5,845 matches
-
cu cea mai frumoasă inscripție funerară din țară, scrisă în limba română, a anul 1602. De asemenea, biserica mânăstirii Mamu, cu frescele ce reprezintă familia lui Constantin Brâncoveanu voievod, opertă alui Pârvu Mutu, din 1699. 9- Am prezentat câteva piese folclorice, bucăți literare și câțiva sriitori, fii ai zonei Drtăgășani. 10- Partea ultimă prezintă date sumare cu privire la orașele Rm. Vâlcea și Slatina, cu care Drăgășanii a avut legături istorice. De asemenea, am prezentat și o parte din istoricul satelor, care au
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
prin muzică, dans și arta populară. Pe cele trei scene amenajate în cadrul festivalului vor urca peste 1200 de artiști din toată lumea. Nu vor lipsi grecii, sârbii, aromanii, ucrainienii, rusii-lipoveni, germanii, tătarii, rromii, italienii, maghiarii și bulgarii. Vor avea loc spectacole folclorice, târg de meșteșugari, zona gastronomica, plimbări cu trăsuri și ponei, ateliere de creație și multe alte activități pentru toate categoriile de public. Ediția de anul acesta aduce un element de noutate prin amenajarea unui spațiu neconvențional, denumit Fan Zone. Spațiul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzici-si-traditii-in-cismigiu/ [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
tigrului. Dansatoarele au în jurul gâtului un instrument muzical specific. Nu va lipsi nici Ramayana - povestea adevărului și a idealului în viață; dânsul valorifica principii sfinte în viață: respectul față de mama, cultul partenerului, iubirea de frate, iertarea și Supda dance - dans folcloric tradițional din Gujarat care înfățișează viața femeilor din satele acestei regiuni. Festivalul se va desfășura pe trei scene amplasate în Parcul Cișmigiu, între orele 10-22.00. Accesul este gratuit. În prima zi a festivalului (vineri, 21 iunie) va avea loc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzici-si-traditii-in-cismigiu/ [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
a preluat funcția de maestru de ceremonii, rugând participanții să i se alăture la un moment de reculegere în memoria oamenilor de litere recent dispăruți dintre noi: Petru Poanta, Ioan Pop și Aurel Vușcan. Festivitățile au fost deschise de Ansamblul Folcloric „Muguri de dor“ al elevilor din Poieni, condus de înv. Florina Hidiș Pop și Ionel Pop. Aceștia au interpretat câteva cântece populare și o suită de dansuri specifice zonei Huedin, prefațând astfel lansarea volumului Doinei Mărghitaș, ce și-a început
CENACLUL ARTUR SILVESTRI ŞI-A ÎNCEPUT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Cenaclul_artur_silvestri_si_a_al_florin_tene_1380265475.html [Corola-blog/BlogPost/352542_a_353871]
-
Acasa > Cultural > Modele > DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1189 din 03 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Cunoscând-o pe interpreta de muzică folclorică moldovenească Daniela Condurache descoperim descendența noastră din ideal. E o artistă moldoveancă pe care, dacă cineva n-ar iubi-o, n-ar iubi nimic! E o artistă care înrâurește gândurile celui ce o ascultă. Inima ei cântă! În afara muzicii populare
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
Daniela Condurache descoperim descendența noastră din ideal. E o artistă moldoveancă pe care, dacă cineva n-ar iubi-o, n-ar iubi nimic! E o artistă care înrâurește gândurile celui ce o ascultă. Inima ei cântă! În afara muzicii populare și folclorice nu există un alt gen muzical în care să rezoneze un neam, în obște, deși, dintr-o complicitate cu snobismul, mimii neamului se manifestă ca indiferenți la ceea ce reprezintă aparte folclorul. Dar, dacă toată lumea ar mărturisi una și aceeași dragoste
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
criză și de arătat ce e din abundență! În exoticul carnaval împânzit pe scene și platouri, artistele frumoase, cu atât mai mult cu cât îmbracă și costumul popular, cinstesc și edifică frumosul feminin și mirabilul artistic. Ele continuă călătoria festivalului folcloric și după stingerea soarelui lui, irecuperabilul etnomuzicolog Marioara Murărescu. Dacă Moldova o are pe Daniela Condurache, nu e pierdută muzica ei populară! Moldova întreagă e un soare pentru ea, acoperind-i în lumină forma și mângâindu-se pe dinăuntru cu
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
