549 matches
-
și spiritualității românești, le propagă drept specifice. În schimb, câtă tristețe și autoironie, răbdare și blândețe, zeflemea, mândrie și cultură adevărată, fără tricolor și cruce”. Și adăuga: „Apropo de «specificul românesc»: ce mult am iubit amestecul de zeflemea, autoironie și franchețe, cu ambele picioare pe pământ! Și ce mult Îmi lipsește aici, printre nemți, filosofi morocănoși! Ce dor permanent și veninos! Dorul nu m-a părăsit. N-o să mă părăsească până la exitul final”. Nu este de mirare că, Într-o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
o parte din ea se împotrivește acestei logici. Există motive pentru a-și reînvia dragostea. E atrasă de încăpățânarea lui, de loialitatea lui ca de câine. De dorința lui de a muri pentru ea. De felul în care zice, cu franchețe, că dacă iubirea nu învinge, înseamnă că nu e iubire adevărată. E mișcată de credința lui în dragoste și de promisiunea că nu o va părăsi niciodată. E sigură că nu există bărbat pe pământ care să facă pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
că cererea noastră de căsătorie a fost aprobată. Nu schițez nici o reacție. Aștept să arunce bomba. Nu ești încântată? Zâmbind, își netezește barba țepoasă cu degetele-i lungi. M-am pregătit să lupt pentru drepturile mele, îi răspund eu cu franchețe. Lao Lin râde stingherit. Îi arunc o privire iubitului meu, care se uită țintă la râu. Mi se acordă certificatul de căsătorie? îl întreb pe Lao Lin. Păi, eu trebuie să... Vezi dumneata, înainte de a putea să fac asta, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
abolească ordinea? Ce e cu torturarea părinților fondatori ai republicii? Ce rost are crearea de facțiuni în armată? Ca să dărâmăm țara? Faceți-mă să pricep, tovarășe președinte! Băieții din vechea gardă dau din cap la unison. Mao pare șocat de franchețea lui Tan. Bunul Tan! Iată că diavolul vine să-și arate adevăratul chip! Știi ceva? În nici un caz nu o să-ți permit să faci să eșueze Revoluția Culturală! Gărzile Roșii au sprijinul meu deplin! Ceea ce fac ele, este ceea ce are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
El nu voia să admită că Marele Salt Înainte al său a fost, de fapt, un mare salt înapoi. Ea nu a făcut decât să spună ceea ce-i dicta conștiința ei de scriitoare. Se întreabă în sinea ei: Oare nu franchețea ei și faptul că spuneam adevărul au fost cele care mi-au câștigat, în primul rând, respectul și adorația lui în Yenan? N-ar trebui el să știe că toate criticiele ei veneau din dorința de a-i consolida puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
impunem fabrica de reciclat hârtie. Ai fost s-o vezi? Ultimul răcnet. Eu îi spun Mea Pulpa... Îl întrebă despre proiectele noi. Când se simți în siguranță, îl trase de limbă. Ceva mare și nou, chiar lângă Farview? Cu el, franchețea mergea cel mai bine. Nu încercă să se ascundă; niciodată nu făcuse asta. El se holbă la întrebarea ei cu o uimire ce amenința să se transforme în dorință. — Unde Dumnezeu ai auzit chestia asta? Aici discutăm despre o afacere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
impun adăugând după câteva clipe de gândire că nu-i cerea câtuși de puțin să scrie elogios despre primul ministru și despre cabinetul lui... Și eu am crezut așa mai demult, dar nu mai cred, îi mărturisise Bart cu aceeași franchețe. Mă rog, admisese amicul Doru ridicând din umeri, fiecare cu părerile lui! și-l lăsase singur în birou, să se ocupe de treburile redacționale presante. Aparițiile repetate în emisiunile Cameliei, unde se adunau mulți dintre veteranii mass mediei naționale, de la
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
șopti Kitty la ureche, În timp ce o Îmbrățișa. — Atât de rău e? murmură Diane, uitându-se la rulotă. — Aproape la fel de rău ca atunci când ne-ai abandonat pe autostradă! zâmbi Kitty. — Îmi pare sincer rău pentru asta, zise Diane uitându-se cu franchețe În ochii prietenei sale. Am fost nevoită să vă las baltă. — Nu-ți face probleme, zise Kitty. Știu cum stau lucrurile cu liber-profesioniștii. Cum ați ajuns la aeroport? Întrebă Diane ușurată că scăpase de grija aceea apăsătoare. — A, am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
