2,106 matches
-
măsură să mă apropii. Nu, nu e vorba de medierea pe care o oferă Rimbaud, Mateiu Caragiale sau Fundoianu, deși ceva-ceva din Iluminări, din Pajere sau din Paradă, de unde e și reluat un vers, se străvede. Ci, cum să zic, frânturi din toți aceștia și din alți câțiva, anume viziunea lui Foarță despre poezie. Aici, în volumul de la Editura Cartier, el e clar mai puțin manierist decât oriunde în opera sa de până acum. Tehnica lui de extracție a liricului nu
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
vom rămîne mereu tineri de frică și foame de adînc, de sublim, noi norocoșii unei nașteri ușoare și ai unei nemuriri binemeritate". Încifrării melancolic-ironice a lui Aurel Dumitrașcu îi dă replica sarcasmul nereținut, patetismul incontinent al lui Adrian Ălui Gheorghe. Frînturi vizionare se încastrează în textul d-sale. Materia egal de productivă a schimbului îndesat de mesaje e mai disciplinata, filtrată cerebral la cel dintîi, eruptiv-orgiastică la cel de-al doilea. Între numiții corespondenți a caror stare de spirit comunica perpetuu
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
a spune ceva. "O să fie atârnat în pod; o să fie distrus. Dar ce mai contează?"se întrebă Lily luând din nou penelul în mână. Privi la scări; erau pustii; privi la pânză; era neclară. Cu o subită intensitate, de parcă o frântură de secundă izbutise să vadă limpede, trase o dungă de penel acolo, în centru. Gata; tabloul era terminat. "Da", își spuse, sleită de vlagă, lăsând pensula din mână, "am avut și eu revelația mea."" Fără aceste cuvinte - "I have had
Văduvele abuzive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6616_a_7941]
-
definitorii - ceea ce ar însemna cu totul altceva decât plasticizare, convocare de nuanțe, portretistică, în sens călinescian. Critic dogmatic, cu abuz de erudiție, uneori redundantă, irespirabilă, Iorga poate fi considerat un pionier al imagologiei moderne, unde contează modalitatea de a concentra frânturi aparent disparate dintr-o existență, armonizate într-un concret "virtual". Iată un asemenea exercițiu evocator de imagine, în grafie focalizată, esențializată: "Închipuirea puternică a fiului de țeran de supt muntele Neamțului, pe care n-o stricaseră, și n-o putuseră
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
una dintre acele expoziții care te face să te gândești la rolul artei la 1600 sau astăzi. De ce o producție de o calitate atât de înaltă a fost pusă în slujba unui ritual care, în alte lumi, era executat cu frânturi de bețigașe sau schițe rudimentare? Pentru că, bazându-se pe o artă de calitate, procesul prin care se determină viitorul devine astfel mai credibil?... Sau, dimpotrivă, arta nu este în slujba unei „funcții sociale" ci este o nevoie umană absolută ceea ce
Mici expoziții la Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6485_a_7810]
-
Drept care autoarea se dedă unor exerciții pe trama palpabilului, a realității proxime, consemnate cu o frenezie rece, cu paradoxalul elan al dezabuzării: „deci să începem /prin zăpada care nu se-așază / printre resturi de petarde ambalaje / cioburi de sticlă și frînturi din ceilalți ani / greu de izgonit apa din bocanci / încotro încotro / mă uit din cînd în cînd la ceasul din turn / s-ar zice că aștept / el nu e disponibil el nu e conectat / ceilalți de mult au plecat/ privesc
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
Ce a ieșit, nu mai spun! Ba, ironie peste pupăză!, pe la nouă seara m-am pomenit chemat de o doamnă entuziast binevoitoare: „Ascultați-vă, că vorbiți pe România Cultural!" M-am ferit la timp. Cum zic, azi-dimineață au defilat ipoteze. „Frânturi" de gând. Și acum îmi spun să notez ce-mi mai amintesc. Nu pot să vorbesc despre bătrânețe. Pot numai despre bătrânețea mea. Cu asta, am și intrat în miezul problemei. Așa cum nu există boală, ci numai bolnavi, nici bătrânețe
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6392_a_7717]
-
pe 3 iulie 1941 se adresa poporului, armatei, întregii lumi - „Tovarăși, fraților, prieteni." -, adresîndu-se acum doar unui singur om ce ținea în mînă receptorul telefonului, rosti: - Bună ziua, tovarășe Strum. În acele secunde, se contopiră, într-o învălmășeală de gînduri, de frînturi ale unor gînduri, de frînturi ale unor sentimente, triumful, slăbiciunea, groaza că la mijloc ar putea fi vreo mistificare huliganică, paginile mărunt înnegrite ale unui manuscris, o pagină a chestionarului de cadre, clădirea din piața Lubianskaia... Deodată, i se contură
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
