1,669 matches
-
public, fobicul social renunță sistematic să se manifeste; în cazul fobiei sociale, evitările se impun pacientului, nu-i lasă nici o posibilitate de a alege; repercusiunile asupra calității vieții: timiditatea și tracul pot împiedica întâlnirile sentimentale sau o promovare profesională; însă fobia socială distruge calitatea vieții și provoacă o izolare afectivă și socială, dificultăți în ceea ce privește găsirea și păstrarea unui loc de muncă, sau în a se simți bine acolo... Criterii diagnostice In prezent, cele mai utilizate criterii sunt cele ale DSM-IV. Criteriile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintre aceste categorii de situații, intensitatea suferinței resimțite și importanța evitărilor. Simptomele Explorarea celor patru categorii principale de simptome constituie adesea ocazia potrivită, pentru practician, să-și ajute pacientul să înțeleagă mecanismele bolii sale. Emoțiile Cele două emoții fundamentale ale fobiei sociale sunt teama și rușinea. Teama este o emoție centrată pe manifestarea unei atitudini vigilente față de mediul înconjurător în așteptarea apariției unui pericol: pacientul se teme de orice formă de agresiune (conflict, reproșuri, umor, ironii) sau de dezaprobare verbală sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
orice formă de agresiune (conflict, reproșuri, umor, ironii) sau de dezaprobare verbală sau socială. Rușinea este convingerea pacientului că nu s-a putut conforma regulilor grupului și certitudinea că este, din această cauză, devalorizat și minimalizat. In general, în cazul fobiei sociale, cele două sentimente coexistă: teamă în timpul și înaintea confruntărilor, rușine în timpul și după. Această presiune emoțională cvasi permanentă provoacă teamă pacienților. Comportamentele La fel ca și în cazul altor tulburări anxioase, evitările reprezintă unul dintre simptomele majore ale fobiei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fobiei sociale, cele două sentimente coexistă: teamă în timpul și înaintea confruntărilor, rușine în timpul și după. Această presiune emoțională cvasi permanentă provoacă teamă pacienților. Comportamentele La fel ca și în cazul altor tulburări anxioase, evitările reprezintă unul dintre simptomele majore ale fobiei sociale și argumentul cel mai convingător referitor la caracterul cronic al acesteia. Evitând să se confrunte, subiectul își păstrează și își întărește convingerea că a reușit foarte bine să evite un pericol real. Se poate vorbi despre două tipuri de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
place să vorbesc fără să spun nimic”) și nu conștientizează evitările subtile („Datorită explicațiilor voastre, am înțeles că citesc întotdeauna în metro pentru a nu întâlni privirile oamenilor, și nu doar pentru a nu mă plictisi”). Cognițiile Dimensiunea cognitivă a fobiei sociale este dominată, în principal, de anxietatea de evaluare. In orice circumstanță socială, pacientul este convins că: 1. va fi observat atent, 2. va fi judecat în mod negativ, 3. va fi respins sau va fi ridiculizat. Insă tulburările stimei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în jurul lor („Nu privesc, supraveghez”). Ei își focalizează în mod automat atenția și reflexele asupra semnalelor care indică un pericol eventual (o ridicare de sprâncene, o față încruntată) și nu asupra semnalelor care securizează (o frază binevoitoare, un surâs). Handicapul Fobia socială este una dintre tulburările anxioase cu cele mai dăunătoare consecințe, deoarece alterează accesul la beneficiile relațiilor interpersonale indispensabile oricărei ființe umane. Această supraviețuire sub formă de „viață de mâna a doua” are un impact material, atestat de diferitele studii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sentimentale, amicale (intime și superficiale), sociale în sensul larg al cuvântului (vecini, vânzători, viață asociativă) și profesionale. Explorarea tuturor acestor probleme împreună cu pacientul permite utilizare primelor elemente în cadrul efortului terapeutic de reconstrucție progresivă a legăturilor sociale. Forme clinice Denumirea de „fobie socială” ascunde, sub o mască înșelătoare, situații percepute în mod diferit de către clinicianul puțin familiarizat cu această tulburare. Forme limitate la una sau două circumstanțe sociale: ele se referă, cel mai adesea, la teama de a mânca, de a bea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
panica de a lua cuvântul în fața unui grup de persoane. Forme generalizate: ele se referă la cazurile în care orice situație socială reprezintă o sursă de teamă și de rușine intensă. Forme centrate pe apariția simptomelor somatice: pacienților suferind de fobie socială centrată pe apariția simptomelor somatice le este cel mai mult teamă să nu roșească, să nu transpire, să nu tremure atunci când se află în fața unei alte persoane. Forme de confruntare: unii pacienți reușesc să comunice, cu prețul unui mare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