că oglin-da aceea nu este ca toate oglinzile și ne-am apropiat să ne privim în ea. Într-adevăr, chipurile noastre nu s-au văzut așa cum erau, ci lățite în mod grotesc.40 Uneori poetul întoarce spatele realului cu atâta franchețe, încât schelăria iluziilor lui, lipsită de orice pregătire, de orice suport, se clatină din temelii: Existența mea era o amară alegorie de carton, un spectacol fără grație. (Meridian) Școlarul Durerii încearcă să trăiască dincolo de memorie (= oglindă), el vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cărții, se cuvine să arătăm că volumul memorialistic „Noi nu am avut tinerețe” a prilejuit o lansare sărbătorească la sala de ședințe a filialei brașovene a A.F.D.P., Într-o plăcută zi de iarnă, sâmbătă, 10 decembrie 2005. Mărturisim cu franchețe deplină că la nici una dintre numeroasele lansări de carte, la care am participat În cei 16 ani postdecembriști, n-a fost prezentă atât de numeroasă lume și n-au vorbit atât de mulți participanți ca la acest real eveniment cultural
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să opinezi că eu aș avea veleități de șef, că aș ține morțiș să fiu inițiator, conducător, șef sau așa ceva. Dacă cumva aceasta este reprezentarea pe care o ai despre mine, pot să-ți declar, de pe acum și cu toată franchețea, că te Înșeli În Întregime deoarece pe mine nu rolul de lider mă atrage, ci numai acela de a fi condus. Numai că, din păcate, Încă n-am Întâlnit pe cineva care să mă recruteze pentru binele Țării. Te implor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
De aceea, înainte de a avea vreo discuție despre perspectiva acestei situații, vreau să vii în camera mea de dormit, care, după cum știi - arătă cu capul spre ușa albastră din stânga ei - se învecinează cu această cameră de zi. Ea continuă cu franchețe: - Doresc foarte mult să fiu iubită de primul bărbat pe care l-am întâlnit de la moartea lui și care a stârnit în mine pe loc, dorința. Vino! Ea se oprise la câțiva pași de el Acum se apropie și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
speciale. Așadar, venise momentul - pentru amândoi - să se folosească de una dintre acele vagi posibilități. Gosseyn întinse mâna, îl prinse pe băiat de mâna dreaptă înghețată și i-o strânse. Ținând mâna strâns după ce-i atrăsese celuilalt atenția, spuse cu franchețe: - Ascultă, Enin, tu și cu mine avem niște însușiri speciale. Și lucrul cel mai înțelept pe care l-am putea face în momentul acesta este să găsim o modalitate să declanșăm una dintre acele comprimări electrice pe care poți s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
cu obrazul lipit de al ei) o reprezenta în curtea Muzeului Satului, unde se ducea des, bunicul ei ocupîndu-se de folclor. Surprinsă în plan american, îmbrăcată într-un taior verde deschis, cu clipsuri verzi smarald la urechi, Gina privea cu franchețe direct spre noi. Poate mărimea naturală în care imaginea ei se proiecta pe perete, sub primul șir violet de icoane pe sticlă, mi-a inspirat gestul neașteptat: m-am ridicat de pe sofa și m-am așezat, lângă perete. Imaginea Ginei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu sentimentul că mobilele erau toate acoperite cu niște cămăși de materie fumurie. Fata, subțiratică, îmbrăcată într-o rochie foarte largă pe poale, dar strânsă tare la mijloc și cu o mare coleretă de dantelă pe umeri, îi întinse cu franchețe un braț gol și delicat. Felix îi strânse mâna și avu o clipă impulsiunea de a i-o săruta, însă fata i-o trase cu mult înainte de a lua o deciziune și i-o trecu sub brațul stâng. - Ce bine
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de tăcere, în care Felix căuta cu mintea un câmp de convorbire. Însă Aurica avea unul dinainte. - Te simți bine la moș Costache? Întrebarea era pusă într-un chip așa de compătimitor, încît includea și un răspuns. Felix răspunse cu franchețe: - Mă simt foarte bine. Aurica nu înregistră această declarație și-și continuă sentimentul ei, pregătit dinainte. - Dumitale, cum ești fără părinți, ți-ar trebui o familieașezată, în care să te simți ca acasă. Lui Felix, căruia orice aluzie la faptul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și nu era G. Călinescu sigur de ziua de mâine. Îi fură odioși toți, și Costache, și Aglae, și ceilalți și un gând îi stăruia în minte, să fugă cât mai repede din această casă." În maniera sa plină de franchețe, Stănică o reprezintă pe Aglae astfel: "Asta n-are nimic sfânt. Bărbat, frate, toți-s fleac pentru ea. Ambițioasă și veninoasă". Weissmann o definește deosebit de bine într-o singură propoziție: "Este babă absolută, fără cusur în rău". Călinescu realizează concomitent
