3,509 matches
-
din clasa a patra, dar se descurca binișor cu germana și rupea chiar și câteva vorbe în franceză. La șapte ani a trebuit s-o înscriem la școala cu predare în limba rusă din comună și odată cu asta au început frământările Minodorei pentru viitorul ei. A început să mă interogheze despre taică-su, despre Simion, unde stă, ce face, ce fel de om este, cum poate ajunge la el. Răspunsul la ultima întrebare o punea și mai mult pe gânduri: granița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în suferință a fost Alindora. Desigur femeia din momentul meu de uitare avea ceva comun cu Alindora : culoarea părului, ochii, parfumul... Era și totuși nu era una și aceiași. Dar îi pot spune toate astea Dorinei ? Poate înțelege o fiică frământările amoroase ale tatălui ? Poate accepta că și tatăl mai poate fi îndrăgostit ? Și oare memoria Dorei să fie umbrită de noua mea legătură ? Eu simt că nu, dar Dorina mă va judeca, mă va judeca aspru." Dar, iat-o. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
schimbe. Dar rana era aproape complet vindecată. Doar o zgârietură ușoară marca ceea ce se părea că s-a întâmplat cu ani în urmă. Se lungi pe canapea, lângă ea, întărindu-și jurământul. Viața lui va continua, orice-ar fi. Toate frământările sale nu făceau bine nimănui. Auzi din nou sunetul metalului. Întinse mâna înainte să deschidă ochii. Pericolul simțit, acea stare care i se părea demult atât de incitantă, îl zgudui din nou. Dar deschise și ochii, înainte să se repete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Și vorbim restul nopții (două ore mai erau), nenumărate chestii. Rămân din ce în ce mai impresionată de el. Și deși el nu avusese intenția să mai rămână mult, știu că i-am plăcut suficient de mult încât să stea. Uită puțin de toate frământările lui. Cred că ar fi timpul să plecăm, spune. S-a făcut târziu. Și eu cred. 1/ Îți pot chema un taxi? Știi ce, mai bine dă-mi cartea ta de vizită. Păi, nu aș vrea să mă înțelegi greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în urmă. Se simțea din cale afară de deznădăjduit, de părăsit și de trist, și fix el însuși era unicul răspunzător pentru asta, încât deseori îi venea să-și taie mâna cu care spărsese oglinda! Iar astfel, în zbuciumul unor asemenea frământări, nu după mult timp, Anton muri, sfârșit de singurătate, pustiit fiind de dorul oglinzii... Și cititorul trebuie să știe acum că atât eroul povestirii, cât și faptele ce s-au țesut în jurul neobișnuitei sale persoane, mi-au parvenit întocmai în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
i s-a aruncat un văl negru pe ochi, sau, dimpotrivă, dacă acela a fost momentul când i-a fost tras de pe ei. Oricum ar fi, însă, concepțiile mistice nu își găsesc locul în creația mea, căci eu stau 1 Frământare continuă a sufletului (în limba latină). 42 Rareș Tiron în slujba cititorului cu unica menire de a dezvălui doar adevăruri de viață, așa cum sunt ele. Or, tocmai de aceea, propun să aruncăm o privire mai atentă asupra surprinzătoarei și neașteptatei
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
asalta și-l chinuia și sub apăsarea căruia se îndoia, ca sub un teribil canon. Refuza total să mai iasă în lume. Și, dacă lucrul acesta nu s-ar fi întâmplat, ar fi desfășurat el înaintea cuiva toată mulțimea de frământări, ce nu-i dădea pace? Ei bine, răspunsul este nu, stimate cititorule, căci, într-o relație de prietenie, adevărul nu este întotdeauna potrivit, pentru a-l da Istorisiri nesănătoase fericirii 45 la iveală. Unele taine din sufletul omului nu trebuie
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și cu ochii închiși, căci trupul său știa ce își dorește cu ardoare, însă mintea îi respingea justificările. Se simțea când rușinat și descurajat, când nesocotit în optimismul său. Era peste măsură de sufocat; tabuurile îl sufocau. Astfel, toate aceste frământări interioare, adunate bine laolaltă, făcuseră ca descumpănirea să pună aproape de tot stăpânire pe sufletul său, căci se simțea că se află parcă în fața unei stavile de netrecut, iar urcușul i se părea atât de greu, atât de sălbatic, încât privea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pulpele picioarelor. Magnolia creștea în grija lui Dumnezeu, învăța cum putea, de una singură, din stânga și din dreapta; se mustra că pe zi ce trece nu mai era curajoasă ca atunci când era copilă, atunci când nu înțelegea prea multe și împreună cu aceste frământări sufletești trecuse pragul în preadolescență. Cu aceste gânduri și cu ulciorul în mână s-a trezit la răspântia de la Pleșca, moment în care șia adus aminte de Clănțău cu care făcea multe plimbări peste țarnă pe la izvoare și prin păduri
