1,673 matches
-
48. Uzerson Amalia, str. Avram Iancu 14 a 49. Maria Gheorghe, str. Alexandru Moruzi V 27 50. Necunoscut, str. Antilopei 24 51. Inst. Istoric Universal, str. Banu Mărăcine 1 52. Pasamenterea Melic, str. Col. Orero 18 53. Petrescu Nae, str. Foișorului 74 54. Tănase Cristescu, str. Fundeni 10 55. Stanciu Ștefan, str. Fântânica 12 56. Borcan Ștefan, str. Fundeni 22 57. Tudor Oțelia str. Girafei 29 58. Nisim Arona, str. Iuliu Barasch 17 59. Maria Popovici, str. Gabroveni 22 60. Petrescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Monetăriei 4 180. Necunoscut, str. Monetăriei 12 181. V. Luda, str. Marasescu 9 182. Olga Leontescu, str. Marasescu 15 183. Necunoscut, str. Crișan 34 184. Cristea Stroe, str. Dafinului 18 185. Constantinescu Maria, str. F. C. Robescu 1 186. Stanciulescu Anton, Foișorului 47 187. Constantinescu Anghel, str. Laborator 38 188. Tudor Cosman, str. Lt. Col. Papazoglu 68 189. Popescu Silvia, str. Laborator 48 190. Necunoscut, str. Laborator 132 191. Necunoscut, str. Maestru Manole 11 192. Șerbănescu Aglaia, str. Mirăslău 14 193. Radu Nicolae
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Corabia 74 102. Crocos Nicanor, str. Căminului nr. 11 103. Constantin Papamanjaris, sos. Colentina 103 104. Tudor Maria Moise, str. Căprioarei 9 105. Tudor Maria Moise, str. Dristorului 111 106. Stancu Alexandru, str. Deva 12 107. Dumitru Gheorghe, str. Foișor 37 bis 108. Dumitru Anghel, str. Fântânica 37 109. Necunoscut, str. G-ral Florescu 1 110. Guta Stan, Într. Brateș 9 111. Necunsocut, Calea Moșilor 61 112. Rădulescu Petre, str. Matei Voievod 53 113. Ionescu Ion, str. Matei Voevod 102A 114
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
masă soțul și oaspeții lui cu fața descoperită. Acest caracter deschis al unei case creștine, diferit de caracterul Închis al celei musulmane, se vede și la exteriorul caselor. Astfel, dacă privim balcoanele caselor de țară, boierești sau țărănești din România (foișorul, cerdacul) sau foișoarele sârbești (doxat), constatăm că este vorba Întotdeauna despre balcoane deschise. Le regăsim printre slavii creștini sau printre greci, le-am studiat până În sudul Peloponezului. La casele musulmane, fie că este vorba despre săteni, despre orășeni, despre simpli
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oaspeții lui cu fața descoperită. Acest caracter deschis al unei case creștine, diferit de caracterul Închis al celei musulmane, se vede și la exteriorul caselor. Astfel, dacă privim balcoanele caselor de țară, boierești sau țărănești din România (foișorul, cerdacul) sau foișoarele sârbești (doxat), constatăm că este vorba Întotdeauna despre balcoane deschise. Le regăsim printre slavii creștini sau printre greci, le-am studiat până În sudul Peloponezului. La casele musulmane, fie că este vorba despre săteni, despre orășeni, despre simpli țărani sau despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a autocontrolului, a impunerii unei rigori stilistice. Fiindcă, în cadrul aceleiași poezii, pot fi întâlnite imagini de o remarcabilă puritate: „Și tu ești un altar de borangic ușor /sub care se cunună soarele cu luna, /tu ești în fruntea mea de foișor /un uriaș copil, râzând întruna” (Rugăciune către Efemera), alături de incredibile asociații de vocabule, care șochează nu prin insolitul lor (benefic, dacă ar fi fost urmărit efectul estetic), ci prin senzația de delir verbal, combinațiile întâmplătoare, uneori de-a dreptul incompatibile
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
muncile câmpului, unde era de folos, în principal datorită fizicului lui, la săpat, la prășit și ca paznic la vie si pepenii verzi. Bunicul construia pentru el, în perioada caldă, la câmp, din lemn, ierburi și coceni de porumb, un foișor și o covercă pentru a-l feri de soare sau ploaie. Acestea erau și pentru noi, domnișorii, cum ne zicea Costică, locul preferat de joacă atunci când mergeam la câmp cu căruța bunicului. Când am mai crescut și bănuiam că s-
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
orașului, afară de chioșcuri și pavilioane destinate a se așeza în grădini"1412. În același sens, la articolul 16 al regulamentului, se stipula că hornurile caselor "din tot cuprinsul orașului vor fi construite din cărămidă" și vor fi prevăzute cu "un foișor de grinzi"1413 pentru a împiedica aprinderea acoperișului din cauza scânteilor ce puteau să se ridice pe hornurile caselor odată cu fumul. Totodată, regulamentul impunea obligația ca înălțimea coșurilor de evacuare a fumului să fie "de un metru și jumătate față de acoperiș
