953 matches
-
Intelectul Intelectul e sacrificat Frământat este ca un bulgăre de lut Își caută propriile idei, Încearcă să găsească răspunsuri imposibile Imposibilitatea este posibilă Posibilitatea ține de emoție Emoția ține de sentiment Iar sentimentele se află in inima unei fete Ce se află undeva, in depărtarea
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93404]
-
al Moldovei pentru această perioadă ,,a fost prăbușirea domniei lui Vasile Lupu, în ciuda sprijinului pe care i-l oferă cazacii lui Timuș Hmelnițki”<footnote Constantin C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, București, 1971, p. 139 footnote>. Urmează o perioadă frământată, caracterizată prin creșterea obligațiilor materiale și umane ale țării în profitul turcilor, domnilor sau marilor boieri, pe fondul agravant al calamităților naturale sau al războaielor. „Consecință acestor stări de lucruri este mizeria generală și mai grav, depopularea unor zone întinse
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
veceu aprinsă... Dacă la mine găsește lumină, mă trezesc cu el în cămăruță, râzând complice: Ce, generale, nici tu nu poți să dormi? Somnul prost parcă e un motiv de mândrie, cred că ai observat că numai de oamenii serioși, frământați nu se lipește somnul. Pândind-o pe Zina, care citește sau se face, am început iar să concep o scenă de teatru bulevardier: Anton, în izmenuțele flaușate, intră și o găsește pe intrusă, Da’ ce faci aici, domnișoară? (A. chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în ajun și sfârșise în dimineața sticloasă a zilei următoare. Cu cine zici c-ai băut, dragă? se interesează și mama. Păi, cu vecina de la scara cealaltă, despre care cu ocazia asta am aflat că-i murise soțul, domnul Harabagiu (frământat, unchiul aprinde o țigară), cu care chiar mă mai întâlneam, mă-ntreba totdeauna de tine, Liana - tu ți-l mai amintești? Pe cine, dragă? Harabagiu... Uite că mi-a scăpat, eu nu știu, dragă, ce să mă fac, mă lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
așa ceva e posibil, numărul de indivizi existenți În fiecare specie, și ia spuneți-mi dacă nu sunt mai multe animăluțe din acestea pe pământ decât stelele de pe cer, sau din spațiul sideral, dacă preferăm să dăm un nume poetic realității frământate a universului În care suntem un firicel de rahat pe punctul de a se dizolva. Moartea oamenilor, În acest moment o bagatelă de șapte mii de milioane de bărbați și femei destul de prost distribuiți pe cele cinci continente, e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Amparo Îmi păruse demnă de dorit prin faptul că nu se lăsa amăgită. Acolo Însă, reacționând ai fermenții pământului ei, devenea ceva mult mai greu de prins, lucid vizionară și capabilă de niște modalități subterane de a raționa. O simțeam frământată de patimi străvechi, atentă să și le țină În frâu, patetică În ascetismul ei care-i poruncea să le refuze vraja. Mi-am dat seama de splendidele-i contradicții văzând-o cum discuta cu colegii ei. Erau reuniuni În case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
îmbulzeau înăuntru. Din dreapta intrau arhiereii, ceremonios, lucind de podoabe, din stânga, în uniforme de gală, numai fireturi și strălucire, generalii. Pe estradă domni gravi se înșirau în ordine. Un glas speriat răcni lângă ușă: ― Maiestatea sa regele! O clipă de tăcere frământată, urmată brusc de o răpăială furtunoasă de aplauze ce nu mai încetară decât atunci când regele, luând o hârtie din mâna șefului guvernului, scoase ochelarii, îi așeză tacticos pe nas și începu să citească: ― Domnilor senatori! Domnilor deputați! La mai fiecare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lovească, parcă-l sprijineau să nu cadă. Cerdacul deschis cu stâlpii pătrați se umplu de oameni care izbeau în dreapta și în stânga, în neștire, parcă pretutindeni și chiar în aer ar fi fost numai dușmani. Geamurile ferestrelor țipau strident, sfărîmîndu-se. Mulțimea, frământată ca o baltă răscolită de o furtună năprasnică, se îndoia când încoace, când încolo, căutând parcă să-și descarce mai repede furia ce o sugruma. Urletele pe toate glasurile, înjurăturile îmbăiate se încrucișau într-un vuiet prelung, care înăbușea strigătele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
poate dezechilibra, dacă se prăbușește; rău de tot. Dacă nu e nimic grav, o să se vorbească mult de treaba asta. ― Mai cheamă-l. Lambert își puse în funcțiune aparatul de comunicare. ― Kane, Kane. Doamne, Dumnezeule, răspunde-ne! ― Continuă! În timp ce, din ce în ce mai frământată, chema mereu, Dallas examina cablul. Îl apucă. Firul era moale. Prea moale. Trase spre el fără să întâmpine rezistență. ― Cablul e moale, zise întorcându-se. ― Tot nu răspunde. Nu poate sau... Crezi că s-a desprins și a plecat? Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