simptome ale anxietății sociale pot fi regăsite în numeroase tablouri clinice, cum ar fi unele stări depresive și majoritatea celorlalte tulburări anxioase. Decizia de a le trata în mod specific este determinată de analiza funcțională. In unele cazuri, frecvente, o fobie socială se află în spatele unui consum cronic de alcool sau de hașiș: consumul de substanțe toxice este o tentativă de autoterapie a tulburării fobice (se bea înainte de a se expune unor situații pentru a atenua panica, și apoi pentru a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consum cronic de alcool sau de hașiș: consumul de substanțe toxice este o tentativă de autoterapie a tulburării fobice (se bea înainte de a se expune unor situații pentru a atenua panica, și apoi pentru a atenua sentimentul de rușine). Tratamentul fobiei este indispensabil în cadrul programului de prevenire a recidivelor. In sfârșit, unii pacienți schizofreni sau cu tulburare borderline prezintă unele semne clare de anxietate socială invalidantă, care nu este întotdeauna însoțită de interpretări delirante. Si în aceste cazuri, travaliul prudent și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acestei tulburări. Epidemiologie și evoluție Expresiile simptomatice benigne ale anxietății sociale sunt frecvente: timiditatea (inhibarea față de orice situație „inedită”) afectează 40 până la 60% din populația generală, și tracul (anxietatea de performanță) afectează cel puțin 30% dintre subiecți. In ceea ce privește fobia socială propriu zisă, un studiu recent constată o prevalență de 4,7% raportată la întreaga viață (2,6% pentru bărbați și 6,6% pentru femei). Un studiu francez prezenta procente mai reduse (1,9%) raportate la întreaga viață. Apariția la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îngrijorătoare față de „non familiar” (adulți și situații necunoscute și/sau neobișnuite). Aproximativ o treime dintre copiii care au acest patern bio-comportamental (în cadrul căruia regăsim și semnele unei activări simpatice intense în situația respectivă) prezintă un risc de dezvoltare ulterioară a fobiei sociale sau a tulburării de panică. Etiologii Intr-un efort firesc de a se înțelege pe sine, dar uneori și din preocuparea de a-și ajuta proprii lor copii să evite să trăiască aceleași suferințe, pacienții își pun întotdeauna problema
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a-și ajuta proprii lor copii să evite să trăiască aceleași suferințe, pacienții își pun întotdeauna problema originii tulburării lor. Datele actuale oferite de cercetarea în domeniu sugerează să li se propună modelul bio-psiho-social drept grilă explicativă. Modelul bio-psiho-social al fobiei sociale: 1. Predispoziții temperamentale, de origine genetică sau dobândite în mod precoce favorizează probabil în cazul unor pacienți manifestarea unei reactivități emoționale mai violente față de persoane necunoscute, față de grupuri de persoane și față de orice formă de agresivitate relațională (strigăte, furie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la cabinet, Isabelle are vârsta de 32 de ani. Ea lucrează ca traducătoare free-lance de romane străine pentru diferite edituri. A venit la cabinet în urma informațiilor pe care le-a căpătat ascultând o emisiune radio care a avut drept subiect fobia socială. Ea suferă de ereutofobie jenantă, apărută în timpul adolescenței. Antecedente Isabelle - Inainte? Eram o fetiță destul de timidă, dar de o timiditate normală: aveam prietene, puteam să merg să cumpăr pâine de la brutărie singură; nu ridicam niciodată degetele în clasă și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
el însuși este un timid și un introvertit și se acomodează cu evitările soției sale. Decizie terapeutică Isabelle dorește să facă o terapie cognitiv-comportamentală care, în cazul ei, reprezintă indicația potrivită. Ea este reticentă la prescrierea de medicamente. Deși severă, fobia sa socială nu are în prezent un caracter de urgență, nu antrenează o marginalizare socială care să o pună în pericol pe termen mai mult sau mai puțin lung. Pacienta are, de altfel, resurse psihologice (distanțare față de tulburarea sa și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
distanțare față de tulburarea sa și motivație) și familiale. Terapeutul îi propune o terapie la început individuală, apoi de grup. Analiză funcțională Analiza funcțională se realizează cu ajutorul unei grile Secca modificată ușor. Situații Toate situațiile sociale pot constitui surse de suferință (fobie socială generalizată) dar, mai ales: Situațiile de performanță: în cadrul profesiei sale, Isabelle n-a avut niciodată ocazia să vorbească în public; ea a refuzat de mai multe ori să devină salariată la o editură - cu toate avantajele materiale pe care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poate datorită celor cinci ani de terapie analitică). Ea suferă de un astm echilibrat, pe care îl tratează inhalând corticoizi, cât și de numeroase alergii. Teoria personală privind boala Atunci când se prezintă la consultație, Isabelle este foarte bine informată în legătură cu fobia socială. Ea și-a modificat deja modelul explicativ al tulburării. In trecut, ea se gândea că este „anormală” și unică în felul ei. După ce a urmat terapia analitică, ea s-a perceput ca o persoană „nevrozată” și a considerat drept
