442 matches
-
28 martie 1783, lucru ce se vede din mărturia vornicilor de poartă Constandin Stâncescu și Ștefan Ciogole, trimiși să cerceteze la fața locului cele spuse de „gerah”. Numai că de această dată dreptatea se împarte între Locman și feciorii lui „Fote neguțitoriul”. Asta se vede din cele spuse de vornicii de poartă, care scriu că deși Locman zice „că cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de „gerah”. Numai că de această dată dreptatea se împarte între Locman și feciorii lui „Fote neguțitoriul”. Asta se vede din cele spuse de vornicii de poartă, care scriu că deși Locman zice „că cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți în curmeziș și n-au arătat nici hotarnică nici altă dovadă”. Drept urmare, după socotelile vornicilor de poartă, Locman ar trebui să înapoieze feciorilor lui Fote un stânjen și cinci palme în lungul locului, iar reclamații să dea „gerahului” doar cinci palme „în fundul locului”. Ei ai văzut cum se întorc lucrurile, fiule? Am văzut, părinte, și din câte îmi dau eu sama necazul a pornit mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vreme, tocmai de la schimbul făcut de frații Dima și Constantin - suiulgii domnești - care au avut acel loc în dar de la vodă și care l-au schimbat cu mănăstirea Trei Sfetitele... În timp ce ne batem capul cu Locman și cu feciorii lui Fote, din susul uliței se aude tropot de cai și uruit de trăsură. Îmi îndrept privirea într-acolo și bag de seamă că norodul de pe uliță face aceleași temenele ca și la trecerea lui vodă. Trece doamna lui vodă, însoțită de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tinichea și de foaie de cort kaki, o nebună de săltată de la Goldana, dans care, învârtit, în sens invers acelor de ceasornic, de către meșteri-bărbați în ale horei, naște o irezistibilă forță centrifugă. În vâlvoarea dansului, poalele albe cu puișori de sub fotele femeilor se ridicau, pălălăind în vânt, ca odinioară, pe când erau fete mari și își permiteau cu plăcere aprinsă această obscenitate, admisă chiar și de veacuri mai morale -arătându-și pulpele rotunde. Bărbații, care făcuseră armata, pe vremea Suveranului, la cavalerie sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai înainte: Noi acuma plecat, dar puneam telefon, aici, la casa: fiecare zi vorbeam. Tot decada la luna, voi venit paravion și vizitat la Caterina nostra... În Chitul acela, cu rânjet lucitor, încape cât într-un siloz pentru colectat cereale: fote vrâstate cu florile câmpului, cămăși de borangic galben, ca aurul, ștergare de in, lungi de să înconjuri ograda cu ele, velințe de lână vopsită în zeamă de coajă de stejar și în fiertură de lemn roșu de arin... Profetul cerceta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
MAMA Tot primesc scrisori de‐acasă, de la mama, și mă roagă să‐i vorbesc de tine, Să te cruț de greutăți și să‐ți port sama; Spune că‐ți aduce daruri dacă vine. și‐ a cusut, așa cum îți plăcea odată, Fotă roșie cu grâie și păduri. Te‐ a rugat să nu fii supărată Dacă nu i‐ a pus în partea stângă șnuri. Flori de foc și apă ți‐ a cusut în ie ; Mama te și vede îmbrăcată‐ n ele ; “O să‐mi
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
simboluri, Ți-ai ascuns de tot misterul, Sarmisegetuza doarmne, Oglindind în ea tot cerul. Colinele cu văile întinse, Cu tinda veche din bordei, Cu ulcica de pământ, Ți le-au furat pe toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba ți-a rămas curată, Printre brazde, printre lacrimi Doina ta a curs a jale, Îngropând dureri și patimi. 23 septembrie 2012 Ion POPESCU BRADOSCHI atenție se
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ridică și intrară în casă din nou. Soacra așeza rufele pe pat, le păturea una peste alta și ofta. Le dădu în primire mirelui. - Uite, maică: șase cearșafuri, șase fețe de pernă, saltea de lână, perdele, preșuri, batiste, bluzele fetii, fotele, hainele, pantofii, ciorapii, două fețe de masă, tot... Dogarul avea o față veselă de om ușurat. Adăugă și el: - Eu sânt om cinstit, ceea ce am zis, fac! Dădea, scăpa. Soacra se uita cu dușmănie la străin. Ea, ca femeile, se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
