1,218 matches
-
de copii din București și din țară) Parcul Herăstrău - Peluză ora 14: Tărâmul Poveștilor (incursiune în poveștile Operei Comice pentru Copii, invitați: personajele Papageno și Papagena din opera “Flautul Fermecat” de W.A.Mozart) ora 20: Concertul de la Țărm (seară folk, invitați: Doru Stănculescu, Dinu Olărașu, Ovidiu Mihăilescu și Maria Gheorghiu) Ziua a III-a - duminică, 31 mai - ZIUA TRADIȚIILOR Sala Mare a Operei Comice pentru Copii ora 11: Coana Chirița (musical cu Stela Popescu) Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti
FESTIVALUL „OPERA COPIILOR” ADUCE POVEȘTILE ÎN AER LIBER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369804_a_371133]
-
16-19: Cutia Muzicală (momente artistice susținute de ansambluri de copii din București și din țară) Parcul Herăstrău - Peluză ora 14: Tărâmul Poveștilor (incursiune în poveștile Operei Comice pentru Copii, invitați: Șoriceii din baletul “Cenușăreasa”) ora 20: Concertul de la Țărm (seară folk, invitați: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Marius Bațu și Maria Gheorghiu) Ziua a IV-a - luni, 1 iunie - ZIUA COPILULUI Parcul Herăstrău - Aleea Michael Jackson orele 11-19: Flashmob (Parada Școlilor de Balet) Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” orele 13-17: Copilăria
FESTIVALUL „OPERA COPIILOR” ADUCE POVEȘTILE ÎN AER LIBER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369804_a_371133]
-
clasa a V-a am mai scris despre munți, și văi, și soare, și mamă, și fluturi, și lac, - copilării -, care acum au sens. Atunci le trăiam ideatic, acum le experimentez rând pe rând, așa cum sunt: munți și văi - cort, folk, chitară, mers pe jos, drumeție, foc de tabără, cântec, poezie. Cu mama mă cert mai tot timpul, mă enervează la culme cât de multă dreptate are, aș fi vrut să mă cunoască mai puțin. Cu ea semăn probabil la curajul
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
MUZICA de pe Calea Victoriei unde va avea loc lansarea dublului album „VÂNTULE și alte cântece” (Casa de Discuri EUROSTAR care aniversează 25 de ani de la înființare), al lui Sergiu Cioiu (cu melodii de Alexandru Mandy). Muzician, actor, interpret de jazz, swing folk și compozitor, Sergiu Cioiu a ales 22 dintre cele mai frumoase melodii dedicate lui de reputatul compozitor - poet. Veți regăsi și asculta cu încântare piese care au făcut mare succes la vremea respectivă - ”o adevărată istorie dintr-o perioadă în
SERGIU CIOIU; SILVIA DUMITRESCU ȘI OANA SÂRBU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370770_a_372099]
-
doamna MARIANA GRUBER - profesor de limbă engleză. Am fost onorați cu distinse prezente ale scriitorilor vrânceni - poetul IONEL MARIN, umoristul ION CROITORU, scriitorul și epigramistul GEORGICA PĂTRĂȘCANU, cel din urmă încântând audiență cu un recital special de poezie și muzica folk. Mulțumiri speciale scriitorului NASTASE MARIN, care a prefațat volumul, pictorului bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ, care a asigurat ilustrația și coperta volumului, cuplului de traducători MARIANA ZAVATI GARDNER și JOHN EDWARD GARDNER (Anglia), care au asigurat stilizarea în limba engleză a volumului
ILLUSIONS” DE GEORGE NICOLAE STROIA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353279_a_354608]
-
zestre genetică mai aparte pe dimensiunea creației lirice (pe care nu pierde prilejul să o menționeze), dragostea pentru lectura poeziei (păstrată în memorie și cu ajutorul - asta e situația, chiar dacă unii se vor grăbi să nu o „înțeleagă” - interpreților de muzică folk din anii ’70, care au cultivat, stimulați și de Adrian Păunescu, punerea pe note a poeziilor din aria clasicismului, dar și aceea a modernismului românesc), frecventarea asiduă a literaturii engleze, derivată din condiția de locuitor al unui spațiu anglofon, l-