adresa poporului, armatei, întregii lumi - „Tovarăși, fraților, prieteni." -, adresîndu-se acum doar unui singur om ce ținea în mînă receptorul telefonului, rosti: - Bună ziua, tovarășe Strum. În acele secunde, se contopiră, într-o învălmășeală de gînduri, de frînturi ale unor gînduri, de frînturi ale unor sentimente, triumful, slăbiciunea, groaza că la mijloc ar putea fi vreo mistificare huliganică, paginile mărunt înnegrite ale unui manuscris, o pagină a chestionarului de cadre, clădirea din piața Lubianskaia... Deodată, i se contură un sentiment pătrunzător de limpede
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
vadă ce sa mai scris despre el. Nu mă pot opri să nu mă mir nemăsurat, de fiecare dată cînd răsfoiesc noianul de reviste literare din redacție, parcurgînd texte despre tot felul de cărți și autori, cronici de carte, poeme, frînturi de roman, eseuri, editoriale, glose: ce-i mînă pe ei în luptă?” Răspunsul e evident, îl știm cu toții, și de altfel îl spune chiar autorul în rîndurile de mai sus: vanitatea, slava deșartă și iluzia postumității literare. Iar finalul epistolei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
ele un alfabet. Toate acestea mi se învălmășeau în minte în vreme ce lăsam în urmă casa bătrânului artilerist Avdo Babaramo, singura care cutezase să reziste la picioarele cetățuiei, și coboram pe drumul bolovănos și îngust care-și schimbase din nou traseul. Frânturi de amintiri, de fraze sau de cuvinte, ecouri ale unor întâmplări banale se întretăiau, se urmăreau, se prindeau de urechi sau de nas cu o vioiciune care sporea cu cât pășeam mai repede. Iată și casa Suzanei. Îndată ce va afla
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
Publicarea unor frânturi de convorbiri telefonice Chirieac-Cocoș, dintr-un dosar închis de procurori cu NUP, e o mizerabilă intruziune în intimitatea și viața privată a doi particulari, scrie Principiul e valabil, pentru mine (ar trebui să fie pentru orice om cu țiglele pe
Victor Ciutacu despre stenogramele din Adevărul: Cine se hrăneşte cu borhot securistic? () [Corola-journal/Journalistic/49680_a_51005]
-
prin modificarea modalităților de filmare, de la alegerea unghiului camerei la diverse filtre, și conduc în parte la ceea ce criticul numește film-supapă, film care face loc realității în spectacolul butaforic realist-socialist, asemeni unei fante prin care ochiul-voyeur al spectatorului urmărește o frântură de adevăr, un instantaneu din realitatea prohibită. O altă contribuție teoretică importantă ține de decupajul cronologic, unde criticul suspendă oportun criteriul exclusiv estetic, generaționist, de școală și urmează condiționările politicului asupra cinematografiei. Cristian Tudor Popescu apreciază că înghețul în cinematografia
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
la comemorarea lui Lenin în special cu versuri sînt următorii: Aurel Baranga, K. Paustovski, R. Boureanu, T. Balș, C. Baltag, G. Dan, Șt. Iureș, A. Păunescu, N. Stănescu. Poezia acestuia din urmă dedicată figurii sovietice (...) pare o poezie făcută din frînturile altor poezii, cu o temă vagă, chiar dacă apare numele comemoratului, o poezie lipsită de sens deopotrivă formal și ca mesaj, cu rudimente de modernism eliptic, lipsită de forță, probabil reprezentativă pentru tiparul de poezie scrisă la comandă de către un mare
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
animalul care a avut anormal de multe de spus”, neajungându-i abecedarul comunicării legate de simpla supraviețuire. Este, adică, Dicentul prin excelență. Istoria reală și cea imaginată sunt, pentru autor, pretexte la fel de bune de stârnit dezinvolte, neobosite, inepuizabile povești. Orice frântură de Adevăr, cât de cât verificabil, naște ficțiuni în lanț, cu imprevizibile modificări de ton, perspectivă, umoare, ritm, anvergură. Istoria cu majusculă e traversată sobru și în cunoștință de cauză, cu accent pe repere cronologice ori pe personalități, dar și
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
preia orice repertoriu. Pre- țuirea ce li se dă e, de bună seamă, îndoielnică. Fiindcă nu de virtuozitate ține deschiderea lor spre toate azimuturile, cât de-un anume amatorism. Puțin altfel stăteau lucrurile când literatura noastră abia se alegea din frânturile alfabetului de tranziție. Stă mărturie un titlu al lui Alexandrescu (Grigore Mihail), din 1863: Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, apărută la Tipografia Națională a lui Ștefan Rassidescu, închinată lui Ion Ghica. Se vede bine că autorul acestei cărți de
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
Care petală a strigat că nu sînt aievea?” (Trandafir negru). Efectul e un dinamism al imaginilor care mimează existențialul nu spre a-l „reda”, ci spre a acredita cu mai multă vigoare iluzia. Contestarea realului devine un ritual complicat, implicînd frînturi de discurs conceptual, afecte, senzualități. Nevoind a ceda teren, limbajul poetic asimilează cît mai multe elemente ale „obiectelor” sale posibile spre a le transfera în propria-i substanță. Cu cît carnația poemelor devine mai substanțială, cu atît îndepărtarea de real