e meserie frumoasă dacă mai cade și altceva la un popas. De când u mergeau treburile, scăpa ușor banul printre degete, avea sângele tânăr și, într-o toamnă, la crame, i-a căzut sub ochi o fetișcană plină și puternică, în fote curate, ca piatra de munte, sănătoasă și veselă, de râdea repede cu un glas dulce. Tot ținutul acela albăstrui, de viță stropită cu piatră acră, coclise. O rugină ștearsă și găunoasă bolea în frunze. Pădurile aveau un miros putred și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
discursurilor naționale s-a închegat o confrerie atotputernică. Și poemele. Și montajele. Și fotomontajele. Și tușele. Și retușările. Portretele pictate. Panourile gigantice. Grandoarea minciunii intens colorate, pretutindeni afișate. Fonduri erau cu nemiluita. Pe seama unor bieți copilași care tremurau în izmene, fote, bundițe și opinci ca să iasă cântecelul sau dănsulețul bine se agitau bine plătite șleahta specialiștilor în tocat bani și armia lihnită de profitori ai osanalelor. În spatele paravanului patriotic, s-au tocat și se toacă sume fabuloase, justificabile oricând prin cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prinsă în balamale în odăile cu dușumea și tavan, cu geamuri, cercevele și pervaz, acoperite cu peră dele. În bucătărie se află soba și niște rafturi pentru farfurii. În dormitor, un pat cu saltea, eventual un divan, și dulapul cu fote, marame, năframe, dar și chimire. În spatele casei se mai află hambarul cu acaretul și tot felul de alte angarale. Am uitat ceva ? Casă, mîncare, bîrfă... Toate țin de spațiul domestic atribuit/impus femeii. Pe urmele acestor cuvinte și lăsînd imaginația
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu m-am mai putut abține și am citit-o acolo mergând, stând Într-un picior, ținându-mă cu o mână de bară. Acum camera asta Îmi pare să se află În mijlocul lumii. I’m happy. Și inconștientă. Ana. * (FIRIDĂ, FOTĂ, FLUIER, FUIOR) E Începutul verii. Grințu deja a Însoțit un grup de greci ortodocși În turneul lor prin nordul Moldovei și al Transilvaniei. Experiența i se pare interesantă și, Într-un fel, suficient de „filmică“ pentru a-i sugera scenarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Floer!“ Prinsese gust să Învețe limba română sau, pur și simplu, respectivele cuvinte i se păreau cunoscute. Pe urmă s-a aplecat și arătat cu mâna poala cămășii purtate de bătrân pe dinafară, cum se poartă, până sus de genunchi. „Fotă“ - s-a grăbit să explice din spatele meu fotbalistul dar moșul l-a pus repede la punct. „Aiasta nu-i fotă, aiasta-i cămeșă!“ „Fota?“ - a Întrebat grecul. „Nu fota, nu, nu!“ - a precizat din nou bătrânul. E, cam asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a aplecat și arătat cu mâna poala cămășii purtate de bătrân pe dinafară, cum se poartă, până sus de genunchi. „Fotă“ - s-a grăbit să explice din spatele meu fotbalistul dar moșul l-a pus repede la punct. „Aiasta nu-i fotă, aiasta-i cămeșă!“ „Fota?“ - a Întrebat grecul. „Nu fota, nu, nu!“ - a precizat din nou bătrânul. E, cam asta-i. Nu știu dacă poți să-ți dai seama ce fel de film aș putea să scot din povestea asta. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu mâna poala cămășii purtate de bătrân pe dinafară, cum se poartă, până sus de genunchi. „Fotă“ - s-a grăbit să explice din spatele meu fotbalistul dar moșul l-a pus repede la punct. „Aiasta nu-i fotă, aiasta-i cămeșă!“ „Fota?“ - a Întrebat grecul. „Nu fota, nu, nu!“ - a precizat din nou bătrânul. E, cam asta-i. Nu știu dacă poți să-ți dai seama ce fel de film aș putea să scot din povestea asta. În orice caz, câteva cadre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de bătrân pe dinafară, cum se poartă, până sus de genunchi. „Fotă“ - s-a grăbit să explice din spatele meu fotbalistul dar moșul l-a pus repede la punct. „Aiasta nu-i fotă, aiasta-i cămeșă!“ „Fota?“ - a Întrebat grecul. „Nu fota, nu, nu!“ - a precizat din nou bătrânul. E, cam asta-i. Nu știu dacă poți să-ți dai seama ce fel de film aș putea să scot din povestea asta. În orice caz, câteva cadre le și văd. Zgârieturile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