și copii; b) organizarea unui Cenaclu Literar, precum și Monografia Orașului Ulmeni; c) organizarea de studii, cursuri și cercuri de educație și diferite manifestări religioase, culturale, artistice și sportive; d) implicarea copiilor , tinerilor și adulților în păstrarea, promovarea și cultivarea zonei folclorice din zona Someș - Codru; e) organizarea de simpozioane, conferințe, grupuri de lucru, expoziții în domeniul promovării societății civile, sau alte evenimente specifice pentru copii , tineri și adulți; f) organizarea de tabere tematice de literatură, pictură, sculptură, fotografie și alte domenii
ARS VIVAT de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ars_vivat_radu_botis_1371539965.html [Corola-blog/BlogPost/363707_a_365036]
-
sceneta “Vizita” a lui I.L. Caragiale, după care la pian Alexandra Nicole Toader a interpretat partiturile: “Spanish Dance” și ”A day in Vienna”. O suită de dansuri populare românești, care s-au terminat cu “Brașoveanca” au fost interpretate de grupul folcloric al școlii din Limassol. A urmat o altă scenetă, interpretată de elevii școlii din Pafos - “D-l Goe” de I. L. Caragiale. Toți spectatorii au râs și au aplaudat frenetic pe micii actori. Georgina Breazu, o talentată elevă a clasei a
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! by http://uzp.org.ro/18-mai-2014-nicosia-emotii-mari-la-spectacolul-aniversar-al-scolii-romanesti-din-cipru/ [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
al cărei co-fondator fusese în urmă cu două decenii. În eseul-conferință „Transfigurarea românismului” din anul 1943 Nichifor Crainic îl acuză pe fostul prieten de caricaturizarea și negativizarea lui Dumnezeu ca Mare Anonim și de edificarea unei metafizici românești „din superstițiile folclorice, din miturile indiene și din ereziile creștine, toate elemente antiortodoxe ... o metafizică a babelor vrăjitoare sau un galimatias crișnamurtic, cum este teosofia”. Atacat în Gândirea în anul 1943 este și tomismul catolic ca falsă „filozofie creștină” în numele autenticei „metafizici ortodoxe
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
acest lexicon, pe care l-a elaborat ani întregi, un accent aparte fiiind pus pe activitatea muzicală, care îi exprimă cu fidelitate tinerețea sufletească și energia care o însoțesc și în prezent, dar și despre valorile artistice actuale și tezaurul folcloric de care dispunem în momentul de față. Ați crescut și copilărit în Toracul natal. Se spune că în anii aceia, pe scena muzicală cântau artiști de muzică populară românească din Banat. Prin ce era Toracul așa de deosebit? - Așa este
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
plăcut. Trebuie să ai idei, să fi inventiv și să oferi ascultătorilor muzică plăcută urechii. Am redactat emisiuni variate - de muzică ușoară, populară, cultă, emisiuni ocazionale, am semnat ilustrații muzicale pentru piesele de teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți pune”. Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește. Nu-i adunăm pe toți laolaltă, nu le oferim tuturora
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
rând, aș aminti că în anul 2004 la ediția a VI-a a Festivalului internațional de creații radiofonice și de televiziune din Ujgorod, Ucraina, în concurența a 150 de emisiuni de radio și TV, din 10 țări est-dunărene, emisiunea „Popas folcloric sud-dunărean“ realizată împreună cu soțul meu, Mircea, a fost premiată cu Marele Premiu al Festivalului Cu mare plăcere am cântat anul acesta, tot alături de fiicele mele, la Paris, într-un concert susținut de Ansamblul Vocal-Instrumental „DOR“, din Franța. Și, să nu
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
scheciuri ritmate, texte satirice pentru brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din școlile generale și liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat și avizat, membru fondator al Asociației folcloriștilor argeșeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui așezământ cultural argeșean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiționale și îndeletniciri pastorale etc. A publicat poeme de factură clasică, epigrame, fabule, eseuri, reportaje, în periodice și reviste literare precum Gazeta
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
sentimentală”, o frumoasă și originală „Paradă a suspinelor”, proiecția unui film documentar în care fiecare elev din „Prima Clasă” era prezentat în cadrul unor interviuri realizate de organizatorul principal, un excelent program de muzică populară oferit în dar de apreciatul ansamblu folcloric „Privighetorile Zeletinului”, multiplu laureat al festivalurilor și concursurile locale, naționale și internaționale, o veritabilă bijuterie culturală a județului Bacău, ansamblu înființat și condus de un nume mare, prof. Nicolae Popa. A strălucit, a primit felicitări și sincere aprecieri, prof. Dr.