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Buna Măriții, Fapte și povești pentru copilă, Sâncrai, 1955-1977. Cătălin Zamfir, Nimic nu-i mai practic decât o teorie bună, București, 1976-1978. Cornel (Co), Vagabondaj de adolescență, Hunedoara, 1970-1974 (plus). Cornel C., Nathaniel, București, 1996-2004. Cornelia G., Dragii mei neînțelepți, Foișorul de foc,1985-2004. Cristi Petru, Personaj din Cadmav și alte povestiri, București, 19978-1997. Cristi Pârvulescu, Profesia mea: democrația, București, 1993-2004. Cristina Z., Roumanie, mon amour, Bloomington, 2003. Dana I., De foarte aproape, București, 1999-2004. Dana L., Farmecul discret al însoțirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se amestecau mierea de la Moldova dumneavoastră și aromatele de la India, haremul unde străjuia ca o fantomă a geloziei rânjite un câzlar-agasi, hadâmb negru, alcătuiau oarecum cheia intereselor cardinale în această aglomerație de clădiri de lemn, chioșcuri, cafasuri, grajduri, odăi, geamii, foișoare, ganguri și havuzuri. Mehmet-Fatâh răzbise aici cu hoardele lui din Asia și se așezase cu toată greutatea asupra unui Bizanț în decadență. Era un Bizanț molatic și sleit din punct de vedere al forței militare; dar era un Bizanț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Tăceam. Nu-mi ardea de sporovăiala lui. Priveam absent derularea stâlpilor de lumină. Abia atunci am observat că ardeau toate becurile. O luminație în miez de noapte, cum de mult nu mai văzusem, nici pe Bulevard, nici pe străzile din preajma Foișorului de Foc, pe unde gonea acum Dacia neagră. M-a observat cum priveam luminile, parcă număram becurile. — Dispoziție generală. Luminație agiornale, toată noaptea, să vadă tovii pe unde se retrage. Ieși de la lumină și dai de beznă nu merge, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
panou gigantic. Acestea acoperă piroanele imense care țin lemnul laolaltă. Un cărăuș îi spune mamei că poarta, de grosimea unui zid, a fost construită în 1420. E făcută din cel mai tare lemn. Deasupra porții, sus pe zid, e un foișor din piatră. Răsare soarele. O companie a Gărzii Imperiale iese pe poartă. Este urmată de un grup de eunuci îmbrăcați în robe. Unul dintre eunuci scoate un registru și începe să ne strige numele cu voce ascuțită. E un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ciulini acoperiți cu zăpadă - al curții În mijlocul căreia se afla, sub pământ, depozitul de muniții al marii unități. Prima tură am făcut-o de la miezul nopții până la trei. Bătea un viscol sălbatic care-și ascuțea urletul când se izbea de foișorul În care ar fi trebuit să mă cațăr și trecea prin scheletul de fier, scuturând amarnic tablele de pe acoperiș. Nu vedeam aproape nimic, zăpada care gonea prin aer mă izbea și mă orbea. Nu-mi zăream vârfurile Încălțărilor, pășeam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ar fi trebuit să mă cațăr și trecea prin scheletul de fier, scuturând amarnic tablele de pe acoperiș. Nu vedeam aproape nimic, zăpada care gonea prin aer mă izbea și mă orbea. Nu-mi zăream vârfurile Încălțărilor, pășeam pe dibuite. În foișor nu voiam să mă cațăr, căci eram convins că urma să se prăbușească. Eram singur și orb În vijelia aia de sfârșit de lume. Dacă ar fi trecut un tanc la numai cinci pași de mine, nu l-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
toată lumea din jur să bea și le împărțea cel mai bun sake din magazie războinicilor din turnuri. Odată cu sake-ul, sosea și următorul mesaj: — Luați-vă rămas bun după pofta inimii. Recitarea de poezii n-ar fi deloc nepotrivită. Din foișoare se auzeau cântece, iar glasurile voioase umpleau sala. Chiar și în fața lui Katsuie, se bătea în tamburine, iar evantaiele argintii ale dansatoarelor trasau, prin aer, linii elegante. — Demult, Seniorul Nobunaga se ridica și dansa la cea mai mică provocare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
întind pe toată lungimea clădirii. Accesul la aceste două pivnițe se face printr-o scară care își are punctul de plecare sub pridvor. Palatul voievodului Gheorghe Duca după restaurare ` La etajul palatului se ajunge urcând scara de piatră a unui foișor, din care se pătrunde într-un antreu boltit semicilindric și pardosit cu dale de piatră. În dreapta și în stânga antreului sunt câte două încăperi în prelungire. În interiorul casei constatăm că suntem mereu în fața unor legături surpriză care au fost gândite să
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