retrase câțiva pași, rezemându-se de bufetul lucios, instabil. Rămaseră în această poziție, John Robert, cu gura deschisă, fixându-l pe Tom, iar Tom holbându-se la imaginea tulbure a capului filozofului, îndărătul căruia soarele rece, radios, sclipea pe ramurile frământate ale mărului. După aceea, ca și cum n-ar fi existat nimic altceva de făcut, amândoi se așezară din nou. Tom își simțea inima galopând și obrajii arzându-i. Își spuse: „N-am știut că poți roși și de teamă“. John Robert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acolo. Am sfârșit - ultima parte din volumul al zecelea din minunata operă a academicianului istoric Ioan Caproșu “Documente privitoare la Istoria orașului Iași”. În timp ce tocmai mă mândream în sinea mea că am reușit să străbat vreo patru veacuri din istoria frământată a acestei cetăți, care îi apărea prelatului Marcus Bandinus ca o nouă Romă, palele vânticelului care abia adia a adus zvon de clopot. Cel care anunța ceasul când călugării se adună pentru masă... Cu desaga pe umăr și sufletul încălzit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
merge înainte, adică evoluează, se dezvoltă, crește, progresează. Exact ca-n dialogul dintre două venerabile precupețe: Cum o mai duce cu nașul cu cancerul ? Merge ? Da. Progresează de la zi la zi. CAPRA, URSU De undeva, dintre tălăngi, fluiere și dobe frământate ca aluatul de cozonac în urechile privitorilor se strecoară damful de samahoancă al Caprei, Mitică a lu’Pupăză, în travesti animalier: Ța, ța, ța, căpriță ța Te-am adus din nafrica... Următoarele versuri sunt decapitate scurt și fără drept de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
m-ai fiert zdravăn. Toate aceste evenimente, de dans al morții pe tăișul iataganelor destinului, n-au fost consemnate de cronicari sau de istorici, spre a arăta urmaașilor prin ce arderi și come de infarct a trecut acest demn și frământat domn, în vremuri de nebănuite cumpene, îmbătrânind și uzându-se prematur. Totuși, când mai târziu frații Golești, aflați în străinătate, au relatat lui Alexandru Ioan Cuza, cu lux de amănunte, preripețiile principeluli Alexandru Dimitrie Ghica la Sultan, Cuza uimit, a
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
popr, atinsese apogeul. Toate aceste degradande umilințe și multe alte nebănuite, au săpat răni adâînci în sufletul de crin imperial al principelul Alexandru Dimitrie Ghica, îmbolnăvindu-l prematur, fără nii o recunoștință de la urmași. Nedreptul comportament al moștenitorilor și beneficiarilor frământatelor zile ale domniei principelul Al. Dimitrie Ghica, măcar acum în ceasul al doisprezecelea, să aprindă, în sufletele urmașilor, un muc de lumină în candela recunoștinței târzii post mortem. Alexandru Dimitrie Ghicaa fost un domn cinstit, curajos și demn, un mare
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
cerul. Numai luna rămăsese nemistuită și mergea cu noi călăuză pe nesfârșitul pustiu de apă. ― Mi-i frig aici, șopti Mihaela. Ne-am retras în spatele vasului unde curentul era mai potolit și noi mai la-adăpost. De aici auzeam clipocitul apei frământate de elice. ― A, acum înțeleg, nesuferitule, de ce arătai atât de bine dispus, zise ea. Te-am urât prea mult ca să nu câștigi la joc. ― Am vrut să-ți fac o surpriză plăcută. Cred că n-a ieșit tocmai rău, ce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ceruse de nevastă. Nu era o simplă bănuială, nici vorbă! Bănuiala implică ezitare, nesiguranță, îndoială. Eu aveam o certitudine așa de netăgăduită ca însuși faptul că trăiam. Era acea siguranță revelatorie cu care vine minții noastre dezlegarea unei probleme îndelung frământate. Am oprit un taxi care tocmai trecea prin dreptul meu. ― La spitalul Filantropia! Circulația după miezul nopții era redusă, automobilul gonea spintecând aerul ca o săgeată. Deși voiam să ajung cât mai repede, ca să am o clipă mai devreme confirmarea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ar fi putut întîmpla mai rău. Totuși mă duc s-o văd. ― Nu te duce... Renunță, te rog. ― De ce? Doar pentru asta am venit... ― Ascultă ce-ți spun... Nu e bine! ― Dar lămurește-mă, de ce? De ce? Alexa ezită câteva clipe frământate, apoi rosti cu o voce gravă, care venea parcă dintr-o prăpastie: ― E o ușuratică. Nu trebuie s-o vezi. Acest cuvânt din gura Alexei a prăbușit un munte pe mine. Strivit de greutate mai mult decât de durere, m-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de viață. Îl propagau alții, iar el îl accepta. Și acum venise sorocul să încerce o verificare, căci era el însuși în joc. Trebuia, pentru liniștea lui sufletească, să se încredințeze dacă într-adevăr toate femeile sânt cârnățărese. Și tânărul frământat ide adevăr începe o furibundă luptă de cuceriri. Una după alta femeile îi cedează, învinse de puterea supranaturală a acestui deznădăjduit. Și tocmai când e pe cale să aibă confirmarea, intervine ceva neașteptat care-i răstoarnă, din temelie, credința. Soția unui
