2,048 matches
-
omniscienței, oferă o viziune interioară în spațiul gîndurilor și sentimentelor unui personaj, această tehnică este, de asemenea, o formă de focalizare. Ea este adesea folosită pentru reglarea simpatiilor cititorului față de personaje. În sfîrșit, focalizarea poate fi observată în prezentarea conștiinței. Focalizarea unui personaj-reflector și implicit a cititorului poate fi orientată în mod special fie către percepția întîmplărilor din lumea exterioară, fie către propria lume interioară. Focalizarea prezentării conștiinței lui Stephan Dedalus în episodul "Proteus" din romanul Ulise este orientată predominant către
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pentru reglarea simpatiilor cititorului față de personaje. În sfîrșit, focalizarea poate fi observată în prezentarea conștiinței. Focalizarea unui personaj-reflector și implicit a cititorului poate fi orientată în mod special fie către percepția întîmplărilor din lumea exterioară, fie către propria lume interioară. Focalizarea prezentării conștiinței lui Stephan Dedalus în episodul "Proteus" din romanul Ulise este orientată predominant către întîmplările din mintea lui Stephen, în timp ce focalizarea redării conștiinței lui Leopold Bloom în episodul "Lestrygonii" din același roman este orientată predominant către întîmplările din lumea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
poate fi orientată în mod special fie către percepția întîmplărilor din lumea exterioară, fie către propria lume interioară. Focalizarea prezentării conștiinței lui Stephan Dedalus în episodul "Proteus" din romanul Ulise este orientată predominant către întîmplările din mintea lui Stephen, în timp ce focalizarea redării conștiinței lui Leopold Bloom în episodul "Lestrygonii" din același roman este orientată predominant către întîmplările din lumea exterioară, și anume către ceea ce percepe Bloom în plimbarea sa prin Dublin 263. Accentuarea acestui concept de "focus" diferă cumva de conceptul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Leopold Bloom în episodul "Lestrygonii" din același roman este orientată predominant către întîmplările din lumea exterioară, și anume către ceea ce percepe Bloom în plimbarea sa prin Dublin 263. Accentuarea acestui concept de "focus" diferă cumva de conceptul mai amplu de "focalizare" al lui Genette. Focalizarea lui Genette 264 coincide în esență cu conceptul de "perspectivă" pe care l-am dezvoltat anterior. Dintre cele trei tipuri de focalizare pe care le distinge Genette, "focalizarea internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Lestrygonii" din același roman este orientată predominant către întîmplările din lumea exterioară, și anume către ceea ce percepe Bloom în plimbarea sa prin Dublin 263. Accentuarea acestui concept de "focus" diferă cumva de conceptul mai amplu de "focalizare" al lui Genette. Focalizarea lui Genette 264 coincide în esență cu conceptul de "perspectivă" pe care l-am dezvoltat anterior. Dintre cele trei tipuri de focalizare pe care le distinge Genette, "focalizarea internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce știa Maisie ale lui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Dublin 263. Accentuarea acestui concept de "focus" diferă cumva de conceptul mai amplu de "focalizare" al lui Genette. Focalizarea lui Genette 264 coincide în esență cu conceptul de "perspectivă" pe care l-am dezvoltat anterior. Dintre cele trei tipuri de focalizare pe care le distinge Genette, "focalizarea internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce știa Maisie ale lui Henry James) corespunde perspectivei interne; celelalte două tipuri de focalizare ale lui Genette sînt "focalizarea zero" și "focalizarea externă". Cea dintîi implică
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
focus" diferă cumva de conceptul mai amplu de "focalizare" al lui Genette. Focalizarea lui Genette 264 coincide în esență cu conceptul de "perspectivă" pe care l-am dezvoltat anterior. Dintre cele trei tipuri de focalizare pe care le distinge Genette, "focalizarea internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce știa Maisie ale lui Henry James) corespunde perspectivei interne; celelalte două tipuri de focalizare ale lui Genette sînt "focalizarea zero" și "focalizarea externă". Cea dintîi implică omnisciența din partea unui narator auctorial, în timp ce
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
perspectivă" pe care l-am dezvoltat anterior. Dintre cele trei tipuri de focalizare pe care le distinge Genette, "focalizarea internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce știa Maisie ale lui Henry James) corespunde perspectivei interne; celelalte două tipuri de focalizare ale lui Genette sînt "focalizarea zero" și "focalizarea externă". Cea dintîi implică omnisciența din partea unui narator auctorial, în timp ce focalizarea externă este ilustrată de povestirea Asasinii a lui Hemingway, care este prezentată în primul rînd în manieră scenică sau dramatică 265
