelite: angoasă nedeterminată, melancolii recesive, anxietăți difuze, fobii imaginare. Pentru început, în forul nostrul lăuntric vorbesc mereu mai multe voci, disputându-și dreptul de suveranitate asupra conștiinței noastre morale. Duhovnicul este cel care ne ajută să deslușim adevărata identitate a acestor voci. La început, sufletul angajat în lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
CAPITOLUL 1" Probleme generaletc "Probleme generale" 1. Scurt istorictc "1. Scurt istoric" Termenul „apărare” apare pentru prima dată în 1894, în „Die Abwehr-Neuropsychosen”, articol în care A. Freud își propunea să fundamenteze o teorie psihologică a isteriei dobândite, a numeroaselor fobii și obsesii și a unor psihoze halucinatorii. Termenul „psihonevroză” este folosit de Freud pentru a desemna o serie de afecțiuni în care conflictul psihic este determinant și în care, ca o consecință, etiologia este psihogenă. Simptomele întâlnite în cazul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
reprezentare unică presupune existența mai multor lanțuri asociative la intersecția cărora se află. Datorită condensării, istoria manifestă, comparată cu conținutul latent, este laconică și constituie transpunerea în formă prescurtată a celui din urmă. 7) Conduita contrafobică (V.): apărare specifică împotriva fobiei, subiectul utilizând refuzul în act în domeniul specific al fobiei sale. 8) Controlul (V.): încercarea de a gestiona și/sau dirija în mod exagerat evenimentele și obiectele mediului înconjurător pentru a reduce anxietatea și a rezolva conflictele interne. Acest control
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cărora se află. Datorită condensării, istoria manifestă, comparată cu conținutul latent, este laconică și constituie transpunerea în formă prescurtată a celui din urmă. 7) Conduita contrafobică (V.): apărare specifică împotriva fobiei, subiectul utilizând refuzul în act în domeniul specific al fobiei sale. 8) Controlul (V.): încercarea de a gestiona și/sau dirija în mod exagerat evenimentele și obiectele mediului înconjurător pentru a reduce anxietatea și a rezolva conflictele interne. Acest control se poate exercita prin diverse strategii precum intervenția prin sugestii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că valoarea, importanța și intensitatea unei reprezentări susceptibile de a se detașa de aceasta pentru a trece la alte reprezentări, inițial mai puțin intense, dar legate de prima printr-un lanț asociativ. Deplasarea are o funcție defensivă, evidențiată de studiul fobiilor sau al nevrozelor obsesionale, dar acest mecanism este ușor de identificat și în vis, și în oricare formațiune a inconștientului. Deplasarea și condensarea constituie, de altfel, mecanisme specifice procesului primar, modului de funcționare mentală caracterizat printr-o continuă alunecare a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
reprezentări, inițial de intensitate scăzută, dar care sunt legate de cea dintâi printr-un lanț asociativ. Fenomen întâlnit în special în vis, deplasarea se regăsește și în formarea de simptome nevrotice și, în general, în orice formațiune a inconștientului. În fobie, funcția defensivă a deplasării este evidentă, deoarece deplasarea asupra obiectului fobiei permite obiectivarea, localizarea și circumscrierea angoasei. După Vaillant (1993), o bună parte a activității psihoterapeutice implică utilizarea deplasării. Așa cum utilizarea unui vaccin pe bază de viruși inofensivi imunizează împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dintâi printr-un lanț asociativ. Fenomen întâlnit în special în vis, deplasarea se regăsește și în formarea de simptome nevrotice și, în general, în orice formațiune a inconștientului. În fobie, funcția defensivă a deplasării este evidentă, deoarece deplasarea asupra obiectului fobiei permite obiectivarea, localizarea și circumscrierea angoasei. După Vaillant (1993), o bună parte a activității psihoterapeutice implică utilizarea deplasării. Așa cum utilizarea unui vaccin pe bază de viruși inofensivi imunizează împotriva virușilor cu adevărat periculoși, psihoterapia trebuie să-i ofere pacientului o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
gunoi, fapt ce are ca rezultat o senzațiede ușurare și nu una de culpabilitate. Să cităm un alt exemplu, dat de Horowitz et al. (1992), care procedează la o microanaliză a discursului construit în cadrul terapiei de o tânără suferind de fobie socială. Analiza, realizată de o întreagă echipă, s-a bazat pe o oră de înregistrări centrate pe funcționarea defensivă a pacientei. Datele obținute arată că elementul central în cursul acestei ședințe a fost deplasarea. Într-adevăr, pacienta, ofensată că soțul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]