438 matches
-
România „capitalistă”! (revista Plumb, iunie, 2013) 108 Dulci aventuri pe câmpii internetului Se întâmplă că, nu mult timp în urmă, încep să găsesc în poșta electronică articole trimise de o tânără și talentată jurnalistă. Teme de mare actualitate, atitudine polemică, frazare sprintenă. Îi mulțumesc, cu atât mai mult cu cât ideile și observațiile sale te invită să-ți verifici propriile opinii, să cauți un răspuns rațional la numeroase întrebări și neliniști ce agită publicul în ultima vreme. De pildă, marea manipulare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
acea dexteritate vicleană a încercării de-a împăca toate părțile, a evitării subiectelor spinoase, a menajării cu osebire a celor resimțiți drept influenți”. Și în cartea Amintiri și portrete literare (2003) regăsim cumpănirea expresiei, echilibrul de atitudine și de ton, frazarea armonioasă sau expresia de o sobrietate deloc căutată, dimpotrivă, izvorâtă din chiar temperamentul criticului. Evident, trebuie să avem în vedere faptul că aceste texte au un statut oarecum hibrid, că ele se hrănesc dintr-o foarte limpede dualitate de atitudine
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
din anii ’50.“ Meira Farkas a studiat și cântat cu Wilhelm Kempff, iar în perioada ei americană, cu interpreți legendari ca Pablo Casals sau Rudolf Serkin. De la Meira Farkas, Cătălina Butcaru a învățat „multă muzică de cameră, și-a perfecționat frazarea, marile structuri, modul de formare a sunetului“. O a treia întâlnire decisivă a fost cu pedagogul rus, stabilit în Austria, la Graz, în 1991, Alexandr Satz, „o personalitate covârșitoare“, elev al unui pianist legendar, Vladimir Sofronițki. Celor trei maeștri care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
stil inadecvat. Iată, ca exemplu, cum „arată“ un autoportret: „Eludând un sunet de pe / pajiștea cuvintelor integrale, / disociind larvele încinse de infuzii radiante, copleșit / de subsumarea accentelor grave, / narcotizat de manechine celeste, / obosit de mesajele venusiene, / încerc abia acum, într-o / frazare ritualică, să-mi dirijez / anapestul“... (Mihai Munteanu) Sau iată cum „sună“ un poem de dragoste: „gâtul ei era prea lung / se abstrăgea pătrunsul de scuze / revivalismul marasmei pe scurt / edace iubirea serii / în coastele inconturnabile ale durerii / înghețatul periplu / sau
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un autoportret al autorului, compus din același material lingvistic: „Eludând un sunet de pe / pajiștea cuvintelor integrale, / disociind larvele încinse de infuzii radiante, copleșit / de subsumarea accentelor grave, / narcotizat de manechine celeste, / obosit de mesajele venusiene, / încerc abia acum, într-o / frazare ritualică, să-mi dirijez / anapestul“... Nu ne rămâne decât să închidem cartea lăsându-l pe poet singur pe pajiștea cuvintelor integrale. De ce să-l deranjăm când este atât de ocupat cu disocierea larvelor încinse de infuzii radiante? InsemnAri fArA InsemnAtate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
invitat principal. Din 1982, la încheierea contractului său la Hamburg și al lui Georg Solti la Londra, avea să preia conducerea Orchestrei Filarmonice londoneze. Instrumentiștii orchestrei declarau despre el că în anii mandatului său a îmbinat vitalitatea lui Solti cu frazarea mai relaxată a lui Bernard Haitink. Din acea perioadă datează remarcabila înregistrare EMI a simfoniilor de Mahler, probabil principala moștenire discografică lăsată de Tennstedt. Un cancer detectat în 1985, urmat de alte probleme de sănătate au condus la retragerea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
a acelei revoluționare șepci proletare a secolului XX, astfel că, încă din liceu, prefera o beretă lăbărțată, purtată îndeobște de tagma artiștilor plastici. Bereta îi conferi, sporind-o, înfățișarea-i originală, precum și prilejul de a se autopersifla, spunând, într-o frazare poticnită, specifică lui și la fel de originală: decât șleapcă, mai bine prefer pleașca asta, ca o balegă de pictor! În felul lui defectuos, cu silabe sacadate, Calaican voia să zică despre pleașca lui că e identică beretei unui pictor și are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
puncte care nu pot fi omise într-o asemenea tratare și care se regăsesc și la alți autori. În primul caz: definirea emanatismului, existența unor lumi intermediare, gradate, între om și Dumnezeu și înclinația acestei atitudini spre pesimism. Dar nici frazarea, nici modul de abordare nu coincid, lucru evident chiar din citatele pe care Marta Petreu le pune în paralel. Apoi, Nae Ionescu se ocupă de păcatul originar, subiect absent din Underhill. În fine, aceasta doar enunță, într-un succint comentariu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
