623 matches
-
de obicei, scrierea unui material și în special a unui material de această natură este în sine rezultatul numeroaselor influențe. Răspunderea pentru inevitabilele erori aparține însă, desigur, celui care își pune semnătura pe acest material. Ca în orice disciplină însă, formalizarea instituțională marchează doar etapa finală a dezvoltării unui domeniu care adesea își revendică/identifică ideile fondatoare în dezbateri și poziții exprimate cu decenii, dacă nu cu secole în urmă. Acesta este și cazul Relațiilor Internaționale, în care adepții realismului se
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
căreia Relațiile Internaționale au răspuns preocupărilor intelectuale ale generației precedente (Hollis, Smith, 1990, p. 13) decât o face, la început de secol, grupul de idealiști ce apelează la tiparul gândirii liberale a secolului al XIX-lea. Într-o formulare elegantă, formalizarea Relațiilor Internaționale ca disciplină autonomă este într-adevăr dominată de structura mentală a paradigmei liberale de secol al XIX lea, accentuând credința în raționalitate, egalitate, libertate, proprietate și, mai ales, încrederea în posibilitatea progresului uman (Knutsen, 1999). Mai mult, spre deosebire de
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de tip contractual, conducerile universităților încearcă să rezolve problemele instituționale prin relații interpersonale private, mai ales prin prieteni și rude și generează propriile lor reguli tacite ca să poată funcționa, preponderent pe cele ale favoritismului și nepotismului. Din cauza gradului scăzut de formalizare (inclusiv prin descrierea atribuțiilor profesionale ale fiecărui actor universitar), de instituționalizare (inclusiv în evaluare și ierarhizarea după rezultate) și de participare a cadrelor didactice la problemele universității, instituțiile tind să se bazeze pe „clicile universitare”. Universitățile tind să semene mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
obligă să recurgă la ISD. Conform lui John H. Dunning (1993), Înainte de ’60, Încercările de a explica activitățile firmei din afara granițelor lor naționale reprezenta un amalgam format din : o teorie a investițiilor de portofoliu, cu un grad destul de ridicat de formalizare, fiind denumită și teorie a valorificării imperfecțiunilor pieței; un număr de studii de țară, cu caracter empiric, asupra factorilor care influențează localizarea ISD; recunoașterea de către o serie de economiști a faptului că explicarea internaționalizării unor industrii necesită modificarea teoriilor neoclasice
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și dezvoltarea responsabilității sociale a afacerilor constituie un proces amplu, legat de etică și valori morale și, nu i se poate stabili o dată precisă de naștere. Practici responsabile moral au existat de când au apărut primele comunități sociale și din momentul formalizării rutinelor de muncă. Conceptul de responsabilitate socială corporativă, în accepțiunea curentă, este însă un termen nou, generat de evoluția, într-o manieră inedită istoric, a relației între guverne, a mediului de afaceri și a societății. Iar la forma convențională în
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Fund, The World Bank, The World Economic Forum și/sau cu blocurile piețelor regionale: The European Union, The North American Free Trade Agreement (NAFTA), The Asia Pacific Economic Co-operation (APEC). În fapt, procesul de globalizare politică a lumii constă în formalizarea relațiilor și interconexiunilor între state sub forma unor instanțe specific concepute (misiuni, reglementări și simboluri) și operaționale pe multiple niveluri de autoritate, sub forma organizațiilor și instituțiilor regionale și internaționale. Acestea sunt meta-instituții care guvernează alte instituții în scopuri transsocietale
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acțiuni desfășurate simultan și continuu, aspirând ca finalitate la crearea unui mediu de încredere, ca avantaj competitiv pentru organizație. Văzute din punct de vedere ontologic, cognitiv și acțional, în organizația profit modernă și postmodernă s-au experimentat următoarele modalități de formalizare a principiilor etice 46 (tabel 1): Tabel 1. Tipuri de ipoteze în formalizarea eticii Modalități de formalizare TIPURI DE IPOTEZE Obiectivism Postmodernism Ontologie Cogniție Acțiune Ontologie Cogniție Acțiune Coduri etice Valorile sunt obiective Valorile pot fi cunoscute Valorile sunt ghiduri
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
încredere, ca avantaj competitiv pentru organizație. Văzute din punct de vedere ontologic, cognitiv și acțional, în organizația profit modernă și postmodernă s-au experimentat următoarele modalități de formalizare a principiilor etice 46 (tabel 1): Tabel 1. Tipuri de ipoteze în formalizarea eticii Modalități de formalizare TIPURI DE IPOTEZE Obiectivism Postmodernism Ontologie Cogniție Acțiune Ontologie Cogniție Acțiune Coduri etice Valorile sunt obiective Valorile pot fi cunoscute Valorile sunt ghiduri pentru acțiune Valorile sunt exclusiv produse culturale Valorile nu sunt calități ale faptelor