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
Cătălin Voicu a declarat că înregistrările telefonice și ambientale prezentate ca probe de procurorii DNA reprezintă frânturi, mixaje și colaje din diferite discuții purtate cu diverse ocazii cu mai multe persoane, printre care omul de afaceri Marius Locic, fostul șef al Poliției Capitalei, Mihai Călinescu sau patronul localului "Select" Liviu Capotă. "Nu am avut această discuție - este
Cătălin Voicu acuză DNA: Toate înregistrările DNA reprezintă un mixaj () [Corola-journal/Journalistic/45666_a_46991]
-
fie atât de bine dotat cu cele materiale încât avea să devină postuman, o ființă căreia toată natura, rafinată sau motorizată, avea să-i cânte osanale. Dada s-a născut pe scenă din satiră, dezgust, furie, teroare, materiale improvizate și frânturi de versuri dictate de spirite, în timp ce comunismul venea din cărți de filozofie și economie, din terorism (cu întreaga sa tehnologie în ce privește deghizarea, conspirația și explozibilul făcut în casă) și forme de sorginte bisericească pentru dogma sintetizatoare. Cine a câștigat?” Nu
Când dadaiștii joacă șah (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5751_a_7076]
-
umbră de oboseală pe chipul lor, în amintiri, în emoție, în tandrețe, în umorul fiecăruia atît de diferit. M-am retras din conversație minute bune și am privit prietenia lor. Voltele pe care le făceau printre detalii, cuvinte, situații, spectacole, frînturi de text, de povești, printre ironii și bancuri, printre lacrimi printre observații acute despre un anumit gest sau despre o anumită replică, despre un actor. Ore în șir. Mii de fire incredibile și invizibile i-au legat și îi leagă
Despre prietenie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5876_a_7201]
-
Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Geo Dumitrescu, Nichita Stănescu, Nicolae Velea, Ion Caraion, Mihail Crama, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Ury Benador, Al. Cazaban, Sorin Titel etc. Cu totul demne de interes sunt, în această carte, profilurile de scriitori, reconstituite din frânturi de amintiri, din fragmente de trecut asamblate cu minuție și montate în cadrele caracterologice ale unor portrete sugestive prin culoare afectivă, prin rigoare a descripției și amprenta morală, mai apăsată ori mai fragilă, pe care o așază asupra lor autorul
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
Marina Constantinescu De ce nu sînt la Sankt Petersburg?... Mă uit la fotografiile pe care le am de la Leo. Peisaje calde sau ciudate, fragmente de lume, frînturi din poveștile noastre, detalii. Imagini care și astăzi păstrează codul momentului, micile secrete. Fiecare ridică în picioare amintirile. O parte din ele. Telefoanele, apoi sms-urile, mail-urile la care eram mereu codașă, prînzurile de taină de pe strada Frumoasă, iubiri, despărțiri, trădări
Păunii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5631_a_6956]
-
este un manual de îmblânzire a voinței, o poveste tulburătoare despre demnitate. Femeia din oglindă se regăsește într-una abstractă, cu o voință nestrămutată. E foarte interesant de urmărit arhitectura memoriei din Evadarea tăcută. „Povestesc așa cum îmi vin în minte frânturi de amintiri. Dar știu cu precizie că aceste probleme mi-au acaparat spiritul ca urmare a legăturilor mele cu ființe umane, după ce-am avut dea face cu monștri”, notează Lena Constante în ultima parte. Este evidentă distanța de vocea
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
este binecunoscuta ecuație Metaforă + Umor = Greguería sau Gregueriile: o strictă și poetică trecere în revistă a vieții”, până la enunțurile multiple, din diferite perspective, pe mai multe pagini. Iată câteva exemple de greguerii concise, conținând identificări ingenioase, fulgurante imagini ale unor frânturi de univers: Sifon: apă cu sughiț. Florile soarelui sunt oglinzile de buzunar ale soarelui. Litera L pare că-i trage un picior literei pe care o are alături. Pescărușii s-au născut din batistele care spun adio în porturi. Deșertul
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
Moartea lui Decebal de Ion Nenițescu: „La Sarmisegetusa stă mândru Decebal, Ce-a-nfrânt popoare multe, de jos și de pe cal Stă sângerat din luptă pe scaunu-i regesc și chin adânc zvâcnește În ochiu-i vulturesc; Căci luptătorii harnici, ce lângă tronu-i stau Frânturi de spadă numai În mână ei mai au.” — Reciți frumos și cu expresivitate. Parcă simți măreția, dar și durerea marelui rege, mi-a spus Maria Tănase. Am plecat de la Hațeg la Deva În aceeași după amiază. La intrarea În oraș
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]