973 matches
-
oferă o priveliște excelentă asupra defileul Oltului, stațiunii Tușnad, vârfurilor Vártető, Surduc și Ciomatu. Limitele rezervației sunt trasate astfel: la est de drumul forestier, la sud de pârâul Corbului, iar la vest și nord de pădurea mixtă de conifere și foioase. La periferiea rezervației perdeaua forestieră este formată din pădure de brad argintiu ("Abies alba"), pin ("Pinus sylvestris") și molid ("Picea abies L."), în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
aspect caracteristic (stratificare inversă) datorită fenomenului meteorologic de inversiune de temperatură. În jurul orașului Băile Tușnad , la o altitudine de 650 m se pot observa coniferele adaptate la clima mai rece, iar mai sus, spre , la o altitudine de 800 m, foioasele adaptate la temperaturi mai ridicate. Speciile de fluturi ce pot fi cel mai des observate la limita rezervației sunt: fluturele amiral-roșu ("Vanessa atalanta"), "Polygonia c-album", fluturele-de-varză ("Pieris brassicae"), "Nymphalis urticae", arginie mare de pădure ("Argynnis paphia"), ochi de păun
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
general-maiorul John Sedgwick, a traversat Rappahannockul la Fredericksburg, iar cavaleria lui Stoneman și-a început deplasarea către ariergarda lui Lee. La sud de Rapidan se afla o pădure deasă denumită de localnici "Wilderness" („sălbăticia”). Zona fusese înainte o pădure de foioase deschisă, dar în perioada colonială copacii fuseseră tăiați treptat pentru a obține cărbuni pentru turnătoriile de fontă. Când aprovizionarea cu lemne a fost întreruptă, turnătoriile au fost abandonate și pădurea crescuse din nou, formând desișuri de tufe, plante agățătoare și
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
Este de tranziție, între cel continental și oceanic. Temperatura medie anuală este de 6,1 grade Celsius, în luna iulie de 17,1 grade Celsius. Precipitațiile variază între 490-850mm. Se întâlnesc păduri mixte, fiind un amestec de păduri de conifere, foioase, artice si de stepă. Fauna include 68 de specii de mamifere (iepurele, vulpea, elanul, lupul, ciuta, mistrețul etc), 203 specii de păsări, 7 specii de reptile, 13 specii de amfibieni și 60 de specii de pești (babușca, ghiborțul, plătica, bibanul
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
Depresiunea actuală reprezintă poate rămășițele unui vulcan stins în epocile preistorice; de aici probabil numeroasele izvoare cu apă termală care au dus la nașterea aici a unei stațiuni balneoclimaterice. Locul este înconjurat din toate părțile de păduri de conifere și foioase, valea părâului Teplička deschizându-se doar la ieșirea din oraș, în direcția Trenčianskei Teplá. În amonte de oraș, pe pârâul Teplička au fost create în mod artificial două lacuri. Primul lac poartă numele de "lac al stațiunii" ("kúpelné jazero") face
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta are o suprafață de 7.906 ha. și include rezervația naturală Tinovul „Kicsi Romlásmezö” (Rupturile Mici) de la Plăieșii de Jos. se află în administrarea "Fundației Salutaris" și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști și fânețe montane, turbării și mlaștini) încadrată în bioregiunea alpină din versantul sudic al Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvaneni, aparținând de lanțul carpatic al Orientalilor). Situl
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
de 23.597 hectare. Aria protejată se suprapune în cea mai mare parte Câmpiei Ierului (sit Natura 2000) și include rezervațiile naturale: Dunele de nisip Foieni, Mlaștina Vermuș și Pădurea de frasini Urziceni. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Someșului (subdiviziune geomorfologică ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest); ce adăpostește și conservă o gamă diversă de
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
nu se alungesc la fructificare (ca la genul Pulsatilla). De pe rizom se formează o frunză trisectată, iar la baza florii se află un involucru din trei bractee trisectate. A. nemorosa L. (floarea paștelui) este o specie spontană în păduri de foioase, cu flori albe. A. ranunculoides L. (păștiță) are flori galbene. Plantele conțin o substanță activă (anemonol), cu proprietăți astringente, vezicante și corozive, fiind utilizate în mod empiric contra paraliziei. Reprezentanții genului Aconitum (omag) au flori zigomorfe, nepintenate, divers colorate (albastre
