1,685 matches
-
unitatea. După cel de-al doilea război mondial, partidele catolice au avut o tentativă de deschidere adoptînd filosofia "personalistă", foarte la modă pe atunci, devenind creștin-democrate. În Franța, legăturile Bisericii cu dreapta monarhistă au împiedicat crearea unui mare partid catolic. Fondarea MRP a avut loc prea tîrziu, iar acest partid, cu rădăcini slabe, n-a cunoscut niciodată succesul fraților săi belgieni sau italieni. Dacă partidele creștin-democrate au devenit prin excelență partide de guvernare, în Belgia, Italia și în Țările de Jos
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Mișcarea Populară Republicană este același pe care l-a parcurs DC, dar pe care MPR l-a străbătut mai încet. Declinul său a început foarte devreme, chiar de la crearea RPF de către generalul de Gaulle și a relansării dreptei liberale prin fondarea Centrului Național al Independenților (CNI) care a preluat din electoratul său. Actul de deces datează din 1966 cînd cei proveniți din MRP au format, la inițiativa lui Jean Lecanuet, Centrul Democrat care-i punea alături de conservatorii din CN și de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
1968 și care s-a rupt de partid cînd a descoperit adevărata natură a acestuia. Măsurile antisemite luate sub acoperirea antisionismului, ca și participarea Poloniei la invazia Cehoslovaciei din 1968, reprezintă motivele puternice de ruptură între PZPR și intelectualii săi. Fondarea KOR, de către Adam Michnick și Jacek Kuron în 1976, a cristalizat acest curent. Cînd ei încă mai încercau să schimbe din interior direcția Partidului Comunist într-un sens liberal, acești "revizioniști" colaborau deja cu deputații grupului catolic Znak; în 1977
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cât și Franța, adevărate modele pentru sistemul bicameral, sistem cu o îndelungată tradiție în ambele țări, Parlamentul a cunoscut o dezvoltare notabilă până în zilele noastre. Senatul îndeosebi contribuie la cooperarea interparlamentară cu țările Europei, în Franța această instituție luând inițiativa fondării Asociației Senatelor Europene, care poate conduce în viitor la crearea de camere, reprezentante reale ale democrației. Asemenea inițiative pot conduce chiar și la nașterea unui Senat european. C. Germania. Bundestag (Dieta federală sau forumul legislativ al Germaniei) este parlamentul federal
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
înainte de a-și prezenta programul. Potrivit Constituției daneze, pot avea inițiativa legislativă și monarhii, depunând proiecte de legi la biroul Folketing-ului. Adoptarea legilor se află în sarcina Parlamentului, dar se pot organiza și referendum-uri53. Olanda este monarhie constituțională încă de la fondarea regatului în 1815. Constituția a suferit numeroase modificări (ultima în 2002), însă cea mai importantă este cea din 1848, prin care puterile suveranului au fost puternic limitate. Astăzi, monarhul are rol mai mult ceremonial, principalele sale atribuții sunt numirea primului-ministru
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Totul se petrece, de altfel, ca și cum dincolo de un anumit prag de bogăție valoarea acesteia nu mai are prea multă importanță. Înalta societate reușește să transfigureze ceea ce stă la baza poziției sale, capitalul economic. Burghezul (altădată nobilul, dar miza este tocmai fondarea unei nobilimi a banului) este ceea ce este pentru că e o ființă superioară, și dacă e bogat este doar datorită caracterului excepțional al persoanei sale. Averea este doar recunoașterea unor calități înnăscute. Calitățile membrilor grupului apar în felul acesta parțial distincte
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
tramvaielor, incluzând rețeaua din Caire [Toussant, 1996]. Dar această înnobilare, care venea să legitimeze o reușită economică incontestabilă, nu va fi suficientă pentru a pune bazele perenității unei mari familii. Distanțele față de normele epocii, într-o societate așezată, au interzis fondarea unei dinastii. Într-un anumit fel, înnobilarea trebuie să fie meritată, chiar și după ce a fost acordată. Transmiterea averilor importante presupune însușirea respectului față de strămoși, a datoriei de a transmite, a sentimentului de a fi parte dintr-o filiație, uzufructuarul
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
puterilor, au datoria de a administra în comun capitalul temporal. Adică puterea pe care o au asupra timpului. Pentru că averea oferă putere și asupra a ceea ce omului obișnuit îi scapă. Ea permite, fie și numai prin transmiterea ei mai departe, fondarea unei dinastii, această formă de contestare a efemerității. Un mare burghez nu moare niciodată cu adevărat. O stradă îi primește numele, își scrie Memoriile, fiul său duce mai departe afacerea care îi poartă numele. Acest nume rămâne. Nu este niciodată
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