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
II se ridică și îi ieși în întâmpinare. Surâzând jenant de prefăcut. Cu un aer obedient care isca ridicolul. - Cu ce vă putem fi de folos ? îl întrebă. - Am nevoie de un avocat din oficiu, îi răspunse locotenentul major grav, frământat, părând a nu se afla în apele sale. - Se rezolvă imediat, percută directorul. Savule, se întoarse spre secretar, taie delegația ! - Nu avem asupra noastră adresa de solicitare a ei, consideră necesar ofițerul să menționeze. - Dă-o-ncolo de adresă ! schiță
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
a avut un rol deosebit în lupta pentru Unirea Principatelor, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, N. A. Bogdan, Teodor Codrescu și Vasile Alecsandri cu rol deosebit pe plan politic, diplomatic și cultural - artistic, un neîntrecut zugrav al societății moldovenești din acea frământată și binecuvântată epocă. Sunt prezentați și domnitorii Mihail Sturdza și Grigore Alex. Ghica în antiteză: pentru primul remarcă accentuată lui Cupiditate, în timp ce următorului i se atribuie eliberarea robilor țigani, libertatea presei ce a militat activ pentru unire, însuși domnitorul Ghica
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
deraparea lui spre obligația lectorului de a-i descifra sensul, goana prin cultura lumii, care constituie și un test de verificare a gradului de cunoștințe al celui ce-l citește, coborârea din caleașca aurită a sonetului în terenul atât de frământat al prozei, împreună cu uneltele native ale poetului, oare nu înseamnă nimic? Emilian Marcu dă frâu liber fanteziei și face din metaforă aripi de zburător în visare, departe de înțelegerea stricto-senso a concretului material. Alunecarea în fantasmagorie, poetul o recunoaște singur
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
blestem, deși-ai meritra din plin, ești vânăt de cât venin te a îndepărtat de semeni, de nu știi cu cine semeni, nici care-i al tău destin. Ești negru în cerul gurii, soartă spartă-n ceartă și ești un frământat al urii cultivate zi de zi. Te dai lacăt și zăvor și te crezi nemuritor; încuiat cu patru chei, nu ai vrut să știi de alții; uită-te la brazii-nalții cum se-ajută între ei. Limba-i trasă ca
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
timp, o adaptare ficțională, cu straturi întregi de promisiuni încarnate - palimpsest. Nici nu știi, adesea, când și ce ai învățat din „așa da !“ și din „așa nu !“ Prima mea copilărie (desfășurată într-un marș de maturizare forțată) a fost una frământată, încărcată de dezechilibre familiale pe care cei doi părinți se străduiau - fără prea mare succes - să le rezolve prin delegare de răspundere : cămine săptămânale, bunici excedați și haotici, internat în clasa întâi, apoi lungi intervale zilnice de închis în casă
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
înaintea primejdiei, dar provocase chiar pe Romani a se amesteca în luptele lor slăbindu-se ei mutual pentru folosul poporului rege. Astfel se adeverește prin aceste dezbinări, față cu cucerirea romană, observația făcuta încă de Herodot asupra acestui mare dar frământat popor, care dacă ar fi fost unit într-un singur corp, ar fi fost una din națiunile cele mai puternice ale pământului, dar a cărui lupte și rivalități interne îi paraliza cu totul puterile. Crassus, cu prilejul luptei contra lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
maică, -m-ai blăstămat Vinerea pe nespălat Să n-am eu noroc în sat, Nici în sat, nici în vecini, Numai tăt în țări străini; Că șed în casă de zid Să mânc prefont tot plângând, Prefont acru nesărat Su picioare frământat Și cu fontul măsurat. Țipai zăbon de postav Luai patrăntaș cu prav, Țipai zăbonaș cu bumbi Luai patruntaș cu plumbi; Pătruntașu mi-i nănașu Și borneu taic'a meu Și pușca mi-i soră dulce, Băinetul frate - de - cruce. 188
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]