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dezvoltat anterior. Dintre cele trei tipuri de focalizare pe care le distinge Genette, "focalizarea internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce știa Maisie ale lui Henry James) corespunde perspectivei interne; celelalte două tipuri de focalizare ale lui Genette sînt "focalizarea zero" și "focalizarea externă". Cea dintîi implică omnisciența din partea unui narator auctorial, în timp ce focalizarea externă este ilustrată de povestirea Asasinii a lui Hemingway, care este prezentată în primul rînd în manieră scenică sau dramatică 265. Din punctul de vedere al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cele trei tipuri de focalizare pe care le distinge Genette, "focalizarea internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce știa Maisie ale lui Henry James) corespunde perspectivei interne; celelalte două tipuri de focalizare ale lui Genette sînt "focalizarea zero" și "focalizarea externă". Cea dintîi implică omnisciența din partea unui narator auctorial, în timp ce focalizarea externă este ilustrată de povestirea Asasinii a lui Hemingway, care este prezentată în primul rînd în manieră scenică sau dramatică 265. Din punctul de vedere al lui Genette, distincția
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
internă" (exemplul lui Genette: romanele Ambasadorii și Ce știa Maisie ale lui Henry James) corespunde perspectivei interne; celelalte două tipuri de focalizare ale lui Genette sînt "focalizarea zero" și "focalizarea externă". Cea dintîi implică omnisciența din partea unui narator auctorial, în timp ce focalizarea externă este ilustrată de povestirea Asasinii a lui Hemingway, care este prezentată în primul rînd în manieră scenică sau dramatică 265. Din punctul de vedere al lui Genette, distincția dintre " Cine vede?" și "Cine vorbește?" nu este un aspect al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
externă este ilustrată de povestirea Asasinii a lui Hemingway, care este prezentată în primul rînd în manieră scenică sau dramatică 265. Din punctul de vedere al lui Genette, distincția dintre " Cine vede?" și "Cine vorbește?" nu este un aspect al focalizării, ci unul al vocii și al modului 266. Două teorii care dispută necesitatea unei distincții între persoană și perspectivă cu referire explicită la versiunea originală în limba germană a lucrării Situațiile narative ar trebui discutate de asemenea în acest context
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
aceeași operă, este de regulă dificil sau chiar imposibil pentru cititor să decidă dacă un anumit pasaj ilustrează perspectiva internă a unui personaj ficțional sau perspectiva externă a unui narator auctorial. Așteptările și pretențiile cititorului s-au schimbat decisiv în ceea ce privește focalizarea perspectivală a reprezentării în decursul ultimului secol. Dimensiunea istorică nu poate fi ignorată, prin urmare, atunci cînd tratăm această problemă. De asemenea, nu este întîmplător faptul că problema demarcației a devenit un subiect de discuție la începutul acestei evoluții, acum
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și nivelare a profilului narativ ficțiune epică, 114, 144, 193, 200 film, și determinare, 185-186, 189 și nemediere, 141 și perspectivism, 184 v. și transpunere cinematografică filtru al conștiinței, 189 fluctuație a situației narative, 45, 144 fluxul conștiinței auctoriale, 267 focalizare, 35, 90, 121, 180-181, 206 v. și perspectivizare folosirea articolului hotărît, 148, 244-246, 299 forma narativă la persoana a doua (vous), 183, 329 formalizare, 85 forme fundamentale ale narațiunii, 113, 119-120, 128 forme istorice, 106-107 dezvoltarea titlurilor de capitole, 73
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sper eu, faptul că sintagma "situație narativă" nu înseamnă doar perspectivă, așa cum sugerează Leibfried. 129 Vezi Jean Pouillon, Temps et roman, Paris, 1946, 74-114; Tz. Todorov, "Les Catégories du récit littéraire", 125-159; G. Genette, Narrative Discourse, 185-198, unde "perspectivă" și "focalizare" sînt subordonate aspectului "mod". 130 O listă parțială a acestui fel de opere a fost întocmită în Stanzel, "Zur Konstituierung der typischen Erzählsituationen", 568 ș.u. 131 Vezi K. Hamburger, Logik, 11 ș.u. și 245 ș.u.; J. Anderegg
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Genette cu lucrarea mea Theorie des Erzählens, vezi D. Cohn, "The Encirclement of Narrative, On Franz Stanzel's Theorie des Erzählens", mai ales 160 ș.u. și 174 ș.u. 265 Mieke Bal a demonstrat în mod convingător faptul că "focalizarea zero" a lui Genette și "focalizarea externă" sînt variante ale uneia și aceleiași prezentări cu perspectivă externă. Vezi "Narration et focalisation. Pour une théorie des instances du récit", Poétique 29 (1977), 113 și 212 ș.u. 266 Vezi G. Genette
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Erzählens, vezi D. Cohn, "The Encirclement of Narrative, On Franz Stanzel's Theorie des Erzählens", mai ales 160 ș.u. și 174 ș.u. 265 Mieke Bal a demonstrat în mod convingător faptul că "focalizarea zero" a lui Genette și "focalizarea externă" sînt variante ale uneia și aceleiași prezentări cu perspectivă externă. Vezi "Narration et focalisation. Pour une théorie des instances du récit", Poétique 29 (1977), 113 și 212 ș.u. 266 Vezi G. Genette, Narrative Discourse, 186 și 212 ș