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cu un băț scormonea colbul mărturisind: -Aș vrea să scap de această boală și nu știu cum ... m-am tot gândit dar nu găsesc ieșire. M-am gândit să mă duc la preot, să mă duc la primărie să cer ajutor dar frământările din zi sau noapte din capul meu mi au zis să nu fac pasul că este degeaba ... Și uite așa stau cu coatele pe fereastră sau pe gard, văd cum sătenii se duc încolo și-ncoace, râd, vorbesc își povestesc
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
acceptă arderea rapidă incinerarea în locul arderii lente înhumarea pentru a face să dispară stârvul lor părăsit de suflet. Până atunci cititorii și cei interesați de citatele din Eclesiast Cap. I 8-9 și III 20-21: Toate lucrurile sunt într-o necurmată frământare, așa cum nu se poate spune: ochiul nu se mai satură privind și urechea nu obosește auzind. Ce a fost, va mai fi, și ce s-a făcut, se va mai face; nimic nu este nou sub soare. Toate merg la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dizidențe și adversități, din partea unor fruntași creștini, se plămădi ideea unei "Constituții eterne", adică a fixării dogmelor, ce avea să servească de-a pururi ca temelie doctrinei creștine și care niciodată să nu fie susceptibile de modificări; să planeze deasupra frământărilor științifice și sociale, să-nfrunte vremile, să-nfrângă trufia omenească și, ca o adevărată "apă vie", să răcorească, totdeauna pe cei însetați după dreptate și adevăr. Înșiși apostoli, apoi marii apologeți trasară în linii generale nu numai dogmele, ce aveau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
degrabă, nuclee de-nvrăjbiri confesionale și naționale între popoare. Biserica creștină respectiv reprezentanții ei uitând spusele Mântuitorului: "Casa, care se dezbină între sine, se pustiește", a-ncercat o tristă și dureroasă experiență, căreia i-a urmat o luna perioadă de frământări și convulsiuni interne, până aproape de secolul al XIX-lea, secol ce a schimbat întrucâtva după cum vom vedea mentalitatea celor din biserică și le-a deschis perspectiva, dacă nu a unei înfrățiri reale, cel puțin al unei apropieri sincere. (Flacăra Sacră
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
șampaniei băută de părinții lor în această noapte, iar alții de sărăcia ce li stăpânește masa de atâta amar de vreme. Puțini inși numai, o mână de gânditori, poate, închiși în ei înșiși, vor cugeta în noaptea aceasta la surda frământare și vor exclama cu Înțeleptul Solomon: "Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune!" " Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudește sub soare?" "Un neam trece și altul vine, dar pământul rămâne de-a pururi!" // "Soarele răsare, soarele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
adaptarea și integrarea socială, atitudini față de viață și problemele ei, valoarea autocunoașterii, reacțiile provocate de ea, devenirea personalității, nevoia de autoperfecționare, atitudinea față de sine, filtrarea personală a ideilor, acțiunilor, evenimentelor, nevoia de anticipare, sistemul orientativ de valori, marile întrebări și frământări specifice vârstei sau persoanei în cauză, conflicte și contradicții, idealul de sine, sistemul de imagini despre alții, statutul persoanei în lume. Interesul de cercetare a pornit din încercarea de a surprinde maternitatea în coordonatele ei specifice. Pentru aceasta, o bună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de ancoră, prin supracoperta ca de celofan se zărește, în grafica elegantă, alb cu un strop de albastru, silueta desenată a unei lebede pe conturul căreia scrie, aproape caligramatic (sic!), tout vogue sur vague. Ambiguitatea se include... "Cercului Sburătorul, din frământarea căruia s'au elaborat cele ce urmează" e închinarea acestui volum concis, dar nu subțire. Justificarea lui e un regret: "Cât am fi fost de bucuroși să nu fi scris pagini de critică niciodată!". Fiecare înțelege ce vrea, dar lămurirea
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
avut și are un minunat rol. De aceea vă spun, riscând să vă supăr, că, poeziile dvs., stimate coleg, par poezii pentru copii: "Rugat-am vântul serii să-mi facă o favoare;/ Să se oprească-o clipă din marea-i frământare,/ Să-și tacă șuieru^ și ropotele multe/ Și să coboare molcom suspinul să-mi asculte.// Când auzit-a vântul ce-i cer cu neobrăzare,/ M-a măsurat în grabă din cap până-n picioare/ Și-a năvălit asupră-mi, cu gând
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
