1,415 matches
-
idealurile și din politicile acesteia. Atunci când politicile noastre apar în ochii celorlalți ca legitime, puterea noastră blândă se intensifică. America a deținut multă vreme o putere blândă considerabilă. Să ne gândim, de pildă, la impactul celor "patru libertăți" ale lui Franklin Roosevelt în Europa la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, la tinerii de dincolo de Cortina de Fier care ascultau muzică americană și știrile transmise de Radio Europa Liberă, la studenții chinezi care au întruchipat protestele lor în Piața Tiananmen
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
vârstnicul om politic John J. McCloy și-a manifestat zgomotos indignarea față de atenția acordată popularității și atracției în politica mondială: ""Opinia lumii"? Eu nu cred în opinia lumii. Singurul lucru care contează este puterea." Dar ca și Woodrow Wilson și Franklin Roosevelt, Kennedy a înțeles că abilitatea de a-i captiva pe ceilalți și de a le influența opiniile reprezintă un element al puterii.17 El a înțeles importanța puterii blânde. După cum spuneam și mai sus, aceleași resurse ale puterii pot
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Pe de altă parte însă, sfera de influență sovietică în Finlanda a fost consolidată cu un grad de putere blândă. În mod similar, în anii '30 ai secolului trecut sfera de influență a Statelor Unite în America Latină s-a consolidat atunci când Franklin Roosevelt și-a asumat puterea blândă a "politicii de bună vecinătate."19 Uneori se întâmplă ca unele țări să se bucure de o influență politică mai mare decât ar prevedea-o forța lor econo-mică și militară, deoarece își definesc interesul
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Vestului American ca simbol al libertății cu mult înaintea revoluției consumului din secolul XX. Tinerii europeni "creșteau construind lumi pline de înțeles, hrănite cu ingrediente și simboluri americane." În anul 1944 reclamele comerciale americane dezvoltau cele patru libertăți ale lui Franklin Roosevelt, susținând în felul acesta lecțiile oficiale de cultură civică. "Generații de tineri, crescând într-o varietate de contexte europene, la vest și la est de Cortina de Fier, se bucură indirect de încântarea unei alternative culturale... Simple articole precum
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și în lumea arabă. Deși președintele Bush s-a dovedit înțelept incluzând și clerici musulmani la ceremonia de doliu național organizată la Catedrala Națională și invitându-i la Casa Albă după 11 septembrie, Pentagonul l-a delegat în 2003 pe Franklin Graham un evanghelist creștin care a înfierat Islamul ca fiind "o religie crudă și primejdioasă" să conducă slujba din Vinerea Patimilor.93 Unii americani au distribuit Islamul în rolul jucat cândva de comunism și de Uniunea Sovietică. Fostul președinte al
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
care este în față). Prin intermediul învățării observaționale, cognițiile membrilor grupului despre incompetență și stânjenire sunt contracarate prin comentariile lor asupra celuilalt. Terapia cognitiv-comportamentală administrată la nivel de grup s-a dovedit eficientă chiar pentru oamenii cu fobie socială generalizată (Foa, Franklin, Perry & Herbert, 1996)273. Terapiile cu medicamente nu s-au dovedit la fel de folositoare ca și terapiile comportamentale pentru tratarea fobiilor specifice sau a fobiei sociale. Unii oameni vor folosi benzodiazepine pentru a-și reduce anxietatea când sunt forțați să confrunte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Freud, S., Analysis of a phobia of a five-year-old boy, vol. III, Basic Books, New York, 1909. Friedman, L., "Elements of the Therapeutic situation: The Psychology of a Beginning Encounter, în American Handbook of Psychiatry, Basic Boooks, New York, 1975. Foa, E.B., Franklin, M.E., Perry, K.J. & Herbert, J.D., "Cognitive biases in generalized social phobia", în Journal of Abnormal Psychology, 105, 1996, pp. 433-439. Fyer, A.J., Mannuzza, S., Chapman, T.F. & Liebowitz, M.R., "A direct interview family study of social phobia", în Archives of
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Learning theory, Prentice Hali, New York, 1977. 272 R.G. Heimberg, C.S. Dodge, D.A. Hope & C.R. Kennedy, "Cognitive behavioral group treatment for social phobia: Comparison with a credible placebo control", în Cognitive Therapy & Research, 14, 1990, pp. 1-23. 273 E.B. Foa, M.E. Franklin, K.J. Perry & J.D. Herbert, "Cognitive biases in generalized social phobia", în Journal of Abnormal Psychology, 105, 1996, pp. 433-439. 274 M.R. Liebowitz, F.R. Schneider, R. Campeas & E. Hollander, "Phenelzine vs atenolol in a social phobia: A placebo-controlled comparison", în Archives