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu care sunt menționate valori precum libertate, democrație etc., a scăzut considerabil, comparativ cu discursurile similare ale președintelui Bush și chiar ale lui Clinton. Ceea ce este interpretat ca o accentuare a dimensiunii pragmatice a politicii americane, ca o dovadă de focalizare pe probleme precise și presante. Diminuarea frecvenței de care am amintit este însoțită de referiri mult mai dese la probleme precum performanță economică, educație, inovație. A doua diferențiere importantă privește depărtarea clară de unilateralism. "Nici o națiune, oricât de puternică ar
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
definirea conceptului de putere, este semnificativ să arătăm că nota comună a tuturor încercărilor de definire a acesteia este caracterul ei cuprinzător; deci, puterea include atât forță economică, prestigiu politic, dar și capacitate militară. Din start, sunt eliminate încercările de focalizare excesivă pe un element sau altul al puterii, oricât ar fi el de important. În acest caz, ar fi afectată forța de acțiune, capacitatea de a face față diverselor încercări, indiferent de natura acestora. Un accent special este pus pe
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
comunitar al ba-ului. Atitudinea și dispozițiile actorilor țin În mare măsură de natura reacțiilor mediului. Atunci când se creează un lucru, se contribuie energic la existența sa, iar conștiința a ceea ce se află În jur se diminuează sub efectul acestei focalizări. De aceea, În afara unui efort de atenție orientat, a preciziei raționale și a bazelor de date, spațiul nediferențierii și al sensibilității evită să se limiteze la perceperea posibilităților. A avea o idee Înseamnă deja să faci o alegere, să ai
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o parte, serviciul public a cărui continuitate este asigurată, și pe de altă parte, Întreprinderea mercantilă, fac casă bună cu servirea cetățenilor, care sunt totodată consumatori. Cu aceste combini, suntem departe de o simplă versiune modernizată a băcăniilor de cartier. Focalizarea pe managementul și crearea continuă de cunoștințe operaționale benefice pentru toți generează servicii adaptate. Tacit, avem aici o formă de comunitate strategică globală, ce reunește În jurul obiectivului mobilizator de facilitare a vieții urbane actori de natură, funcții și dimensiuni foarte
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Spiralele virtuoase de creare și schimb de cunoștințe ce se stabilesc În interiorul grupului se traduc prin Împărtășirea, reutilizarea și generarea de noi valori. În ceea ce privește managementul, aplicarea gestionării cunoașterii a condus Compania Fujitsu la Înlocuirea modelului ierarhic tradițional top-down cu o focalizare pe managementul intermediar (middle management). Pornind de la acest eșalon median, se dezvoltă o abordare orientată În sus și În jos (up and down). Managementul intermediar determină soliditatea și consolidează dinamica ansamblului, asigurând participarea tuturor În slujba finalităților urmărite de Fujitsu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de cea a lui ‘alm, ci și de cea a lui ≤așb. Versetele ar câștiga în claritate și în firesc dacă întreaga expresie din final s-ar traduce cu „de toate ține seama”. S-ar salva astfel și focalizarea asupra lui „ține seama”, datorată poziției finale, element important pe care îl respectă toate traducerile în limba română. Semnificații de bază: ține seama (spre a judeca). 2.1.8.11. (al-)Raq b: SOI „păzește”, „păzitorul” (5, 117); ASM „Veghetor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
citești”. Adică, oincapacitate din partea acestora de a trage maximum de foloase de pe urma lecturării textului scris, slabe deprinderi de a folosi tehnici raționale și eficiente de lectură. S-au folosit și se folosesc și astăzi, bineînțeles, o serie de elemente de focalizare a atenției, ca de exemplu, prin sublinierea ideilor esențiale În diferite culori, marcaje pe marginea textului a unor cuvinte-cheie, diferite adnotări, scheme etc. Deși utile, asemenea elemente de sprijin rămân, totuși, insuficiente pentru o lectură activă și valorificată la maximum
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1999). Deși există un set de tehnici de căutare a acestor cuvinte - discuții, brainstorming, arbore de relevanță, lecturi anterioare, dicționare etc. - cel mai adesea numele autorilor asociați subiectului cercetării constituie un bun punct de plecare, deoarece astfel se înregistrează o focalizare mai rapidă pe literatura relevantă. Schema generală de căutare presupunea în mod tradițional demararea căutării la nivelul surselor terțiare, apoi se trecea la cele secundare, inserându-se elementele secundare deja cunoscute. Actualmente căutarea începe prin utilizarea Internetului, cu ajutorul acestuia delimitându
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]