529 matches
-
tristețe și bucurie patul, sticla de votcă și zecile de fotografii. Toate astea le-aș fi făcut senin, excitat, convins că-mi sunt destinate, ca un vraf de scrisori peste care dai din greșeală. Maria mă cucerise. Odată ajunși împreună, franchețea ei erotică și cumințenia mea imaginară se contopeau într-un amestec pervers și-amețitor, ca două schițe ale aceleiași dorințe. Experimentam plăcerile tuturor celor care mă precedaseră și-n locul cărora nu apucasem să fiu: intens, credincios, fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
puternice ca de bărbați și, firește, drept consecință a forței și sănătății lor, le plăcea să mănânce bine, amănunt pe care nu țineau câtuși de puțin să-l ascundă. Mama lor, generăleasa Lizaveta Prokofievna, uneori nu vedea cu ochi buni franchețea apetitului lor, însă, deoarece anumite opinii ale ei, în pofida aparentei atitudini respectuoase cu care erau acceptate de către fiice, își pierduseră de mult, în esență, autoritatea inițială și indiscutabilă în ochii lor, ba încă într-o asemenea măsură, încât începeau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
asta, dar niciodată n-am mai văzut cu ochii mei ca un om să se împuște ca să fie lăudat sau de ciudă că nu e lăudat pentru asta. Ce-i mai important e că n-aș fi crezut în această franchețe a debilității. Totuși, făceți-i vânt mâine de aici. Credeți că se va mai împușca încă o dată? — Nu, de-acum nu se mai împușcă. Dar feriți-vă de acești Laceneri 58 ai noștri, indigeni! Vă repet, crima este refugiul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acest căpitan Eropegov n-a existat niciodată. Iar dumnealui s-a apucat să facă tărăboi. — Cu siguranță n-a existat! trânti Ganea. Însă generalul stătea stupefiat și se uita fără rost în toate părțile. Spusele fiului său îl uluiseră prin franchețea lor extremă. În prima clipă nici măcar nu-și putea găsi cuvintele. Și, în cele din urmă, de-abia după ce Ippolit izbucnise în râs auzind răspunsul lui Ganea și strigase: „Uite, ați auzit, și propriul dumneavoastră fiu spune că n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că toți sunt „de-ai casei“, că și el le era parcă de mult prieten devotat, că le împărtășește opiniile în întregime și că s-a întors printre ei după o scurtă despărțire. Farmecul manierelor elegante, al simplității și aparentei francheți era aproape o vrajă. Nici prin cap nu-i putea trece că toată această franchețe și noblețe, tot acest spirit și toată această înaltă conștiință a propriei demnități nu reprezintă decât o splendidă șlefuire artistică. În pofida înfățișării lor impunătoare, majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
devotat, că le împărtășește opiniile în întregime și că s-a întors printre ei după o scurtă despărțire. Farmecul manierelor elegante, al simplității și aparentei francheți era aproape o vrajă. Nici prin cap nu-i putea trece că toată această franchețe și noblețe, tot acest spirit și toată această înaltă conștiință a propriei demnități nu reprezintă decât o splendidă șlefuire artistică. În pofida înfățișării lor impunătoare, majoritatea invitaților erau oameni destul de găunoși, care, de altfel, în mulțumirea lor de sine, nu știau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
desăvârșit chiar și vestea celei mai mari nenorociri a Epancinilor, s-ar fi supărat negreșit dacă aceștia și-ar fi logodit fiica fără sfatul și, ca să zicem așa, fără încuviințarea lui. Prințul N., acest om simpatic, ale cărui spiritualitate și franchețe erau indiscutabile, se afla pe treapta cea mai înaltă a convingerii că persoana lui e un fel de soare răsărit în noaptea aceasta deasupra salonului Epancinilor. Îi socotea infinit mai prejos decât el și tocmai acest gând simplu și mărinimos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
general neajunsurile, necazurile, bolile, infirmitățile, suferințele, stricăciunea și moartea, ca și toate relele ce afectează acum natura ome‑ nească sunt consecințe ale păcatului originar și mărturia tristă, dar certă, a realității lui. Sfântul Ioan Gură de Aur o declară cu franchețea‑i caracteristică : „Păcatele sunt cauza tuturor relelor. Din cauza păcatelor avem durerile, tulburările, războaiele, bolile și toate patimile noastre greu de vindecat”3. Numai În voința personală a omului, În reaua folosire a liberului său arbitru, În păcatul comis de el
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ușă și au Între‑ bat : „Este Pantoleon, doctorul, acasă ?” Sfântul doctor, când i‑a auzit el Însuși, și‑a invitat și tatăl, Eustorgios, ca să vadă Împreună pacientul. Pantoleon l‑a Întrebat pe bărbatul orb ce dorește. Pacientul a răspuns cu franchețe : „Îmi doresc lumina ochilor, doctore. Căci nimic nu este mai dulce omu‑ lui decât puterea vederii. Îți cer să ai milă de nenorocirea și de suferința mea. Ai milă de mine, nefericitul ! Căci mulți doctori au promis să Îmi Înapoieze