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
bineînțeles, dar învestit și din partea traducătorului româno-australian cu sensul care privește moștenirea strămoșilor săi, iar, de acum, și a sa personală) s-a orientat cu precădere către poezia cu rimă. Dacă e la mijloc remanența în propriul psihism a sonorităților folk, acelea care i-au însuflețit adolescența, e un fapt care are importanța lui. Cert pare că acest „tipar” muzical a putut influența și alegerile de dincoace de epoca în care în literature română predominau ritmul și rima. Finalmente, operând o
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
Festivalul de poezie religioasă „Credo” a reușit să scoată la lumină din nou, exprimări unice ale unor trăiri evlavioase intense, materializate nu numai în volume și manuscrise ci și în muzică, dar nu orice fel de muzică, ci în muzica folk, atât de vitregită în prezent. Cea de-a XVl-a ediție a festivalului și-a găsit o locație pe măsură în Mănăstirea Lăpușna, cu a sa biserică de lemn datând din anul 1779, declarată monument istoric, păstrând în interior aproape în
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
Mureș, Premiul Direcției pentru cultură Mureș pentru volumul „Cumpăna din adâncuri”, Editura Nico, 2016-08-08 Claudia Voda, Premiul Bibliotecii Municipale „Petru Maior”Reghin pentru volumul „Al treilea anotimp”, Editura Nico, 2016 Ciprian Vesterman, Blaj, Alba, Mențiune pentru volumul „Avânt preasfânt” Muzica folk care a însoțit pas cu pas recitările de suflet, au trezit nostalgii după Cenaclul Flacăra și au făcut dovada că acest gen muzical are ceva sfânt în el, contopindu-se perfect cu versurile de factură religioasă. Cantautorii care ne-au
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
-se peste așteptările publicului brăilean de poezie, care s-a considerat privilegiat prin onoarea găzduirii acestui concurs. Tematica Concursului a fost “Îngeri de cuvinte” și a avut patru secțiuni: Creație literară - poezie; II. Critică/Analiză literară; III. Recitare; IV. Interpretare Folk. Au participat aproape o mie de elevi din toată țara și din Republica Moldova, fiind acordate peste 100 de premii. Totodată, o selecție din textele participante la concurs au fost publicate în trei antologii: “Despre îngeri” - interpretare critică a poeziei Anei
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” [Corola-blog/BlogPost/353448_a_354777]
-
publicate, dintre care și un roman, „Blastemații”, care a fost primit foarte bine de către lumea literară. Tânăra poetă a prezentat ultimul său volum de versuri, „Nu mai este un joc”, dar a încântat audiența și prin interpretarea mai multor piese folk. „Am numit-o pe Ana Maria copilul indigo al Lirei, pentru că nu face numai literatură. Ana Maria învață foarte-foarte bine, pictează, desenează, dansează, cântă și scrie poezii”, a subliniat coordonatorul întâlnirii, Cristina Ștefan. Cel de-al 12-lea volum al
LIRA21, DECEMBRIE 2013, BUCUREŞTI, CU MAESTRUL EUSEBIU ŞTEFĂNESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352785_a_354114]
-
la bunici până la începerea cursurilor. Nu era cale de amânare sau de schimbare a planului său. Eu plecam la mare, așa că am convenit să ne vedem la Preoteasa în prima sâmbătă din septembrie, când era programată acolo o seară de folk. -Ce palpitant, ce palpitant! S-o revezi după atâta vreme?! bătu din palme copilăroasă Flower-Power. -Da. Ar fi fost cu adevărat palpitant, cum zici... Însă, a fost supliciul tinereții mele! Toată seara am răscolit sala căutând-o. Am rămas ultimul
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