conte cu care Ghica se Împrietenește la Paris. Felul În care Îi descrie veșmintele În scrisoarea intitulată Generalul Coletti la 1835 și expediată lui Alecsandri În 1881 lasă să se Întrevadă ceva din șicul parizian. Iată-l transpus În savuroasa frazare a lui Ghica: Coletti e „cam muchelef la haine”. Răscolind dicționarele, observăm că muchelef explodează Într-o arteziană de sinonime: „elegant”, „spilcuit”, „aranjat”, „cochet”, „dichisit”, „fercheș”, „ferchezuit”. Toate extrem de potrivite unui dandy de pe malurile Senei, ce poartă „venghercă de postav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sau stilul personajelor Pașadia și Pantazi din Craii de Curtea-Veche” (Pagini de critică literară). Dacă nu s-ar fi lăsat ademenit de capcane stilistice, dacă, sugestionat de cadențele mateine, Vladimir Streinu nu și-ar fi urmărit cu prea multă Încântare frazarea critică, exegeza sa, nu lipsită de observații pătrunzătoare, dar nu Îndeajuns exploatate, ar fi Îndreptat luminile ei clarificatoare către zonele lăsate În umbră de critica românească. Din nefericire, datorită grabei demonstrative și caracterului impresionist al celor două articole dedicate lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
se exprima el. Cert este că, la un moment dat, am realizat că e absolut necesar să găsesc În modul de a vorbi al doctorului Wagner o chichiță de care să mă agăț, ceva aparte, specific În maniera lui de frazare, de exemplu, niște inflexiuni care Îi erau proprii, niște stereotipii de modulare a vocii... N-a fost ușor; În aparență, emisia vocală a Magistrului era aproape egală, monotonă, fără relief. M-am Încăpățânat să caut și bine am făcut. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de carte, amenințându-i că vom renunța la abonamentele la respectivele reviste dacă vor continua să scrie despre cărți fără să le citească. Ne-am distrat o vreme. Deși n-am mai apucat să-i Încolțim pe Nicolae Breban, pentru frazarea catastrofală din ultimele cărți, pe Samuel Tastet, pentru conspirația iudeo-pornografică care părea să-i orienteze programul editorial, pe Ioan Groșan, fiindcă nu mai scrisese nimic care să se ridice, măcar cât de cât, la Înălțimea Trenului de noapte, fiindcă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
patruzeci și trei de ani cîți am eu acuma, nu poate să-și schimbe firea; mărturia credinței și cinstei mele este sărăcia mea." Discursul e impecabil, convingător prin demnitatea omului și adecvarea cuvîntului. O astfel de cursivitate a gîndirii și frazării o întîlnim o singură dată în scrisul românesc: la publicistul Eminescu. Nu prin lingușire voia Machiavelli să-și recapete poziția, ci printr-o carte utilă care l-a răzbunat pentru neșansa de a fi sfîrșit în dizgrație. Un punct pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chiar era În clipa aceea, glasul suna ca o bunăvoință, dar după cîteva minute deveni ferm, cu tăișuri, fața Îi era ușor severă. Începusem să pricep Înaintea cui mă aflu. E adevărat, n-am fost supus nici unei molestări, numai că frazarea trecuse de zona politeții Într-o marginalitate abia precaută, și-mi păru rău, nu pentru mine ci pentru el care știa să se poarte și elevat, și care-și dovedea acum o altă Înfățișare. Devenise iritat pentru că la Întrebarea «De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nu Înțelesese nimic poate fusese, pentru el, un simplu gest pasager, de neluat În seamă, asemeni atîtor nimicuri fluierate ale vieții. Ea rămase Însă cu o anumită Încărcătură pe care Încerca zadarnic s-o măsluiască În cuvinte. Începu o lungă frazare despre viitor... - Viitorul, domnișoară,...reluai, dar fui Întrerupt: - E partea noastră de miracol, domnule judecător. - E adevărat. - Eu, de exemplu, mă văd de cele mai multe ori bunică, odihnindu-mă pe o bancă Într-un parc mare, plin cu flori, cu statui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cu uzanțele curente, printr-un fel de antiprozodie de factură personală, nu fără asemănări cu procedările avangardiste. Modalitate de insolitare pregnantă a unor părți de discurs aparent anodine, vizând un spor de expresivitate, o lectură „ghidată”: prin nonconformism tipografic, prin frazări și fragmentări imprevizibile, prin bararea, cu o linie orizontală, a unor cuvinte (la care poetul ar fi renunțat, dar pe care le lasă lizibile, nu fără tâlc) se obțin cezuri productive semantic, goluri, zigzaguri ale traseului privirii de-a lungul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
de poeți). Trebuie observat însă faptul că renumitul dicteu automat nu constituie un procedeu recurent de construcție în Submarinul karmei. Lipsei totale de logică a discursului (ce-i drept, un discurs arborescent, cu întârzieri și reluări voite de ritm, cu frazări de cea mai largă respirație), autorul îi preferă articularea de sens absolut rațională. Dreptul de opțiune suprarealistă se manifestă exclusiv prin alegerea unor imagini bizare, marca Gellu Naum, Virgil Teodorescu ori Gherasim Luca, prin care se intenționează, cel mai probabil