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ordine: pregătește-mi ceva de mâncare, pregătește-mi baia, nu mai invita pe nimeni în casă, lustruiește-mi pantofii... Dacă vă supuneți lui, credeți că va mai avea dorința de a pleca? Probabil nu! Același lucru se întâmplă și cu fobia socială: atâta timp cât vă supuneți acesteia, ea n-are nici un motiv să vă lase în pace...”. Explicații și exemple în legătură cu autoobservarea Terapeutul explică utilitatea de a deveni observatorul propriei persoane (pentru a amplifica reculul) și a propriilor simptome (pentru a nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și comportamentele în situația respectivă, și după dispariția acesteia (izolare, gânduri obsedante, autopedepsire...). Sarcini de îndeplinit Terapeutul cele Isabellei să citească cu atenție (să sublinieze pasajele care se referă la pacient, să-și noteze întrebările) un text cu privire la anxietăți și fobii. El cere Isabellei să completeze un tabel de auto-observare. De exemplu, în timpul săptămânii, ea notează situațiile sociale care declanșează o anxietate socială notabilă; ea urmărește apoi gândurile care îi vin în minte și ce comportamente determină acestea. El poate, de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe punctul de a vă spune în acest moment? etc.”. Sedința 2 Trecerea în revistă a sarcinilor Terapeutul discută cu Isabelle capitolele pe care aceasta le-a citit. Isabelle îl întreabă: „Cazul meu este curabil? Te vindeci total de o fobie? Si dacă nu reușesc să fac exercițiile? Dacă nu fac nimic, problema mea se va agrava? Se poate muri de anxietate? etc.” Terapeutul recuperează chestionarele și reia împreună cu Isabelle auto-observările. Informare Terapeutul îi explică Isabellei modul în care funcționează terapiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o are Isabelle în a-și controla comportamentul coming out, atunci când vorbește simplu despre trac sau timiditate cu persoanele cu care are relații superficiale, despre lipsa de încredere față de ceilalți cu cei cu care are relații mai apropiate, și despre fobie socială cu cei cu care are relații intime. In timpul jocurilor de rol, terapeutul efectuează în mod regulat sondaje cognitive: „Ce sunteți pe punctul de a vă spune? Pornind de la ce elemente? Ați putea să vă gândiți la altceva?”. După
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și că fac parte din boală; explicațiile permit aceptarea fără exagerare a acestora și considerarea lor ca fiind o problemă ce trebuie rezolvată, nu ca o dovadă a incurabilității. Rezultate și comentarii Isabelle a răspuns perfect terapiei prin TCC a fobiei sale sociale. La sfârșitul terapiei, ea și-a modificat în mod considerabil atitudinile relaționale și nu mai are un sentiment de insecuritate în cazul în care apare o amplificare a disconfortului sau un început de înroșire: ea știe să facă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deasupra acestor praguri, probabilitatea apariției unei tulburări anxioase sau depresive se consideră a fi ridicată. Discuții Studiile controlate cât și studiile de teren au demonstrat că terapiile cognitive și comportamentale sunt tratamente eficiente și adaptate îngrijirii pacienților care suferă de fobie socială. Particularitățile îngrijirii pacienților fobici sociali Fobiile sociale sunt, fără îndoială, tulburările fobice cele mai dificil de tratat prin expunere, din mai multe considerente: - exercițiile de expunere la situațiile neplăcute sunt dificil de realizat și derularea lor este greu de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxioase sau depresive se consideră a fi ridicată. Discuții Studiile controlate cât și studiile de teren au demonstrat că terapiile cognitive și comportamentale sunt tratamente eficiente și adaptate îngrijirii pacienților care suferă de fobie socială. Particularitățile îngrijirii pacienților fobici sociali Fobiile sociale sunt, fără îndoială, tulburările fobice cele mai dificil de tratat prin expunere, din mai multe considerente: - exercițiile de expunere la situațiile neplăcute sunt dificil de realizat și derularea lor este greu de controlat: contrar fobiilor simple, față de situații sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îngrijirii pacienților fobici sociali Fobiile sociale sunt, fără îndoială, tulburările fobice cele mai dificil de tratat prin expunere, din mai multe considerente: - exercițiile de expunere la situațiile neplăcute sunt dificil de realizat și derularea lor este greu de controlat: contrar fobiilor simple, față de situații sau de animale, controlul cvasi complet al stimulului fobogen (celelalte persoane) este adesea imposibil de realizat (cum vor reacționa persoanele?); - situațiile sociale anxiogene sunt adesea de scurtă durată: salut, schimbarea câtorva cuvinte benigne, un schimb scurt de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]