ea nu a călcat greșit: azi este una dintre artistele scenelor și ecranelor din România, cu un splendid „vino-ncoa’!”, depozitar de aplauze din partea unui public din ce în ce sporit. A studiat canto, pian și chitară, debutând cu muzică folk, împreună cu sora sa, Narcisa, la doar doisprezece ani, pentru ca, la nouăsprezece ani, în 1991, să pășească pe scena Festivalului de la Mamaia, atunci și aici intrând sub observația celor ce croiesc destine pe fascinanta, de atâtea ori iluzoria platformă a tinerelor
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
împletirea armonioasă a vocilor noastre pe tema banalului cântecel „O brad frumos”. Dirijați de bucureșteanul cu talent muzical înnăscut, vocile noastre se ramificau într-o perfecțiune pe care n-o experimentasem până atunci în niciuna din performanțele mele de „cântăreață folk de la Casa Pionierilor”. Apoi grupul acela aproape neverosimil de studenți de la Cibernetică, trei băieți și o fată! Tot ce mai știu despre ei este că pe fată o chema Mălina - un nume neobișnuit pe la noi - și că i-am dat
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
Media Group Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Sergiu CIOIU (n. 7 octombrie 1940) este un artist, cântăreț și compozitor român, interpret a diferite cântece, aparținând a multiple stiluri muzicale, așa cum sunt jazz, swing, folk și chanson, pe care le-a fuzionat într-un mod cu totul personal și unic, adăugând adesea elemente de muzică populară veche și/sau lăutărească. Sergiu Cioiu este unul dintre foarte puținii interpreți români care au adus un farmec muzical
LA MULŢI ANI MAESTRE SERGIU CIOIU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353077_a_354406]
-
Munteanu, un sonet așezat în cămașa de forță petrarchiană, după cum vă puteți închipui. Un pod mai ușor de străbătut a fost acela al poeziilor deja puse pe muzică. Deoarece copiii mei au fost expuși de-a lungul anilor la muzica folk românească, a fost natural ca primele încercări să acopere astfel de poeme, de autori cum ar fi: Octavian Goga, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, George Țărnea sau Adrian Păunescu. Familiaritatea cu muzicalitatea și ritmul lor mi-au fost inițial de mare
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
mâna sa stângă, ce nu a ridicat Marele Premiu de la Ploiești , poate, nici acum, dar acompaniază plină de energie „România, te iubesc”! El și-a susținut microrecitalul cu pasiunea și seriozitatea care-l caracterizează încă de când a devenit fanul muzicii folk, elev fiind. Firesc, titlul ales special pentru această seară, a fost „Cântec nebun” și nu puțini au fost spectatorii care au susținut melodia cu bătăi ritmate din palme. Actorul Mircea Tudosa, nelipsit de la manifestările literar muzicale ale prietenei sale de
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
ori m-am lăsat furat de tot ceea ce înseamnă Iulia Em, nu știu, dar cred că am ascultat și am rămas impresionat de cântecul „Se plâng de mine îngerii”, în care Iulia se manifestă în plenitudinea calităților sale de solist-instrumentist folk. Am mers împreună cu Liliana către ieșire, dar ne-am adus aminte că nu avem autografele înscrise pe cărțile noastre. Pentru a evita așteptarea „la coadă” ca pe vremea tristă a vânzării laptelui la alimentară, am mers alături, lângă ușa de
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
au mai fost încercate (cu mai mare sau mai mici șanse de reușită) prin organizarea unui cenaclu (mai întâi "Ion Barbu"(prof. Victor Zaharescu), apoi "Luceafărul"(prof. Mircea Rădescu, Gheorghe Nicolae Podișor și Domnica Pestrițu), a unei formații de muzică folk (prof. Viciu Nistor), a "Joilor tineretului"(însoțite în exces de educație cu iz ateist și propagandistic), a discotecilor aproape săptămânale (se înțelege că după 1989). Poate singura manifestare publică cu largă participare, golită de balastul propagandei totalitare a fost "Ziua