chenarele de la uși și ferestre sunt din piatră sculptată cu elemente gotice. Cele două încăperi ale pivniței subterane sunt spațioase, înalte, cu bolți longitudinale, semicilindrice, susținute de stâlpi pătrați. În ele se poate pătrunde pe o scară cu intrarea sub foișorul principal, iar lumina o primesc prin ferestruici amplasate pe fațada principală, la nivelul solului. În cele trei grupe de pivnițe de la nivelul solului se poate pătrunde prin trei intrări de pe fațada principală. Bolțile, frumos construite, se nasc din pătrunderea reciprocă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apus. Comunicația interioară între aceste pivnițe și etaj se face pe o scară tăiată în grosimea zidului. Forma actuală a edificiului este mult modificată ca urmare a restaurărilor din 1911 de către arhitectul Ghe. Lupu, când s-au adăugat cele două foișoare deschise, zimții de cărămidă ai cornișei și învelitoarea de olane, iar în 1992 s-a schimbat învelitoarea de olane cu una de tablă. În fața palatului domnesc se găsește un edificiu mai mic despre care se crede că este o baie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mese, iar la etaj avem chilia starețului, cancelaria mănăstirii, două saloane pentru oaspeți și o cameră unde sunt găzduiți oaspeții. Acest arhondaric, cât și adaosul din ultima etapă sunt străine de arhitectura ansamblului. În spatele arhondaricului, în zid se găsește turnul foișor, care se ridică pe două nivele. La parter și etaj turnul are câte o cameră, astăzi ele sunt magazii pentru alimente, iar la etajul doi este foișorul unde iau masa oaspeții mănăstirii în perioada de vară. De acolo avem o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
etapă sunt străine de arhitectura ansamblului. În spatele arhondaricului, în zid se găsește turnul foișor, care se ridică pe două nivele. La parter și etaj turnul are câte o cameră, astăzi ele sunt magazii pentru alimente, iar la etajul doi este foișorul unde iau masa oaspeții mănăstirii în perioada de vară. De acolo avem o bună panoramă a orașului. Întrarea în camera de la parter se face prin spatele arhondaricului, iar la primul nivel se poate ajunge trecând un podeț de lemn, care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vară. De acolo avem o bună panoramă a orașului. Întrarea în camera de la parter se face prin spatele arhondaricului, iar la primul nivel se poate ajunge trecând un podeț de lemn, care face legătura cu stăreția. La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei de la Cetățuia se aflau „altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare, în genere dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
face prin spatele arhondaricului, iar la primul nivel se poate ajunge trecând un podeț de lemn, care face legătura cu stăreția. La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei de la Cetățuia se aflau „altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare, în genere dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul lor pentru ca spațiul din mijloc să rămână liber și să se poată asigura staționarea și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
trupurilor celor căzuți în luptă Mihail Racoviță a ridicat o cruce din piatră, cunoscută sub numele de Crucea lui Ferenț, sau Cerdacul lui Ferenț. Într-o vreme crucea a fost protejată de un baldachin și lângă el se înălța un foișor din piatră și marmură. Pe laturile crucii a fost scris un text care relata lupta, însă din cauza intemperiilor și a indiferenței autorităților care trebuie să protejeze monumentele istorice unele părți scrise nu se pot citi. Redau ceea ce s-a scris
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Gavriil Miclescul vel vornic den Țara de Sus, Dumitrașcu Racoviță hatman, Constantin vel postelnic, Ioan Paladie vel spătariu, Dumitru Macri vel ban, Constantin Ruset vel paharnic, Constantin Costachi vel visternic, Ioan Cantacuzino vel comis”. Până în anul 1857 s-a păstrat foișorul care înconjura crucea din piatră cioplită dintr-o stâncă întreagă, cu inscripția care-i acoperea toate laturile. Terenul pe care s-a înălțat această cruce era proprietatea mănăstirii Frumoasa. Aceasta l-a arendat cu 30 lei anual unui rachier care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
crucea din piatră cioplită dintr-o stâncă întreagă, cu inscripția care-i acoperea toate laturile. Terenul pe care s-a înălțat această cruce era proprietatea mănăstirii Frumoasa. Aceasta l-a arendat cu 30 lei anual unui rachier care a dărâmat foișorul și a folosit piatra la construirea unei pivnițe și a unei crame. La 3 august 1728 și 20 martie 1939, Grigore Ghica voievod scutește de dări mai multe mănăstiri printre care și Cetățuia. „Prin poziția ei Mănăstirea Cetățuia a fost
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]