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cordate iar florile sunt galbene, situate câte 2-8 la subțioara frunzelor. Este o plantă toxică, provocînd inflamația rinichuilor, a intestinului, dar rizomul și tulpina frunzoasă are utilizări medicinale (pentru scăderea presiunii sîngelui). "Asarum europaeum" L. (pochivnic). Frecvent în pădurile de foioase din zona de cîmpie și colinară, cu o tulpină foarte scurtă, ascendentă, la vârf cu 2 (4) frunze aproape opuse, lung pețiolate, rotund reniforme. Florile sunt situate terminal, solitare, cu miros de piper. Este plantă toxică, cu acțiune iritantă asupra
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
fiecare floare avînd și un perigon mic, neregulat lobat. Ovarul este inferior, iar fructul este o achenă (nuculă), fiiod însoțită de un involucru provenit din concreșterea bracteelor cu bracteolole, Corylus avellana L. (alun) este un arbust frecvent în pădurile de foioase, prin zăvoaie, pe soluri reavăne. Are frunze mari, cu baza cordată și marginea neregulat dublu-serată. Înflorește înainte de înfrunzire. Fructele sunt grupate (1-4), fiecare avînd la bază un involucru fructifer sub formă de cupă. Semințele sunt comestibile, iar frunzele au utilizări
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă stilele sunt unite la bază. Fructul are atît cavitate caliceară, cât și pedicelară și nu conține sclereide. M. sylvestris (L.) Mill. (măr pădureț) este întîlnit sporadic prin păduri de foioase, de la cîmpie pănă în etajul montan . Fructele de măr sunt recomandate în numeroase afecțiuni, deoarece ușurează digestia, reglează funcțiile intestinale și au proprietăți diuretice, cu efecte favorabile in artrite, gută, reumatism. Scad presiunea sanguină și diminuează colesterolul (previn ateroscleroza și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
o substanță vîscoasă ce ajută la diseminare. Loranthus europaeus Jacq. (vîscul de stejar) are frunze căzătoare, flori pedicelate grupate în raceme laxe, iar fructul este o bacă galbenă.Parazitează aproape exclusiv pe speciile genul Quercus. Viscum album L. (vîsc de foioase) are frunze persistente, flori sesile о grupate în inflorescențe dichaziale dense, iar fructul este o bacă albă. În frunzele de vîsc există diverse substanțe, cu acțiune hipotensivă imediată și de durată și cu efect bradicardizant (datorită acțiunii directe asupra miocardului
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
se află o zonă de pădure cu valoare ecologică și peisagistică cu regim special de protecție - parcul dendrologic - cu suprafața de cca 3,5 ha. Parcul din zona terenului de sport cu suprafață de cca. 2 ha cu specii de foioasă și rășinoase Hidrografic teritoriul orașului se încadrează în bazinul Crișurilor, subbazinul Ierului. Configurația hidrografică a localității este dominată de numeroase pârâuri, printre care cele mai importante sunt Mouca și Salcia. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 14 km
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
unde în satele componente ale comunei au existat biserici de lemn încă din secolul al XVI-lea; în prezent, a mai rămas biserica de lemn din satul Buzești. Stejarul semnifică faptul că localitatea se află într-o zonă bogată în foioase, unde există două specii de stejar, mai puțin răspândite în alte părți. Spicul de grâu simbolizează ocupația locuitorilor din Lunca Someșului. Paharul și vază de sticlă reprezintă fabrica de sticlă, care funcționează încă din anul 1945. Coroana murală cu un
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
de moluște terestre, ca. 90% din ele fiind endemice. Există totodată ca. 800 de specii de insecte, ca. 30% din ele fiind endemice. Insulele Bonin sunt uneori numite „Insulele Galapagos ale Orientului”. Insulele Bonin constituie o ecoregiune de păduri de foioase subtropicale distinctă, cu un grad ridicat de biodiversitate și endemism. Pe insule se găsesc ca. 500 de specii de plante, din care ca. 43% sunt endemice. Printre speciile unice acestor insule pot fi numite crizantema "wadan no ki" („Dendrocacalia crepidifolia
Insulele Bonin () [Corola-website/Science/320498_a_321827]
-
burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare pe cioturi și bușteni în putrefacție și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în primul rând în păduri de conifere, mai rar în cele foioase, de la câmpie până la munte. O regăsim pe tot parcursul anului, dar perioada favorită de dezvoltare o are toamna. "Galerina marginata" precum variația ei "Galerina tomnatica", dețin otravă cu acțiune plasmotoxică accentuată. Amatoxinele conținute (amanitinele α, β, γ, δ, ε), derivate
Gheba de brad () [Corola-website/Science/335304_a_336633]
-
că strămoșii actualilor locuitori ai satului Hândrești provin din nordul Bucovinei si Ardeal este dovedit numeroasele documente din Arhivele Statului. Alături de documentele scrise, numele hândreștenilor dovedesc originile bucovinene ale acestora: Opăriuc, Crișmăruc, Manghiuc, Vasilencu. Satul este înconjurat de păduri de foioase și de pășuni. În prezent, principalele ocupații ale hândreștenilor sunt agricultura, zootehnia și confecționarea de mobilă. Satul numără 1208 locuitori, toți de religie ortodoxă. În septembrie 2012 au fost făcute descoperiri arheologice pe teritoriul satului Hândrești de către Mihai Vasilencu. După
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
Poiana Brașov. Arealul a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, terenuri cultivate) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Postăvarul (grupare montană a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
33%, și între ecoregiunile cum ar fi pădurile shola. Habitatul lor se întinde de la pădurile tropicale din Insulele Andaman, Munții Ghats de Vest, și India de Nord-Est până la pădurile de conifere din Himalaya. Între aceste extreme se află pădurile de foioase (Shorea robusta) din zonele umede din estul Indiei; pădurile de foioase (tec) din zonele uscate din centru și sud; și pădurile de xerofite dominate de arbori de gumă arabică din Deccanul central și din Câmpia Gangetică de Vest. Mai puțin
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
se întinde de la pădurile tropicale din Insulele Andaman, Munții Ghats de Vest, și India de Nord-Est până la pădurile de conifere din Himalaya. Între aceste extreme se află pădurile de foioase (Shorea robusta) din zonele umede din estul Indiei; pădurile de foioase (tec) din zonele uscate din centru și sud; și pădurile de xerofite dominate de arbori de gumă arabică din Deccanul central și din Câmpia Gangetică de Vest. Mai puțin de 12% din suprafața Indiei este formată din junglă deasă. Planta
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
situată în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Cărand. Rezervația naturală aflată în Câmpia Cermeiului, la poalele Munților Codru-Moma, pe valea Teuzului, are o suprafață de 17,80 ha, și reprezintă o zonă cu turbării, mlaștini și pădure de foioase, ce asigură condiții de adăpost și viețuire, pentru specia protejată (din familia "Ardeidae") de stârc cenușiu ("Ardea cinerea").
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]
-
în prima jumătate a lunii aprilie. Precipitațiile medii anuale: 650- 700 mm/an. Cantitățile de precipitații cresc în raport cu altitudinea. Vânturile dominante sunt din direcția N → NV. Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe culoarul Via Pontica. Situl dispune de clase de habitate (păduri caducifoliate, tufărișuri, pajiști de stepă
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității ariilor naturale protejate din zonă. Munții Trascului reprezintă unitatea estică a Apusenilor, zonă naturală acoperită în cea mai mare parte cu păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști alpine, pășuni, terenuri arabile și livezi. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpină a Carpaților Occidentali și are o importanță deosebită în protejarea unor specii de floră spontană arcto-alpină (argințică, foaie-grasă
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Norte, Savannah, Potomac, Delaware, Hudson, Connecticut, Colorado, Sacramento și Columbia. În nord-est, la granița cu Canada, se află Marile Lacuri, cel mai mare sistem lacustru de pe glob. Vegetația este reprezentată în est îndeosebi prin păduri amestecate de conifere și de foioase, păduri de pin, iar în zona centrală prin prerii cu ierburi înalte în câmpiile centrale și cu ierburi scunde în Marile Prerii. În California este caracteristic arborele Mamut ("Sequoia gigantea").
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]