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru organizație. Văzute din punct de vedere ontologic, cognitiv și acțional, în organizația profit modernă și postmodernă s-au experimentat următoarele modalități de formalizare a principiilor etice 46 (tabel 1): Tabel 1. Tipuri de ipoteze în formalizarea eticii Modalități de formalizare TIPURI DE IPOTEZE Obiectivism Postmodernism Ontologie Cogniție Acțiune Ontologie Cogniție Acțiune Coduri etice Valorile sunt obiective Valorile pot fi cunoscute Valorile sunt ghiduri pentru acțiune Valorile sunt exclusiv produse culturale Valorile nu sunt calități ale faptelor morale Valorile determină acțiunea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
entități economice. Ca părți afectate direct (ex. condiții de muncă pentru angajați) sau indirect (ex. deteriorarea ecosistemului unei comunități) stakeholders își arogă dreptul moral de a milita ca întreprinderile să adopte conduite (mai) morale de a face afaceri. Repoziționarea și formalizarea acestor grupuri afectate în "stakeholders", precum și presiunile sociale exercitate de aceștia reprezintă, în fapt, modalitatea de revizuire a valorilor umane cu sens de umanizare a "societății economice" și de reiterare a contractului tacit societate afacere. Problema fundamentală a postmodernității se
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a fi globalizarea. Dezvoltarea tehnologiei (telecomunicațiile și computerizarea) și crearea cyberspațiului, cauze și/sau consecințe derivate globalizării, au permis conectivitate ubicuă, tradusă în relații noi între afaceri, clienți, angajați și parteneri, în cele din urmă, între oameni. 7.4.1. Formalizarea "stakeholder" Oamenii au acum acces la o cantitate enormă de informații și opinii despre produse și practicile companiilor. Industria TIME subminează constant asimetria de informație și atuurile afacerilor în relația cu societatea, în general, și cu părțile interesate, în special
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
informațiilor a scos în evidență concluzii unele menționate deja și în plus, următoarele: (a) Forța de muncă activă din IMM-urile agroalimentare este în "mare măsură" nefamiliarizată cu subiectul RSC (peste 60% dintre respondenți). În plus, manageri și angajați apreciază formalizarea valorilor morale în instrumente organizaționale ca fiind lipsită de relevanță pentru firma lor (peste 70% dintre respondenți). (b) IMM-urile limitează sfera "grupurilor cointeresate" cu precădere la clienți și la agențiile guvernamentale. Din aceste rațiuni, nu au strategii voluntare adecvate
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Spre deosebire de SUA, unde dosarul de candidatură la oricare universitate cu prestigiu nu poate fi avizat favorabil fără dovezi care să ateste implicarea substanțială în activități voluntare în folosul comunității; la fel se întâmplă și în Japonia. Poate că preluarea și formalizarea cazurilor exemplare de încurajare a civismului de către instituțiile românești de educație ar intensifica devenirea românilor și instituțiilor lor spre ceea ce am putea fi. În loc de postfață Trăim într-o lume a organizațiilor, în care organizațiile-afaceri au dereglementat structuri și modele de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu asemănări periferice ale eticismului. Deși chiar și aceste aparențe, până la urmă, se dovedesc a fi aducătoare de profit (audituri, formare, antrenare, consultanță, imagine, produse bio și multe alte eco-nișe). Un alt pericol, care pare tot atât de iminent, este acela de formalizare excesivă a eticismului. Dacă acum concernele multinaționale apreciază că cheltuielile sunt împovărătoare, standardizarea rigidă, birocratizarea stufoasă a RSC poate deveni lesne un filtru în plus de descurajare a spiritului antreprenorial. Din aceste rațiuni, evoluția procesului de instituționalizare a RSC trebuie
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Understanding Organizations, Penguin Books, 1993, pp. 181-182. ("În organizații există credințe de adâncime referitoare la modul în care muncă trebuie să fie organizată, la modul în care autoritatea trebuie să fie exercitată, oamenii retribuiți și controlați. Care sunt gradele de formalizare cerute? Cât de largă trebuie să fie planificarea și pe ce perioadă? Ce combinație de supunere și inițiativa trebuie să fie impusă subordonaților? Cum trebuie făcute cheltuielile, cum trebuie amenajat secretariatul, ce variante de cumpărare de acțiuni și de bonificație
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Cehia), Masarykova Univerzita, Brno, 1999). 40 Așa cum arată ultimele evoluții, adică reîncadrarea programatică de la ultimul congres, realizată mai ales la îndemnul grupului numit Forumul din Brandýs, al lui Jakub Patočka, a mișcării Duka, etc. Forumul din Brandýs trebuie înțeles ca formalizare a unei rețele de personalități atașate "societății civile" și relativ apropiate de concepțiile coaliției guvernamentale actuale, mai ales de US și KDU-ČSL (reprezentanții forumului nu au reușit să fie numiți pe listele Coaliției ca înlocuitori ai reprezentanților ODA). După alegeri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