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
începând cu numărul 20/1991 își schimbă titlul în „Viața”. Redactor-șef: Mircea Micu; redactor-șef adjunct: Dan Claudiu Tănăsescu. Publicație de informare asupra activității culturale din București, V.C. continuă „Săptămâna culturală a Capitalei”, dar ține să se desolidarizeze „cu franchețe și vehemență” de Eugen Barbu și de „colaboratorul său personal” Corneliu Vadim Tudor. Revista are unele merite sub aspectul informării, deși, din cauza implicării politice a redactorilor, datele sunt selectate dintr-o perspectivă profund subiectivă. Rubricile au în vedere teatrul, filmul
VIAŢA CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290519_a_291848]
-
sau mai proaste, după posibilitățile fiecăruia -, dar În nici un caz istorii parțiale, care să se ocupe doar de românii de pe strada X, atunci când subiectul tezei lor este „o zi din viața oamenilor de pe strada X”. Ei bine, trebuie spus cu franchețe, preferința pentru „istoria românilor din Transilvania”, manifestată de mulți istorici de la noi, nu ascunde, adeseori, decât comoditatea presupusă de un asemenea subiect: există destui istorici care se ocupă de „istoria Transilvaniei”, dar nu cunosc limba maghiară sau germană. Plecând de la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceeași retorică a fraternității națiunilor (legitimantă pentru orice candidat la insurecție, care contesta autoritatea politică tradițională), scrisoarea afirma că românii nu doresc „a dezonesta caracterul Întregii națiuni maghiare, nu, de aceasta ferească Dumnezeul popoarelor”. În pofida acestei asigurări, se recunoaște, cu franchețe, existența imaginilor etnice negative cu privire la maghiari, Împărtășite, după părerea semnatarului scrisorii, la nivelul Întregii societăți românești. Datorită finalității Împăciuitoare a epistolei, autorul ei nu pune accentul pe stabilirea cauzelor care au generat această imagine negativă (respectiv - după cum cred liderii români
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
literatură de Marin Sorescu, ori ivesc personaje aievea din lumea povestirilor lui Amza Pellea .Histrionismul, ironia, umorul popular sunt la ele acasă! Și peste toate acestea, vegheată parcă de icoane, o nostalgică tresărire de tandrețe, la despărțirea de intimitatea și franchețea vieții rurale, cu amestecul ei de culori, de întâmplări, de mici „evenimente”.”(Ion Parhon, Panoramic, 9/1996) Ciobanu Dumitru Pictor Localitatea Pietroșani, județul Teleorman. Studii: Pensionar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Ciobanu Gheorghe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pe pânză, 2001 „Cu inocența pe care o au copii puși să se confrunte cu realitatea, Mircea Cojocaru trăiește forma și culoarea dincolo de conveniențe și rigoare, dând lumii farmecul și prospețimea aflată de fapt în interiorul său. Tablourile sale au o franchețe care exclude interpretările alambicate, comunică direct, imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
-i pot lărgi universul sensibil. Petru Mihuț nu pare preocupat de sensurile lirice ale imaginii, cel puțin deocamdată. El este mai receptiv la laitmotiv, la temele de circulație în conștiința generală a privitorilor. Aptitudinea lui de a descoperi detalii expresive, franchețea culorilor exaltate pe alocuri, ne îngăduie să-i situăm de pe acum unele dintre lucrări în rândul celor mai de seamă realizări ale artei naive românești.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 32) Mihuț Voicu Traian
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
artei sale. Toamnele aurii, bogate, gospodăriile țărănești de pe Valea Bârgăului și ocupațiile domestice ale locuitorilor din partea de cer numai de ea știută, sărbătorile specifice, toate sânt povestite, evocate cu o generoasă dezinvoltură în armonii calde, pline de prospețime și de franchețe. Spectacolul plastic este întotdeauna tonic, capabil să comunice bucurii integrale, solare. În tablourile sale nu-și găsesc locul angoasele, tristețea, cel mult ușoare nostalgii, în realul sentimental al fiecăruia dintre noi.” (Vasile Savonea) „Tematica extrem de diversă pe care o abordează
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
literatură de Marin Sorescu, ori ivesc personaje aievea din lumea povestirilor lui Amza Pellea .Histrionismul, ironia, umorul popular sunt la ele acasă! Și peste toate acestea, vegheată parcă de icoane, o nostalgică tresărire de tandrețe, la despărțirea de intimitatea și franchețea vieții rurale, cu amestecul ei de culori, de întâmplări, de mici „evenimente”.”(Ion Parhon, Panoramic, 9/1996) Ciobanu Dumitru Pictor Localitatea Pietroșani, județul Teleorman. Studii: Pensionar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Ciobanu Gheorghe
