8,564 matches
-
Municipal „Traian Grozăvescu“ din Lugoj și de la ora 18 la Teatrul Maghiar „Csiky Gergely“ din Timișoara o reprezentație cu spectacolul „Feherlofia“ (Harap Alb). Realizat de coregraful budapestan Konczei árpád, spectacolul se adresează tuturor iubitorilor de dansuri populare, incluzând motive din folclorul maghiar, românesc și țigănesc. ( T. T.) Consultare publică Comisia Europeană a lansat invitația de participare la consultarea publică on-line pe tema licitațiilor publice electronice. Această consultare are la bază un chestionar tradus în limba română, disponibil pe Internet la www
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
Pagină realizată de LIzA KRATOCHWILL Ioan Odrobot, legenda vie a folclorului bănățean Maestrul a împlinit 80 de ani de viață și 50 de ani de activitate artistică și pedagogică, fiind distins cu Diploma de Excelență de Centrul de Cultură și Artă Deși octogenar, „Vanu“ Odrobot și-ar dori să mai dăscălească
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
acordat de Consiliul Județean Timiș, prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, pentru nouă artiști de elită. În ciuda influențelor occidentale sau orientale tot mai pregnante, cu tendințe muzicale dintre cele mai diverse, uneori mai degrabă sonore decât muzicale, pasiunea pentru folclorul autentic există încă, din fericire, la o reprezentativă parte a populației. Și, cum „omul sfințește locul“, una dintre figurile locale emblematice care definește folclorul bănățean din ultima jumătate de secol este nimeni altul decât Ioan Odrobot, zis Vanu sau „taica
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
pregnante, cu tendințe muzicale dintre cele mai diverse, uneori mai degrabă sonore decât muzicale, pasiunea pentru folclorul autentic există încă, din fericire, la o reprezentativă parte a populației. Și, cum „omul sfințește locul“, una dintre figurile locale emblematice care definește folclorul bănățean din ultima jumătate de secol este nimeni altul decât Ioan Odrobot, zis Vanu sau „taica“ Odrobot, cum îl numesc cunoscuții apropiați. El a contribuit la îmbogățirea zestrei culturale a Banatului, grație interesului de a descoperi texte, în satul uitat
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
a fost și este o caracteristică forte a maestrului. De curând, marea familie a soliștilor și rapsozilor bănățeni a avut onoarea de a-l felicita pe Vanu Odrobot, cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Octogenarul artist, legendă vie a folclorului românesc, dar mai ales bănățean, nu se dezminte și nu-și dorește decât să descopere noi talente. „Virusul“ i-a intrat în sânge, căci spiritu-i nu ține cont de numărul anilor. A fost odată o vioară... și încă una În
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
de muzicanți. Toți frații ei erau interpreți. Tata s-a aflat și el tot timpul în mijlocul cântăreților. Era casier la corul bisericii... Așa am crescut împreună cu ceilalți doi frați (o soră și un frate, eu fiind mezinul), cu dragoste de folclor. Mi-a plăcut de mic muzica populară. Mi-a plăcut să cânt și să dansez. Vioara a fost, însă, pentru mine partener de nădejde. Am găsit instrumentul la care visam de mic, de când l-am văzut pe verișorul meu cu
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
adevărați, mai ales bănățeni. Dragostea aceasta a fost completată, mai târziu, de pasiunea pentru meseria de dascăl“, spune Vanu Odrobot. El a predat bagheta dirijorală a orchestrei, în anul 1976, saxofonistului Ionel Bogdan, care conduce și în prezent destinele acesteia. Folclorul se simte și apoi se îndrăgește Imediat după terminarea studiilor, Ioan Odrobete a dorit să-i inițieze și pe alții în tainele folclorului. A lucrat ca învățător la Hodișelu de Sus, în Bihor, apoi a venit la Timișoara la instituția
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
bagheta dirijorală a orchestrei, în anul 1976, saxofonistului Ionel Bogdan, care conduce și în prezent destinele acesteia. Folclorul se simte și apoi se îndrăgește Imediat după terminarea studiilor, Ioan Odrobete a dorit să-i inițieze și pe alții în tainele folclorului. A lucrat ca învățător la Hodișelu de Sus, în Bihor, apoi a venit la Timișoara la instituția condusă de reputatul Sabin Drăgoi. Au urmat zeci de generații de studenți. „Nu am putut să mă las de meseria de dascăl decât