europene, dialogul structurat cu instituțiile comunitare și sprijinul financiar oferit de programul PHARE." (Arion, 2005, p. 221). România a aderat la Uniunea Europeană abia la data de 01.01.2007. Dacă la nivel politic am încercat să prezentăm câteva date cu privire la fondarea, apoi la dezvoltarea proiectului major numit Uniunea Europeană și la modul în care țările fost comuniste din Europa Centrală și de Est au fost primite în uniune, inclusiv România, acum, în cele ce urmează, ne vom opri asupra temei acestui subcapitol
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și Politica în Sud-Estul Europei, secolele XIX-XX și a fost realizat în colaborare cu Institutul de Istorie al Academiei Bulgare de Stiinte. În fine, să mai spunem că dedicam și acest volum, conceput în onoarea celor 150 de ani de la fondarea instituției din care facem parte atât noi, cât și o seama din personajele cărții de față tuturor profesorilor, studenților Universității din București, care au fost, sunt și vor fi. Capitolul I Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din 185738. Către sfârșitul veacului și în primele decenii ale secolului al XX-lea apăreau noi cursuri în programa în funcție de diversificarea activităților din societate (drept industrial, drept colonial, drept notarial, elemente de legislație financiară, drept penal flamand; notam aici și fondarea secției de drept maritim în 1922), profesorii căutând să aibă din ce in ce mai mult un demers comparatist (drept constituțional comparat, drept administrativ comparat, legislație civilă comparată)39. Mai mult, bilingvismul ridicat la rang de politică de stat, precum și intenția de a avea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Sociales), care va fi fost apropiată că structura conceptuală de Școală Comercială (École École de Commerce) înființată tot de el, cinci ani mai tarziu (Ernest Solvay a înființat și Institutul de Sociologie în 1902)50. În fine, putem spune că fondarea Școlii de Științe Politice și Sociale cu cele trei secțiuni ale sale la origine (științe sociale, științe politice și administrative, științe economice vor mai apărea și altele, cum ar fi, bunăoară, științele coloniale) a contribuit la întărirea domeniului, dar nu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
profesori titulari 53. 25 de ani mai tarziu, numărul dascălilor, ca și acela al cursurilor, se dublase: 19 cadre didactice coordonau 60 de cursuri (dintre care 47 obligatorii), ce erau urmate de 124 de studenti; în 1934, la aniversarea centenarului fondării Universității Libere din Bruxelles, corpul didactic al Facultății de Filosofie și Litere numără 36 de titulari, care susțineau un numar de 140 de cursuri în fața a 557 de studenti 54. Tinerii înscriși la Filosofie și Litere beneficiau de prelegerile unor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a schimbat, membrii acestuia argumentând că protestele și documentele atașate acestora au fost asumate prin semnătură doar de 147 de studenți din 113988. Mitingurile și reuniunile au continuat, iar pe la sfârșitul lunii Universitatea Liberă își închidea porțile; apăruse deja ideea fondării unei Universități Noi (Université Nouvelle), care să reînvie starea de spirit (aparent pierdută, în opinia unora, pe parcursul veacului), ce a stat la baza constituirii instituției din 183489. În toată luna februarie 1894 au continuat agitațiile, ceea ce a făcut ca pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
s-a ținut în cele din urmă, să se desfășoare în fața unei audiențe semnificative (550 de persoane se aflau înăuntru, iar alte 500 în afara sălii de conferința)90. În fine, pe 12 martie 1894 profesorii și studenții dizidenți au decis fondarea unei noi universități, ce purta în mod oficial numele de Școală Liberă și Internațională de Învățământ Superior (École Libre et Internaționale d'Enseignement Supérieur), care-și va fi deschis porțile pe 25 octombrie (cursurile s-au ținut în primul an
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de l'Université Libre de Bruxelles în 1919-1920 am gasit nu mai puțin de 92 de titulari ai unui doctorat în științe politice și administrative ai respectivei instituții de învățământ superior. Diplomele acestea fuseseră acordate în perioada 1884-1898, așadar, înainte de fondarea Școlii de Științe Politice și Sociale. După înființarea acesteia niciun român nu a mai obținut doctoratul la niciuna din cele 5 secțiuni ale instituției în cauză. Între 1903 și 1913 statistică a înregistrat trei titulari ai unui doctorat în științe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
34. III.3. Scurte note cu privire la asociațiile studenților români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1904, 1925) Prin ianuarie 1904, tânărul poet Florian Becescu, student la acea vreme în capitala Belgiei, îi expunea lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, proiectul fondării Societății studenților români de la Universitatea Liberă, ce s-ar fi numit "Idealul", o asociație comprehensiva, compatibilă cu toate celelalte asociații similare existente de mai multă vreme la Liège ori la Anvers. Am aflat despre inițiativa studentului poet din corespondență lui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