au cuvintele repetate de domnul „Star“ În românește. Mă așteptam ca măcar unul din ele să fie de origine greacă sau latină. Asta ar mai fi explicat câte ceva. Dar nu. Firidă e bulgăresc, fluier se pare că vine din albaneză (!), fotă e turcesc, iar etimologia lui fuior este necunoscută. Ciudat, nu! Într-un fel, teoriile „istorice“ ale tipului de care-ți spun se confirmă și prin asta. Atâtea obiecte circulă Însoțite de numele lor și atâția oameni fără! Gelu fu sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
desfrunzirea smirnei...; E verde frigul dincolo de tine...; planeții bat mioapele timpane...). Antologia Astralia se deschide cu selecții din volumul Florile cornului tânăr, la începutul căruia Baladă munteană dă tonul nostalgic, aducând o undă de idilism în evocarea fetelor noastre cu fotă și ie, ca-n basme de frumoase, imagine emblematică, susținând paseismul poeziei: a fost demult / demult / serafic de demult. Instantanee marcante pentru o epocă de suflet a poetului, icoane ale trecutului, al căror fundal e lumea rurală din Muntenia natală
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
am omorât; de astă dată te-am omorât cu toți copiii, într-un bombardament!... Se încruntă și se aplecă mult deasupra lăzii. Începu să răscolească, grăbit, concentrat, dând la o parte bluze țărănești, marame de borangic și broboade de lână, fote, brâuri. - Asta era marea lor pasiune, să se deghizeze în țărănci. Au adunat costume din toate provinciile țării, căci au fost crescute în cultul unității neamului românesc. De aceea trebuie să le respectăm această pasiune, cât ar părea ea de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și totuși cu o urmă de tristețe în glas. După formă și material, a fost desigur utilizată cu mult înaintea vremii mele... Tot ți-e frig? se adresă lui Vladimir. Stai, să-ți mai pun ceva pe spate. Găsi o fotă ardelenească și i-o așeză ca o pelerină pe umeri. Ar fi vrut să mai adauge ceva, dar zări un păianjen negru, uriaș, răsărit parcă atunci de sub ladă și, întinzînd repede piciorul, îl ajunse din urmă și-l strivi. - Mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în goană scara spre pod, apoi îi auziră pașii călcând de astă dată fără grijă și în mare grabă, și câteva minute în urmă se întoarse cu brațele încărcate. Cu un oftat de ușurare, își revărsă poverile pe canapea. Adusese fotele, maramele și broboadele pe care le examinase, pe îndelete, cu două ceasuri mai înainte, dar adusese și rochia de mireasă. - Asta este pentru dumneata, Princesse, se adresă Măriei întinzîndu-i rochia la picioare, ca un covor. Esta aproape o piesă de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
șopti. Într-o zi ca asta, nu mă pot supăra... Iconaru continua să caute, fără entuziasm, prin maldărul de stofe. - Toate astea le cunosc, vorbi dezamăgit. Sunt doar pentru cucoane... - Dar țin de cald, îl întrerupse Ieronim, alegîndu-i una din fote și așezîndu-i-o pe umeri. Iar pe deasupra, ca să nu se vadă... Ieși iar pe coridor și curând se întoarse cu o pelerină. - Pe deasupra, continuă, punem pelerina asta. E drept, cam veche și, probabil, prăfuită, dacă nu cumva găurită de molii... Începu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Începu s-o scuture, cercetînd-o îndeaproape. - Se face târziu, spuse Iconaru, luîndu-și iarăși cutia sub braț. Nu stau departe și, dacă pornesc în pas alergător, nu răcesc... Ca și cum nu l-ar fi auzit, Ieronim îi potrivi, cu îndemînare, pelerina peste fota care-i acoperea umerii. - Îl ducem întîi pe el acasă, se adresă Mariei, ca să vedem dacă mai poate intra... - Dacă Borban n-a stins lumina, îl întrerupse Iconaru, îmi deschide pe din dos... - Iar noi, continuă Ieronim, noi plecăm apoi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pentru nunțile necesare": "Beat, din zale/ siderale/ scoate/ telescoape scufundate". Se poate vorbi la Horia Zilieru de un univers floral, de motive de ceramică, de ie țărănească, de port național; poetul evocă casele și porțile lor încrustate: "Fetele noastre cu fotă și ie/ Se ofileau sus, în munți de ftizie". Portul țărănesc, așa cum îl evocă Zilieru, ne trimite la Gh. Tuleș sau la Gh. Talaz, din perioada interbelică. "Solfegii de culori pe albe ii/ Și brume moi de arginți pe fote
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]