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
am instruit violoniști perfecți... Mulți au trecut prin mâna mea. Am predat și la Școala Populară de Artă. Ca în orice domeniu artistic, și aici e nevoie, în primul rând, de voce, de talent și multă muncă. Prețuirea valorii, a folclorului autentic, au fost întotdeauna importante pentru mine și asta am încercat să transmit și celor din generațiile mai tinere. Ceea ce se ascută acum... manele... nu e muzică! Sunt mulți soliști vocali și instrumentali care nu sunt așa cum ar trebui. Nu
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
recunoscător, în special verișorului primar de la care am învățat doine necunoscute de ceilalți folcloriști bănățeni. Însă, am avut un vis, de mic. Să fiu violonist... într-o orchestră simfonică. Dar am părăsit gândul muzicii clasice când m-am îndrăgostit de folclor“, mărturisește taica Odrobot, cu o privire definită de albastrul oțelit al ochilor și sclipirea melancolică a aducerilor-aminte. Tezaur folcloric Personalitate marcantă a județului Timiș, Ioan Odrobot s-a născut la 28 octombrie 1924, în comuna Parța. Absolvent al Facultății de
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
În 1960, a înființat orchestra populară de la Clubul 1 Mai, pe care a slujit-o cu dăruire 30 de ani. Cu această orchestră a reprezentat Banatul și România peste hotare, ducând nealterate „Hora, Doina, Sorocu și Prălocu“ la Festivalul de Folclor de la Bremen și München și multe altele. A format și modelat în tainele artei muzicale numeroși soliști vocali, interpreți binecunoscuți azi: Vasile Conea, Elena Moldovan, George Adam, Eugenia Eurelaru, precum și instrumentiști: Silviu Golban (taragot), Costel Moldovan (vioară), Mița Juchescu (acordeon
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Cornel Lupu, Vasile Popa și Vasile Bucur. Diplomă de excelență Cei apropiați, prietenii au propus Comisiei Cultură din cadrul Consiliului Județean să i se acorde Diploma de Excelență, cu ocazia împlinirii a cinci decenii de viață dedicată culegerii, conservării și valorificării folclorului bănățean și, de bunăseamă, pentru meritul de a fi cel mai longeviv artist bănățean. Faptul s-a împlinit în ziua de 28 octombrie 2004, chiar de ziua domniei sale, reprezentând un cadou binemeritat înmânat de Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
premiul Pro Cultura Timisiensis, ediția 2004, din partea Consiliului Județean Timiș. Portret de/pentru artist „Vanu Odrobot este un mare intelectual și fiu de artă al plaiurilor bănățene, un conferențiar care și-a dedicat toată viața pentru a descoperi și cerceta folclorul din aceste părți, precum și pentru formarea și creșterea tinerilor în domeniul artei muzicale. E demn de respectat și lăudat nu numai pentru diplomele și meritele obținute de-a lungul anilor, dar mai presus de toate, lui i se datorează formarea
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
flacără artistică, Luță Ioviță. Văzut «din culise» e un om onest care, în ciuda problemelor personale, a pus mai presus aproapele. Orice tânăr care i-a cerut ajutor l-a primit din plin, fără pretenții materiale, din dragoste pentru artă și folclor. Toată viața și-a petrecut-o modest și cu generozitate, dăruind cu drag din tainele sale elevilor. Bogăția sufletească a fost întotdeauna mai mare decât cea materială. Noi ne cunoaștem din anii '60, cred că din 1962. El era un
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
cunoaștem din anii '60, cred că din 1962. El era un tânăr spre consacrare, eu, un tânăr în formare. El era instrumentist, eu dansator, mai apoi coregraf de dansuri populare. Eram bucuroși că participăm la spectacole alături de monștri sacri ai folclorului bănățean. Vanu Odrobot a fost și profesorul surorii și nevestei mele la instrumente. Amândouă au cuvinte de laudă despre pedagogul Odrobot, ca mulți alți foști elevi și studenți. Pentru că a lăsat mulți discipoli (în primul rând, pe actualul conf. dr.