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și luminoși, iar fruntea sa, de mărime mijlocie, dar croită drept, ca în stofă, purta amprenta gândirii. La o primă privire se putea observa că acest țăran era din țara lui Montaigne și, ascultându-l, recunoșteam un discipol al lui Franklin. Bastiat nu a pierdut timpul la Paris; venise aici pentru a servi cauza libertății comerțului, nu s-a ocupat decât de libertatea comerțului. Activitatea sa era într-adevăr prodigioasă: a dat atât scrisori, articole polemice și Varietăți ziarelor Curierul francez
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Bastiat ar fi putut să îi fie ghid, tot așa cum autorul Poor Richard's Almanack 76 a fost ghidul democrației americane. De ce a trebuit oare ca Cerul, care ne lasă să așteptăm un Washington, să ni-l răpească deja pe Franklin al nostru? Gustave de MOLINARI Postfață Douăzeci de mituri despre piețe Când ne gândim la meritele și la limitările găsirii de soluții la probleme de coordonare socială prin intermediul mecanismelor pieței, este util să spulberăm o serie de mituri. Prin mituri
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de dezbateri pe această temă publicată de domnul Joseph Garnier (n. a.). 74 Pace și libertate sau Bugetul republican (n. a.). 75 Armonii economice, p. 9 (n. a.). 76 Este vorba de o serie foarte populară de pamflete scrisă și publicată de Benjamin Franklin în coloniile americane între anii 1732-1758, care a devenit repede foarte populară și în Franța, unde a fost tradusă sub titlul La Science du Bonhomme Richard (n. tr.). Tom G. Palmer este vicepreședinte pentru programe internaționale la Atlas Economic Research
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
conferințe susținute în februarie 2007, cu ocazia reuniunii regionale a Societății Mont Pèlerin ținute la Nairobi, Kenya. 77 Banca centrală a Statelor Unite ale Americii (n. tr.). 78 Act legislativ adoptat în iunie 1933, ca parte a măsurilor "New Deal" inițiate de președintele Franklin Delano Roosevelt pentru a combate efectele Marii Crize, care autoriza executivul SUA să reglementeze și să cartelizeze industria, printr-un așa-numit "cod de bună conduită", și relațiile de muncă. El a autorizat, de asemenea, inițierea unor vaste lucrări publice
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este folosită nu doar pentru a 82 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 388. 83 Priscilla Martin, op. cit., pp. 220-221. 84 Pamela E. Barnett, „And shortly for to seyn they were aton”: Chaucer's deflection of rape in the Reeve's and Franklin's Tales, în „Women's Studies”, March 1993, vol. 22, nr. 2, p. 145. 85 Ibidem, p. 149. 39 descrie soția, ci, de asemenea, pentru a pune în discuție voința liberă, lipsa virtuții și hotărârea nezdruncinată de căutare a libertății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
48. Idem, Troilus, în Chaucer and His Poetry, Harvard University Press, 1915, pp. 108-121. 49. Lowell, James Russell, Chaucer, în Literary Essays, vol. III, Houghton, Mifflin and Company, 1892, pp. 291-366. 50. Mann, Jill, Chaucerian Themes and Style in The Franklin's Tale, în Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, pp. 133-153. 51. Marino, Lucia, Audience and Narrators, in The Decameron “Cornice": Allusion, Allegory, and Iconology, Ravennba, Longo Editore, 1979, pp. 25-36. 52
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reader in Chaucer's House of Fame, în „Philological Quarterly”, summer 2000, vol. 79, nr. 3, pp. 273-292. 3. Barnett, Pamela E, And shortly for to seyn they were aton: Chaucer's deflection of rape in the Reeve's and Franklin's Tales, în „Women's Studies”, March 1993, vol. 22, nr. 2, pp.145-163. 4. Barsella, Susanna, The Myth of Prometheus in Giovanni Boccaccio's Decameron, în „MLN” 119 Supplement, nr. 1, January 2004, pp. 120-141. 5. Benson, C. David
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este folosită nu doar pentru a 82 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 388. 83 Priscilla Martin, op. cit., pp. 220-221. 84 Pamela E. Barnett, „And shortly for to seyn they were aton”: Chaucer's deflection of rape in the Reeve's and Franklin's Tales, în „Women's Studies”, March 1993, vol. 22, nr. 2, p. 145. 85 Ibidem, p. 149. 39 descrie soția, ci, de asemenea, pentru a pune în discuție voința liberă, lipsa virtuții și hotărârea nezdruncinată de căutare a libertății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
48. Idem, Troilus, în Chaucer and His Poetry, Harvard University Press, 1915, pp. 108-121. 49. Lowell, James Russell, Chaucer, în Literary Essays, vol. III, Houghton, Mifflin and Company, 1892, pp. 291-366. 50. Mann, Jill, Chaucerian Themes and Style in The Franklin's Tale, în Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, pp. 133-153. 51. Marino, Lucia, Audience and Narrators, in The Decameron “Cornice": Allusion, Allegory, and Iconology, Ravennba, Longo Editore, 1979, pp. 25-36. 52