întrucât trebuie avută în vedere întotdeauna atitudinea omului în raport cu propria lui muncă. Principalii reprezentanți ai școlii sociologice au fost: E. Mayo, Gh. Argyris, C.Handy, H. Maslow, D. McGregor. Potrivit concepției reprezentanților acestei școli, se impune ca în locul unei stricte formalizări a structurii organizatorice ( bazată pe linia ierarhică, pe precizarea detaliată a atribuțiilor fiecărui post), să se ia în considerare aspectele informale ale managementului, bazate pe grupul informal, autoritatea informală ș. a. m. d. Promotorii acestei școli au urmărit găsirea unor căi
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
este evaluator, facilitator, animator, consilier și în consecință, formator. 2.2. Formal - informal în managementul instituțiilor școlare preuniversitare Una dintre cele mai cunoscute și utilizate tipologii în literatura de specialitate este cea care diferențiază structurile organizației, în funcție de gradul de formalizare. Potrivit acestei tipologii, organizațiile promovează simultan: - Structura organizatorică formală constituită potrivit unor norme, reguli, principii și instituită prin documente oficiale. Prin intermediul ei sunt statutate obiectivele, posturile și funcțiile, compartimentele, relațiile de autoritate, puterea și responsabilitatea în cadrul organizației. - Structura informală constituită
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
referitoare la gestiunea timpului, la delegare, la control. Formalizează ceea ce, în opinia lui, trebuie să fie regulile și le utilizează pentru a conduce, pentru a duce la obținerea de rezultate. Pentru el, a conduce înseamnă definirea structurii ad- hoc și formalizarea regulilor de funcționare care rezultă de aici. Autoritarul, la fel ca întreprinzătorul, dă instrucțiuni clare și precise. Dar el așteaptă mai mult ca partenerii să-i urmeze instrucțiunile cuvânt cu cuvânt. De fapt, supunerea celorlalți este o condiție sine qua
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
analizei. Acest lucru înseamnă că profesorii pot avea capacitate mai mică de organizare decât învățătorii, chiar dacă sunt absolvenți de studii superioare. Capacitatea de organizare implică o bună cunoaștere a colaboratorilor și a condițiilor de lucru, adoptarea unui comportament colaborativ, lipsa formalizării, cunoașterea regulamentului de organizare și funcționare a școlii, a regulamentului de ordine interioară, promovarea organizației, stabilirea funcțiilor și rolurilor colaboratorilor. Ipoteza de cercetare nu se confirmă nici de acestă dată. Putem afirma că nu există nici o legătură între nivelul de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
echilibrului demografic, cu consecințe negative asupra stării de sănătate mintală, asupra comportamentelor și relațiilor interpersonale, vor depinde de următoarele aspecte: creșterea necontrolată și anarhică a populației; creșterea competiției între indivizi, ducând la scăderea cooperării și a respectului reciproc; reducerea și formalizarea relațiilor interumane și a comunicării prin izolare și alienare; dificultățile de obținere a unei locuințe, de asigurare a unui loc de muncă și de acces la servicii; amestecul de populații prin migrarea unor grupe umane din zone defavorizate în zone
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moderni, abia prin revoluția științifică de la începutul secolului al XX-lea, în special cea din microfizică, această idee a dobândit consistența necesară și baza de legitimitate. Prin Realitate, fizicianul și filosoful român înțelege "ceea ce rezistă experiențelor, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor ori formalizărilor noastre matematice"633. Prin nivel de Realitate înțelege "un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale". El dă ca exemplu entitățile cuantice, care se supun legilor cuantice și care se află la un nivel total diferit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va trebui să nu oprim coerența ansamblului la un nivel limită, de sus sau de jos. Altfel spus, va trebui să acceptăm că "ansamblul nivelurilor de Realitate se prelungește printr-o zonă de non-rezistență la experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile ori formalizările noastre matematice"660. Această zonă de transparență, care nu mai lasă urme în oglinda cunoașterii, care nu mai este detectată de către organele noastre de simț și instrumentele care le prelungesc, este un fel de văl care ascunde Realul. Realul este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute și a procedurii rezolutive corespunzătoare. Ponomariov face observația că succesiunea acestor faze nu este identică la toți subiecții și în toate situațiile. Unele faze pot fi eludate, altele comprimate, etc. Pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
un sunet la altul prin mișcările fiziologice ale organelor vorbirii în cursul emisiunii sonore. De altfel, Hașdeu avea o predilecție anume pentru reprezentarea fenomenelor de limbă prin figuri geometrice, prin formule matematice, date statistice etc., în general prin elemente de formalizare a limbii" (ibid., p. XI-XII). Prin această particularitate, în special prin înclinația spre "geometrizare", Hașdeu seamănă oarecum cu anticii pitagoreici, care interpretau lumea/cosmosul în maniera matematică (cf. Collingwood, 1945/1960, pp. 49-55). Să mai reținem dintre constatările lui Gr.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]