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
au cuvinte de laudă despre pedagogul Odrobot, ca mulți alți foști elevi și studenți. Pentru că a lăsat mulți discipoli (în primul rând, pe actualul conf. dr. Ovidiu Papană, pe care l-a «crescut» și l-a lăsat la Catedra de Folclor), pentru că e o personalitate marcantă, pentru că se confundă cu însăși muzica bănățeană și, nu în ultimul rând, pentru că a fost director și salariat al acestei instituții i-am acordat, simbolic, distincția de Excelență pentru întreaga carieră“, mărturisește Ciprian Cipu, director
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
serbeze majoratul la Conservator, într-o sală. L-a cunoscut, dar... n-a contat atunci, chiar dacă el i-a cântat, la pian, „Mulți ani trăiască! A invitat-o la concert. Maria s-a dus și a fost dezamăgită. Îi plăceau folclorul și muzica ușoară. La Berești nu ascultase concerte simfonice și nu înțelegea tipul acela de muzică. „A încercat să-mi explice, eu am acceptat să încerc să înțeleg“. De la operetă, la operă, apoi la concerte simfonice. Acum e ceva îndrăgit
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
Mureș - Tisa, din care fac parte județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, din România, Békés, Bács-Kiskún, Csongrád, Jász - Nagykún - Szolnok din Ungaria și provincia Voivodina din Iugoslavia“. (Agenda din 4 aprilie 1998). „Spectacol de binefacere. Lia Lungu, valoroasa interpretă a folclorului bănățean, va susține astăzi, pe scena Teatrului Național Timișoara, spectacolul «Toată lumea-i dintr-un neam», în beneficiul copiilor de la Centrul de Tranzit «Sf. Nicolae». Acesta este primul spectacol pe care îl prezintă în țară după 1991, când s-a stabilit
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
și Cezar, au fost primii care au pășit printre miile de plicuri, extrăgând numele celor dintâi câștigători ai concursului. Ritmuri... Etno Trupa Etno - Silvia Stanciu, Simona Secrier și Dan Lăzărică sunt trei tineri plini de voie bună și îndrăgostiți de folclorul românesc. Succesul lor se datorează ritmului modern pe care îl imprimă pieselor pe care le interpretează și pe care îl susțin cu o coregrafie de inspirație autohtonă. Melodiile asupra cărora s-au oprit în cadrul spectacolului au fost: „Dragu-mi-i la veselie
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
din cînd în cînd proporții istorice. Noncooperarea încetează pentru scurte intervale de a fi rezistență pasivă, prefăcîndu-se în reacțiune organizată". Evident, toată această concepție, denumită sofianica, este "acel sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox", desi tot specialiștii în ale folclorului, inclusiv Blaga, au relevat în Miorița straturi preromânesti, punice și scitice, adică neortodoxe și păgîne. Blaga a acceptat faptul că trecînd de la etapa de început la cea a statalității independente a României (deci foarte tîrziu), "satul românesc, conchilia, putea desigur
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător al folclorului românesc și al baladelor cu deosebire, și-a alcătuit ediția cum se cuvine, împărțind materia pe genuri (fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Al. Săndulescu Cercetător foarte avizat, Iordan Datcu a publicat în 1979 (împreună cu Sabina Stroescu) Dicționarul folcloriștilor. Folclor literar românesc, urmat în 1983 de un al doilea volum, de astă dată, semnat numai de el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a realizat numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a inclus doar
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Al. Săndulescu Cercetător foarte avizat, Iordan Datcu a publicat în 1979 (împreună cu Sabina Stroescu) Dicționarul folcloriștilor. Folclor literar românesc, urmat în 1983 de un al doilea volum, de astă dată, semnat numai de el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a realizat numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a inclus doar pe cercetătorii culturii populare spirituale, adică pe aceia care au alcătuit culegeri sau au scris despre folclorul literar și muzical
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a realizat numeroase portrete de folcloriști. În noul dicționar a inclus doar pe cercetătorii culturii populare spirituale, adică pe aceia care au alcătuit culegeri sau au scris despre folclorul literar și muzical, despre obiceiuri și jocuri populare. Din opera complexă privind și civilizația materială a unor specialiști (etnografi, sociologi, geografi etc.), precum Traian Herseni, S. Mehedinți, H.H. Stahl, Romulus Vuia, Romulus Vulcănescu ș.a. n-a fost reținută decât opera
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
articole, acesta însumează aproape 800. Lucrarea e însoțită de o cuprinzătoare Bibliografie generală. Dacă facem abstracție de Dimitrie Cantemir, considerat drept părintele etnografiei și folcloristicii românești, ctitorul ei cu adevarat, în epoca modernă, este V. Alecsandri, autorul primei culegeri de folclor din istoria culturii române, Balade (Cântece bătrânești) 1852, 1853, care vor fi mult întregite în de toți cunoscută Poezii populare ale Românilor (1866), apreciată aproape concomitent în străinătate. Poetul de la Mircesti a pus în circulație în toate ținuturile locuite de
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]