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Popa”, Târpești, Neamț. „Cu inocența pe care o au copii puși să se confrunte cu realitatea, Mircea Cojocaru trăiește forma și culoarea dincolo de conveniențe și rigoare, dând lumii farmecul și prospețimea aflată de fapt în interiorul său. Tablourile sale au o franchețe care exclude interpretările alambicate, comunică direct, imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
-i pot lărgi universul sensibil. Petru Mihuț nu pare preocupat de sensurile lirice ale imaginii, cel puțin deocamdată. El este mai receptiv la laitmotiv, la temele de circulație în conștiința generală a privitorilor. Aptitudinea lui de a descoperi detalii expresive, franchețea culorilor exaltate pe alocuri, ne îngăduie să-i situăm de pe acum unele dintre lucrări în rândul celor mai de seamă realizări ale artei naive românești.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 32) Mihuț Voicu Traian
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
26 iulie 1940) cu Hitler și Mussolini și cu colaboratorii acestora. Vizitele întreprinse de Ion Gigurtu și Mihail Manoilescu la Berghof și Roma, întâlnirile cu Hitler și cu Mussolini, nu au schimbat poziția celor doi lideri. Fuhrerul a declarat „cu franchețe” că România va trebui, în primul rând, să se înțeleagă prin tratative directe cu Ungaria și Bulgaria asupra diferendelor teritoriale cu acești vecini . O atitudine similară a adoptat și Ducele. Reveniți în țară, cei doi demnitari au început să pregătească
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
distrugerea lui Hitler și a politicilor sale și pe care geniul politic al lui Bismarck le-ar fi putut evita. Problema germană, așa cum se arată lumii nongermane și mai ales națiunilor amenințate de hegemonia germană, a fost formulată cu o franchețe brutală de către politicianul francez Clemenceau atunci când declara, cu ocazia primului război mondial, că în lume sunt 20 de milioane de germani în plus. Această declarație indică faptul inevitabil cu care Europa și lumea s-au confruntat de la războiul franco-german din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
disciplinele și discursurile mele predilecte, științele cognitive și neuroștiințele au jucat un rol central în viața mea intelectuală după anii 1980, cu un vârf la începutul anilor 1990, petrecuți la Paris și în Statele Unite. Științele cognitive, o spun cu toată franchețea, nu și-au ținut promisiunile acelor ani, oarecum ca antropologia, care a intrat cam tot atunci în declinul său postmodern, mizând, alături de mai toate disciplinele socio-umane, pe rebeliune anticanonică, relativism, deconstructivism fără limite și abolire a oricărei metanarațiuni. Mai bine
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
am același scop În acea dimineață - ridicarea, probabil, a unei sume de la Fondul literar, În ce mă privea, derizorie -, după câteva scurte fraze convenționale, m-a privit În ochi cu o anume, amuzată atenție și mi-a declarat, cu o franchețe care m-a paralizat: „Domnule Breban, cred că ești conștient de faptul că ești un... retardat!...”. Cred că am amuțit pur și simplu, frumoasa femeie s-a dat jos din troleibuz și m-a uitat Îndată. Cuvântul „retardat” l-am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sensibilității epocii, "spiritul veacului", pentru a relua o sintagmă celebră. Deopotrivă, capodoperele trecutului pot fi provocate în fiecare clipă, prin noi și noi interpretări critice, din unghiuri de vedere inedite, inconformiste, chiar "eretice". "Critica pe care o practic mărturisește cu franchețe Theodor Codreanu în introducerea la cartea sa ar putea fi numită ontologică, tinzând către o metodologie totalizantă, fără a fi o preluare a idealului de critică totală vizat de G. Ibrăileanu sau G. Călinescu (...). Critica ontologică absoarbe elemente ale tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
temă dată, în orice împrejurare. Cel care formulează aceasta sentință este Theodor Codreanu, un distins critic și istoric literar, cu numeroase contribuții de substanță în eminescologie (și nu numai). Domnia sa are marele avantaj în posibilitatea de a se rosti cu franchețe că stă "undeva", în provincie, la Huși, departe de vreo revistă literară anume (deși ar putea fi oricând un bun director de opinie), departe de vreo catedră universitară (deși ar merita-o cu prisosință), departe de manevrele politice (de politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]