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de anvergură romantică de a-i conferi o expresie lirică. El se „limpezea” în această poezie, care îi oferea un nesfârșit izvor de autocunoaștere. Acea „curgere” a poeziei sale se regăsește și sub aspectul structurii formale, se remarcă tipul de frazare de mare fluență, trecerea unei fraze dintr-un vers în altul fără opriri dictate de nevoile versificației. Fraza are un fel caracteristic de a numi direct și abrupt lucrurile, de a intra repede în subiect, cu un aer firesc de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
aceea ingenuă, neexperimentată și lacomă de cunoaștere a copilului, a cărui privire limpede naratorul-scriitor știe să și-o reamintească. În acest mod violent contrastant se livrează o lume pasionat colorată, o umanitate bogată în tipuri și fizionomii expresive. Într-o frazare concentrată și alertă scriitorul folosește tușe viguroase, percutante; stilul său nu lâncezește niciodată, imaginile prind contur puternic și viața personajelor pare accelerată. S. are prea multe de spus, pare să nu aibă timp de analiză psihologică ori pentru descrierea poetic-fastuoasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
răbdare, tactică pedagogică, migală de artizan, atribute necesare celor implicați în procesul educației. Fiecare joc propus aici are o structură prinsă n parametri echilibrați, care permit adaptarea lui de către orice educatoare. Mai întâi, titlurile sunt atractive, stârnesc interesul copilului, au frazare rimată, par a sta în așteptarea unui răspuns, cuprind îndemnuri: „Cu prietenii la pescuit”, „Ne jucăm și culorile nvățăm”, „Cine ajunge primul?”, „Numără bine și alege!”, Tematica jocurilor lasă drum de cunoaștere și asimilare a valorilor morale imuabile: prietenia („Jocul
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
groase, saltele etc.). 25 Loghin et al., 1970, p. 143. 26 Un exemplu interesant în acest sens este reprezentat de indicațiile din Vraca, 1957, pp. 39-41, pentru recitarea expresivă a fabulei Spicele, de Marcel Breslașu. Vezi, de asemenea, sugestiile privind frazarea textului în versuri, din Loghin et al., 1970, p. 242. 27 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de fermitate și cu un judicios mod de a cântări și a pune în pagină argumentele, probând o vocație de cercetător. Structură cerebrală, cu o fire în care orgoliul și discreția coexistă, în incursiunile de istorie literară D. cultivă incidental frazarea cu ștaif literar, grațiozitățile metaforei, mizând în schimb pe exactitate, măsură, acuratețe. Circumspectă, dar nu lipsită de îndrăzneală în formularea unor ipoteze, riguroasă până la pedanterie și pertinentă în intențiile atent centrate, practică o investigație densă, impulsionată și de pasiunea documentării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
fiind timpul foarte scurt (două trimestre). Se poate conchide că în privința limbajului se constată încă un decalaj față de evoluția normală, decalaj care se va reduce treptat pe parcursul terapiei logopedice. S-au obținut pași importanți sub aspect articulator și chiar al frazării și exprimării în propoziții simple. Apare în povestire foarte frecvente acel „și” copulativ, neavând încă deprinderea de a-și exprima ideile prin coordonare și subordonare. Nu reuște întotdeauna să redea logic conținutul de idei sugerat de imagine sau interlocutorul său
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
țeapa curmă sumedenie de vieți. Urmează represaliile și o încă mai aprigă împilare, pe care firile independente nu o mai suportă, alegând aventura eroică și justițiară a haiduciei. În ceasurile de liniște, oamenii se strâng la un taifas, povestind, cu frazări de contaminație sadoveniană, întâmplări de pomină. Totul, s-ar spune, e urzit pentru a motiva sentimentul de jubilație declanșat la venirea rușilor „dezrobitori”, care ar alunga „coșmarul”. Cazacii zaporojeni, legând frăție cu moldovenii, sunt o anticipare a ostașului sovietic „mântuitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Pâinea păcatului a provensalului Théodore Aubadel, ce-și avea izvorul într-o superstiție, și nuvela fantastică Sărmanul Dionis a lui Eminescu, O. reface aceeași scenerie în jurul unei taine ce înfioară: puterea blestemului în prima, „mistice sisteme”, metempsihoza în a doua. Frazarea este curată, aici ca și în traduceri, dar autorul este copleșit de model. SCRIERI: Pâinea păcatului, București, 1905; Sărmanul Dionis (în colaborare cu Jean Bart și Const. Calmuschi), București, 1909. Traduceri: François Coppée, Pentru sceptru, București, 1898 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]