Podul Turcului – Sărbătoare, nume mari şi amintiri! by http://uzp.org.ro/podul-turcului-sarbatoare-nume-mari-si-amintiri/ [Corola-blog/BlogPost/93445_a_94737]
-
ai lumii Cu frica în sân mai pendulăm între Est și Vest Nu care cumva să cădem pe capul unora ori al altora Ne înălțăm mai sus decât își permit alții Ori suntem în picaj mai ceva decât ciocârlia noastră folclorică De parcă ne-am fi născut în genunchi Murmurăm toată viața Tatăl nostru la gura beciului Ajunge domnilor Pe locuri fiți gata DEȘTEPTAREA Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: Erezia orizontului de la genunchiul broaștei / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EREZIA ORIZONTULUI DE LA GENUNCHIUL BROAŞTEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1399716095.html [Corola-blog/BlogPost/350694_a_352023]
-
un diapazon magic. Aceasta e una dintre diferențe, iar a doua e că nici instrumentele, nici diapazonul nu au, în afară de sunet, cuvintele! Glasul Mariei Șalaru le are, cuvintele cântecelor ei sunt flori spirituale culese din grădina cu flori a muzicii folclorice românești. Când elevii îi cântă pe scenă, emoțiile lor sunt și ale ei. Interpreta îi descoperă, îi formează și îi scoate în spectacol. Muzica nu îi atrage irepresibil spre ea, pe copii. Muzica înaintează în gustul și conștiința lor, zi
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
om generos, frumos, cu un suflet înstăpânit din ce în ce mai mult de doruri, o mamă care a dăruit iubire copiilor, până la sacrificarea sa”, cum vorbește despre ea Benone Sinulescu, veghează și trudește înrobitor azi, pentru ca mâine să rămână în urmă un cântec folcloric veritabil! Este un artist ivit din cununa străbună de flori și stele spirituale ale neamului românesc. I s-a dat versul și doina, ca să plângă tristețea omului, ori să-i chiuie veselia, într-o expresie rafinată, din veac în veac
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
nu se putea să nu continue, chiar dacă soarta a vrut să o doboare iar ea a trebuit să se încleșteze într-o zbatere cu propria viață! Acum luptă pe alt front: împotriva curenților nemuzicii cântate tot mai strâmb, împestrițând muzica folclorică românească. ,,Convingerea mea este că adevărata artă va câștiga lupta împotriva kitsch-ului, așa cum apa trece, însă rămân pietrele. Adevăratele valori sunt perene și vor trece prin timp la generațiile viitoare, tocmai datorită unora dintre noi care știm, putem și
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
ca publicul să primească ceea ce a dorit de la ea și nu a revendicat decât bucuria oamenilor, ca rod al muncii și dăruirii ei”. Gelu Voicu, solist vocal și instrumentist de muzică populară, binecunoscut pe strălucitorul șirag de nestemate ale tezaurului folcloric românesc, îi este apropiat inimii cântăreței Maria Șalaru pe care o consideră ,,o neprețuită interpretă de folclor moldav, pe care cultura românească, de mai târziu, o va așeza în lada cu zestre a strămoșilor neamului românesc. Este o mamă bună
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
multor participări, la festivaluri și concursuri, la care au avut succese frumoase și meritorii”. Primul grup de copii cu aptitudini muzicale a luat ființă la Sascut, unde, artista Maria Șalaru a constatat că este o zonă ce păstrează o comoară folclorică neexplorată. Deși a fost inițial descurajată, ea a descoperit, a preluat și prelucrat folclorul de mare valoare, pe care îl întrevăzuse și precursorul ei, marele violonist Ion Drăgoi. De aici, Maria Șalaru a cules piese muzicale care acompaniau dansuri populare
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
piese muzicale care acompaniau dansuri populare, a compus versuri pentru ele, apoi le-a predat copiilor, preschimbate în cântece, pe care ei le-au cântat, le cântă și acum, iar unele sunt interpretate și de către artistă. Drept mărturie a zestrei folclorice nestemate a Sascutului este înșăși denumirea grupului de copii selecționați de Maria Șalaru: ,,Floricica” - acesta este numele unui dans local, descoperit de artistă și valorificat prin a-i învăța pe copii să îl și cânte, pe când era profesoară de canto
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
mama sa Catinca, i-au dat glas frumos și inimă de om bun, grija, vrednicia, iubirea de copii și mândria țăranului de a rămâne întocmai așa: cu fire de țăran. Prin câteva cuvinte spuse de către marea realizatoare a spectacolelor magnifice folclorice, Mărioara Murărescu, portretul artistei Maria Șalaru se creionează astfel: ,,Am admirat-o pentru felul în care a știut să calce în picioare greutățile, nefericirile și nedreptățile, dar și pentru cum și-a arătat dragostea și dorul de copii, de proprii
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
artistic. Asta nu înseamnă că nu și-a continuat cariera muzicală, la emisiuni de radio și televiziune, dar și prin participarea la spectacole și susținerea de recitaluri care au atras toată admirația spectatorilor. Este unul dintre colaboratorii dragi ai «Tezaurului Folcloric», deoarece preocupările ei și preocupările noastre se întâlnesc: dragostea pentru copii, pentru slujirea și afirmarea lor pe scena muzicii populare sunt și preocupările noastre, și ale Mariei Șalaru.” Insolitul prezentării doamnei de cântec Maria Șalaru, Măriuța de la Delenii Iașiului se
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Maria Șalaru are frumusețea! Pieritor pe pământ, totul este! Însă, oameni ca ea se continuă, dăruindu-se pe sine, dăruind frumusețea inimii lor și minunea glasului. Măriuța de la Deleni, Maria Șalaru, a dăruit acestea, mugurilor cântecului popular, copiii de la ansamblurile folclorice „Boboceii” și „Floricica”, prin lecții de pregătire vocală cuprinzând austeritatea axiomei; concretul, pentru ea, fiind piatra de fundamentare în planul glasului, numai în relație directă cu știința muzicii, exercițiul, viziunea nelimitării. Oricât de bună ar fi o voce în raport cu aspirația
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]