să-și rezolve intern problemele de orgolii și isterii. Ceea ce am și făcut. Dincolo de faptul că am unde scrie și-mi lipsește timpul s-o fac, nu mă privește că un trust media nu e-n stare să-și rezolve frământările interne, dar a început să mă irite mâncătoria interesată de rahat pe seama mea, mai ales în condițiile în carecontractul de drepturi de autor, semnat de ei, nu și de mine, stă liniștit în căsuța mea de mail”, scrie Victor Ciutacu
Ciutacu, replică dură pentru Ciocăzanu: Un ratat, se închipuie ziarist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78766_a_80091]
-
dreptate. Mă sună biată să mama, om simplu și tare bun, mă sună timid o dată la două-trei zile să mă întrebe dacă am vreo veste. N-a avut niciun cuvânt rău de spus despre nimeni. În toată această perioadă de frământări n-a țipat, n-a dușmănit, n-a fost vehemență. Eu nu știu ce aș fi făcut dacă era copilul meu, pur și simplu nu știu, nu ameninț, nu știu. Îmi scoate Dumnezeu niște oameni în cale...", scrie Oana Stancu, pe Facebook
Oana Stancu, mesaj pentru un procuror. "Nu ameninț" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78837_a_80162]
-
care-și adoră întâiul născut cu o devoțiune aproape religioasă, totul pe fondul inevitabilelor greutăți materiale. Corespondență între mama și fiu arată în ce măsură scriitorul o făcea pe Maud C. Faulkner (așa cum scria pe plicurile expediate din Europa în 1925) părtașa frământărilor și descoperirilor sale. La începutul anului, tânărul neliniștit care îmbină boema extremă cu scrisul încrâncenat, se mutase la New Orleans. Intenționa să se îmbarce pe-un vapor, dar în cele din urmă închiriase o cameră în Vieux Carré și s-
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
în primire, era înconjurată de armată, fiindcă intraseră rușii în Cehoslovacia. Asta m-a făcut să înțeleg dintr-odată în ce instituție am intrat. Prima emisiune pe care a trebuit să o fac a fost o masă rotundă, axată pe frămîntările din acele zile. Printre cei pe care mi s-a spus să-i invit se afla și Paul Georgescu. Am format ore în șir numărul lui de telefon, la care a răspuns soția sa. În cele din urmă i-am
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
pentru o iubire, a fost evacuată până și amintirea dragostei. Și nu trecuseră decât cinci ani de la grandioasa nuntă a secolului. Rainier de Monaco, acaparat de politică, de relațiile cu Franța și cu impunătorul De Gaulle, nu înțelege nimic din frământările actriței prea repede smulse din mediul ei. Neinspirat distribuit, actorul englez Tim Roth (nu am mai văzut de mult un asemenea miscasting) pare un burghez grosolan, cu replici jignitoare. „Nu este decât un film", se justifică Grace, tentată să accepte
Cannes 2014. Nicole Kidman: "Evident, nu mă voi mărita niciodată cu un prinț..." by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79219_a_80544]
-
ficțiunile unui "celălalt". În general, orice punere în scenă are o determinare interioară. Este dorința unei confesiuni artistice și nu numai. E drept, însă, că, în ultima vreme, lucrurile sînt tot mai întîmplătoare. Tot mai puțini regizori își urmăresc povestea, frămîntările, nu-și mai caută neapărat actorii pe care să dorească să-i pună în valoare altfel, să ne surprindă cu o interpretare sau alta, cu schimbări de registre și de apariții. Nimeni nu are cum să garanteze succesul în artă
Vise și visuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7938_a_9263]
-
Mai întîi, autorul nu scrie decît despre teme care îl preocupă. Nu pare genul de scriitor care să cedeze rugăminților colegiale, întocmind la cerere texte menite a umple chenarul gazetelor culturale. Scrie numai sub apăsarea unei dispoziții și doar sub frămîntarea unei probleme. Niciodată din complezență sau din politețe. Numai că, în contrast cu pasiunea pe care o pune în abordarea unei teme, expresia la care ajunge e una diametral opusă. Cu o înlănțuire a frazelor amintind de curgerea grea, neîngăduit de lungă
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
trupei de actori itineranți care poposesc și dau spectacole la temple, în albia unui râu, în cartierele marilor orașe precum Kyoto și în castele nobiliare. În locul viziunii virile, se conturează una feminină care cuprinde cu alți ochi întreaga existență și frământările de neînțeles ale marii istorii. Privirea nu mai pornește de la înălțimea elitei, compusă din marii seniori și clanurile ce își au sprijin în samuraii care se conformează unui cod, ci de jos, de la cei care vor să ofere lumii altceva
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]