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]
-
la un Festival de poezie de la Mircești ( 1977). Carmen Pasat ( proză scurtă - „Văduva”) Cojocaru Mădălina -Andreea ne-a încântat cu două melodii populare. Carmen Simion ( poezie - „Eterne nostalgii”, un viitor volum). Vasile Avrămiuc ( epigrame). Valentina Becart ( poezie). Doina Atomi ( muzică folk). Pentru cântecul „Colind pentru Eminescu” ( compoziție proprie) a primit premiul doi pe țară în anul 1984. Sentimentul pe care l-am avut în această seară... a fost acela că, cei prezenți la cenaclul literar, și-au dorit această întâlnire, nerăbdători
O NOUĂ ÎNTÂLNIRE A MEMBRILOR CENACLULUI LITERAR MIHAIL SADOVEANU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357503_a_358832]
-
și vocea au șlefuit și ascuțit spiritul unei generații. Avidă de zbor în libertate, o țară cu dioptrii, care nu mai văzuse clar de prea mult timp, începea să se închipuie un cosmos cu puzderie de planete gravitând sub mantaua folk-ului și a poemului. Numai rapsozii cu lire și cununi de dafin mai rostiseră antice versete și zburdaseră cu melodii lirice, cum rosteau și zburdau mânjii folk-iști, înaripați, fără șei și zăbale; numai serenadele trubadurilor medievali mai cutreieraseră cândva
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
începea să se închipuie un cosmos cu puzderie de planete gravitând sub mantaua folk-ului și a poemului. Numai rapsozii cu lire și cununi de dafin mai rostiseră antice versete și zburdaseră cu melodii lirice, cum rosteau și zburdau mânjii folk-iști, înaripați, fără șei și zăbale; numai serenadele trubadurilor medievali mai cutreieraseră cândva sub cerdacuri asemenea cântecelor folk! Frumoșii și frumoasele cu chitări și blugi au răscolit împreună cu Adrian Păunescu țara, de-a lungul și de-a latul, ca păsările
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
Numai rapsozii cu lire și cununi de dafin mai rostiseră antice versete și zburdaseră cu melodii lirice, cum rosteau și zburdau mânjii folk-iști, înaripați, fără șei și zăbale; numai serenadele trubadurilor medievali mai cutreieraseră cândva sub cerdacuri asemenea cântecelor folk! Frumoșii și frumoasele cu chitări și blugi au răscolit împreună cu Adrian Păunescu țara, de-a lungul și de-a latul, ca păsările libere către toate zările. Un cer cu armonii sonice învelea țara când recitatorii și cântăreții cenaclului „Flacăra” abăteau
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
din țară! Fiecare cântăreț avea o aură fictivă, fiecare era venerat, cu fiecare cântau toți, până târziu în noapte, când somnul nu mai era stăpân decât pe ce nu era însuflețit în localitatea în care veneau craii și crăiesele muzicii folk. Între ei, unul era Vasile Șeicaru, un corp și o chitară într-o singură undă a mării pe care plutea arca scenei, cu frumoșii și frumoasele ce-au răpit inima întregii tinerimi a generației aceleia romantice, din deceniul scurs din
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
pentru Vasile Șeicaru o răscruce de destin. Se va întâlni prima oară cu Cenaclul „Flacăra”, și-și va împleti de acum cu el, anii, zilele, secundele, viața sufletească și trudele fizice, până în anul 1984, ca interpret și compozitor de muzică folk. Cele mai multe din cântecele sale erau compuse pe versurile poetului Adrian Păunescu. De la primele compoziții ale lui Vasile Șeicaru, în 1968, „Pădurea”, versuri și muzică proprii, apoi „O clipă de aur”, pentru care a fost laureat cu mai multe premii la
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]