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
puternice ca de bărbați și, firește, drept consecință a forței și sănătății lor, le plăcea să mănânce bine, amănunt pe care nu țineau câtuși de puțin să-l ascundă. Mama lor, generăleasa Lizaveta Prokofievna, uneori nu vedea cu ochi buni franchețea apetitului lor, însă, deoarece anumite opinii ale ei, în pofida aparentei atitudini respectuoase cu care erau acceptate de către fiice, își pierduseră de mult, în esență, autoritatea inițială și indiscutabilă în ochii lor, ba încă într-o asemenea măsură, încât începeau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
asta, dar niciodată n-am mai văzut cu ochii mei ca un om să se împuște ca să fie lăudat sau de ciudă că nu e lăudat pentru asta. Ce-i mai important e că n-aș fi crezut în această franchețe a debilității. Totuși, făceți-i vânt mâine de aici. Credeți că se va mai împușca încă o dată? — Nu, de-acum nu se mai împușcă. Dar feriți-vă de acești Laceneri 58 ai noștri, indigeni! Vă repet, crima este refugiul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acest căpitan Eropegov n-a existat niciodată. Iar dumnealui s-a apucat să facă tărăboi. — Cu siguranță n-a existat! trânti Ganea. Însă generalul stătea stupefiat și se uita fără rost în toate părțile. Spusele fiului său îl uluiseră prin franchețea lor extremă. În prima clipă nici măcar nu-și putea găsi cuvintele. Și, în cele din urmă, de-abia după ce Ippolit izbucnise în râs auzind răspunsul lui Ganea și strigase: „Uite, ați auzit, și propriul dumneavoastră fiu spune că n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că toți sunt „de-ai casei“, că și el le era parcă de mult prieten devotat, că le împărtășește opiniile în întregime și că s-a întors printre ei după o scurtă despărțire. Farmecul manierelor elegante, al simplității și aparentei francheți era aproape o vrajă. Nici prin cap nu-i putea trece că toată această franchețe și noblețe, tot acest spirit și toată această înaltă conștiință a propriei demnități nu reprezintă decât o splendidă șlefuire artistică. În pofida înfățișării lor impunătoare, majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
devotat, că le împărtășește opiniile în întregime și că s-a întors printre ei după o scurtă despărțire. Farmecul manierelor elegante, al simplității și aparentei francheți era aproape o vrajă. Nici prin cap nu-i putea trece că toată această franchețe și noblețe, tot acest spirit și toată această înaltă conștiință a propriei demnități nu reprezintă decât o splendidă șlefuire artistică. În pofida înfățișării lor impunătoare, majoritatea invitaților erau oameni destul de găunoși, care, de altfel, în mulțumirea lor de sine, nu știau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
desăvârșit chiar și vestea celei mai mari nenorociri a Epancinilor, s-ar fi supărat negreșit dacă aceștia și-ar fi logodit fiica fără sfatul și, ca să zicem așa, fără încuviințarea lui. Prințul N., acest om simpatic, ale cărui spiritualitate și franchețe erau indiscutabile, se afla pe treapta cea mai înaltă a convingerii că persoana lui e un fel de soare răsărit în noaptea aceasta deasupra salonului Epancinilor. Îi socotea infinit mai prejos decât el și tocmai acest gând simplu și mărinimos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
locul de cinste în viața omenească, fiindcă oamenii nu mai vreau să moară, ci să trăiască și să lupte... Când mori luptând, moartea e răscumpărată, și când izbutești prin luptă, victoria e mai dulce... In locul ipocriziei trebuie să vie franchețea, chiar brutală! Numai ura va zdrobi minciuna care otrăvește lumea! Apostol Bologa, uluit, aproape spăimântat de înflăcărarea locotenentului, îngînă: ― Bine, Gross, credeam că ești socialist și că... ― Că sub eticheta mea se pitește tot un fel de fățărnicie? zise Gross
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vedea nicio legătură între actul sexual și romantismul ei (pe care uneori îl considera desuet) și consideră actul sexual că pe un fel de gastronomie; ceva despre care se putea discuta că despre un meniu oarecare. Afișa mereu o oarecare franchețe când era vorba despre sex, desi acest lucru o făcea să piardă din farmecul unei eventuale mari iubiri. Părțile corpului bărbătesc erau pentru ea substantive comune, iar acțiunile erau verbe, se simțea mereu obligată să le analizeze minuțios fără a
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]