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reader in Chaucer's House of Fame, în „Philological Quarterly”, summer 2000, vol. 79, nr. 3, pp. 273-292. 3. Barnett, Pamela E, And shortly for to seyn they were aton: Chaucer's deflection of rape in the Reeve's and Franklin's Tales, în „Women's Studies”, March 1993, vol. 22, nr. 2, pp.145-163. 4. Barsella, Susanna, The Myth of Prometheus in Giovanni Boccaccio's Decameron, în „MLN” 119 Supplement, nr. 1, January 2004, pp. 120-141. 5. Benson, C. David
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca ceilalți copii, chiar mai dotați decât ceilalți, dar nu știu cum să Își utilizeze resursele de care dispun. Biografiile unor mari personalități sau oameni de știință reflectă clar simptomele ADHD care le-au marcat copilăria și adolescența (Mozart, Salvador Dali, Benjamin Franklin etc.). Cea mai comună arie de inadaptare este În activitatea școlară, un procent notabil de copii cu ADHD (23 - 30%) nu au performanțe școlare la nivelul vârstei și capacității lor intelectuale (Epstein, 1991, Frocl&Lahey, 1991, Shaywitz&Shaywitz, 1991). Cu toate că
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
agent al generalului Maraveas; Andrei Chrisogeras, ce lucra la Societatea de Telefoane; Iani Capitanides, funcționar al Legației elene, toți în slujba S.O.E 3 din Istanbul. Sub pretextul unui dineu, organizat la 5 februarie 1941, de către Legația americană, ministrul Franklin Mott Günther, i-a invitat pe reprezentanții Angliei - sir Reginald Hoare - și al Greciei, ministrul Callas, cu „personalul superior” din Legațiile respective, pentru a face un „schimb de informații” și pentru a discuta modul în care să mențină legătura cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
serviciilor de informații americane, iar principalul domeniu de acțiune era direcționat „asupra stărilor de spirit din opinia românească, îndeosebi asupra mediilor muncitorești și ale legionarilor”. Șederea sa în România devenise o problemă din cauza statutului și a activității sale. Ministrul american Franklin Moth Günther a intervenit de nenumărate ori pe lângă autoritățile române, inclusiv la Ion Antonescu, pentru a nu fi expulzat. Ministrul american a intervenit și cu un Raport la guvernul său în acest sens, evidențiind că „autoritățile române sunt foarte puțin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acestora. Colonelul John P. Ratay avea dese întâlniri cu reprezentanții unor legații, pentru a schimba sau a primi date și informații, ca de exemplu cu atașatul militar al Turciei (5 iulie 1941) sau cu ministrul Suediei, Reutersword (22 iulie 1941). Franklin Mott Günther, ministrul american la București, avea același scop la întâlnirea de la Hotel „Aro” din Brașov (1 august 1941) cu ministrul Turciei, Suphi Tanrioer, Basni Rizan, consilier la Legația Turciei, și cu Ali Amroussi, consilier la Legația Egiptului. De asemenea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din Orientul Apropiat”. El a beneficiat de o aprobare suspect de rapidă și a părăsit România; se presupunea că ar fi „plecat cu o misiune oficială încredințată de însuși guvernul român”. Misiunea este pusă pe seama întrevederii și discuțiilor pe care Franklin Mott Günther le-a avut cu Grigore Gafencu la Predeal (sâmbătă și duminică 2-3 august 1941), în vila diplomatului american. Acesta avea obiceiul ca deseori, la sfârșit de săptămână, sub pretextul invitării unor „personalități” diplomatice sau militare, române ori străine
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
actualmente de statul român”. Acest dialog presupunea interesul generalului Antonescu pentru o discretă corelare pe viitor a unor posibile înțelegeri ce se pot relua între România pe de o parte și Marea Britanie și SUA pe de altă parte. De fapt, Franklin Mott Günther avea un anume respect pentru Antonescu, pe care l-a și exprimat: „Desigur că punctele mele de vedere în problemele externe sunt cu totul diferite de cele ale României oficiale de azi, nu pot însă să nu recunosc
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
iar G. Macovescu a colaborat la ziarele „Dimineața” și „Timpul”. Țelul contactării lor era cel de „sluji ca informatori pe lângă Legația Statelor Unite”. Retragerea diplomaților americani s-a făcut după 12 decembrie 1941. Însă, în Legație, „domnea demoralizarea din cauza bolii ministrului Franklin Mott Günther și a certitudinii deznodământului lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce Huston, iar el devenise „destul de plictisit din faptul că, împotriva dorințelor lui de repatriere, este nevoit să mai rămână la București” încă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]