considerații finale. Acestea fiind spuse, să prezentăm succint câteva din răspunsurile la întrebările ce ni le-am pus la începutul eseului nostru! În primul rând, am căutat să restituim o imagine de ansamblu a evoluției Universității Libere din Bruxelles de la fondarea să din 1834 până către anii '30 ai veacului al XX-lea. Universitatea a avut la baza acel principiu al spiritului liber ("libre examen"), fiind o institutie privată, ce fusese înființată de un grup de liberali, în frunte cu avocatul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
puternică între membri în virtutea stabilității și nivelul mai ridicat de închidere al acestor comunități; Interesul pentru cercetare mai crescut în rândul membrilor cu experiență din cadrul comunităților virtuale, datorat dedicării și fidelității acestora față de comunitățile din care fac parte sau la fondarea cărora au participat. În ceea ce privește timpul petrecut în comunitățile virtuale religioase în raport cu cel din comunitățile religioase locale, răspunsurile majorității subiecților sugerează faptul că primul nu îl înlocuiește pe cel de-al doilea. Dintre subiecții participanți la cercetare, majoritatea afirmă că timpul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
american a avut o întrevedere cu Preafericitul Justin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Episcopul solicitase întrevederea în primul rînd pentru a-i spune președintelui că în România există libertate religioasă. El vizita Statele Unite cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea Bisericii Ortodoxe Române din America. Voia, de asemenea, să contracareze influența lui Valerian Trifa, episcopul și liderul Episcopatului Ortodox Român din America. După ani întregi de cercetări, Departamentul de Justiție al SUA hotărîse să-l aducă pe Trifa în instanță
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mare importanță prin care să fie condamnat nestorianismul. 2. Caracteristici ale operei Sfântului Ioan Cassian Sf. Ioan Cassian, atunci când a ajuns în Galia, nu intenționa să devină un scriitor bisericesc. Preocupările sale au avut o natură mai pragmatică, și anume, fondarea a două mănăstiri: una de călugări, închinată Sfântului Victor și alta de călugărițe, după modelul Cuviosului Pahomie și al Sfântului Vasile cel Mare. Mănăstirile pe care le-a înființat le-a și condus el însuși ca egumen până la sfârșitul vieții
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
situate în afara sferei clasice). Folosind cuvintele lui Henri Peyre, se poate afirma că "a suspina după clasicism sau a aspira la ordine și armonie nu a fost de ajuns pentru a face un clasic [...] Mutilarea deliberată a ființei spirituale și fondarea unei literaturi pe teorii preconcepute și în mare parte negative [...] nu au reușit crearea unei arte demne de secolul lui Ludovic al XIV-lea."249 De altfel, se pare că aceste idei și-au dovedit fertilitatea, mai mult în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
înființat în 1966 cu puțin peste 10% din voturi, care l-a susținut pe Valery Giscard d'Estaing în 1974 și care s-a transformat în 1976 într-un Centru al Democraților Sociali (CDS). Acesta a participat în 1978 la fondarea Uniunii pentru Democrația Franceză (UDF) condusă tot de Lecanuet până în 1988 ca o confederație de partide. Până în 1994, CDS a fost cea care a supraviețuit, având 11% din Adunarea Națională și ca președinte pe François Bayrou. Regiunile în care creștin-democrația
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unitatea catolicilor. Soluția, în acest caz, era o regrupare a conservatorilor, a "oamenilor onești" cum li se spunea adesea acestora. În aceeași perioadă a existat o tentativă similară în Spania, în 1881, condusă de deputatul Pidal y Mon, care prin fondarea Uniunii Catolice a provocat dezbateri aprinse în cadrul catolicismului, minat de problema dinastică, precum și o intervenție a papei. Acesta din urmă a dat o enciclică (Cum multa, 8 decembrie 1882) care să clarifice situația din Spania, recuzînd confuzia religie/ politică. Pragmatismul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
societăților muncitorești. Acțiunea nu avea totuși o implicare politică directă în virtutea lui Non expedit, dar au avut o mare importanță în atragerea credincioșilor, influența sa asupra administrațiilor locale fiind adesea capitală. Ele au susținut, de asemenea, autonomia laicilor, responsabili de fondarea a tot felul de asociații, grupuri, ziare, cum ar fi Giuseppe Sacchetti, care a fost alături de Ondes Reggio în inițiativa sa din 1874, Giovanni Aquaderni, Giambattista Paganuzzi, Stanislao Medolago Albani, Giuseppe Tovini. Conceptul de democrație creștină a fost aprofundat de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]