1,800 matches
-
rău,/ Numai de măicuța mea/ Că suferă ca și-a Ta./ Maica Precesta- zicea: „ Numai mamă să nu fii.../ Să duci dorul la copii.” Din nou, pe ecranul memoriei mi se derulau fantastice priveliști... care veneau din vremi necunoscute, cu freamăt de codru, susur dulce de izvoare, tremurat de vânt îndrăgostit, miros de flori fermecate, lumini celeste, și se revărsau ca o ploaie binefăcătoare răcorind sufletele spectatorilor însetați de frumos. Trilurile naiului s-au desprins ca ușoare fâlfăiri de aripi ale
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Creator. - Ați rezistat provocărilor matematicii și filosofiei și ați rămas fidelă poeziei pe care ați ocrotit-o, mai tarziu, cu pânză artistului ce glăsuiește prin culoare. Cât de veche va este îndeletnicirea poetica? În care moment al vieții ați descoperit freamătul cuvântării prin versuri, rimă și ritm? - Nu pot să spun că am stat deoparte de filosofie și de matematică. Tot ceea ce scriu și pictez are la bază matematică, filosofia și teologia. Rămân până la sfârșitul vieții mele un om fascinat de
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copiii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
care știu să iubească femeile”! Vasilica ILIE București 20 martie 2013 ---------------------------------------------- ILIE Vasilica, poet, prozator. Debutul literar l-a făcut în 2002 în revista „As”, cu proza „Mătușa Anica și plăcinta cu mere”. Debutul în poezie, în antologia de versuri, „Freamăt de timp”- „Freamăt peren”, în anul 2007- editura 3D. Au urmat și alte voume colective precum: - „Primăvara” (antologie de versuri), 2008, editura As - „Antologie de poeme și comentarii becartiene”, 2008, editura Pan Europe - „Lira în patru puncte cardinale” (antologie de
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
iubească femeile”! Vasilica ILIE București 20 martie 2013 ---------------------------------------------- ILIE Vasilica, poet, prozator. Debutul literar l-a făcut în 2002 în revista „As”, cu proza „Mătușa Anica și plăcinta cu mere”. Debutul în poezie, în antologia de versuri, „Freamăt de timp”- „Freamăt peren”, în anul 2007- editura 3D. Au urmat și alte voume colective precum: - „Primăvara” (antologie de versuri), 2008, editura As - „Antologie de poeme și comentarii becartiene”, 2008, editura Pan Europe - „Lira în patru puncte cardinale” (antologie de versuri), 2009, editura
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Ecouri > POFTA DE VIAȚĂ DE ALTĂDATĂ Autor: Elenă Buică Publicat în: Ediția nr. 82 din 23 martie 2011 Toate Articolele Autorului A sosit timpul când începe să prindă viață freamătul plecării în țară și să decid dacă voi cumpăra biletul de avion pentru București. O ia gândul înainte iscodindu-mă: Ți-e dor de Bucureștiul cel cu atâtea fațete? De care dintre ele îți este cel mai tare dor? Pentru că
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
vedem curtea plină de mișcare, de zumzet de albine, de cotcodăcitul păsărilor, Fiorii renașterii naturii ne amintesc și de primii fiori treziți de chipul îndrăgit în taină în anii adolescenței, de surâsul cald pe buze, de îngânarea șoaptelor nespuse, de freamătul respirației întretăiate, de lumina și căldura ochilor, de farmecul grăitor al tăcerilor și al strâgerilor de mână. Dar martie este darnic cu toate etapele de vârstă ale omului în care toarnă limpezimi de soare ce ne fac mai tineri și
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
păsări Cântă întâlnirea cu verdele -n eresuri. Corolele florilor roz-albe maiestuos se-nclină Legănate grațios sub fulgerele de lumină Un imn sfânt de slavă, de bucurie se înalță Izvodit din torentul tainic, clocotul de viață Tumultul mișcării risipit, încolțit în freamăt Protectia îngerilor izbăvitoare de geamăt Anulează singurătăți, încununează împărat Omul cu sufletul reînfrunzit, despovărat. Aici, în raiul acesta mirific, pământesc Te reîntîlnesc iubire, suflu dumnezeiesc Ce-mi înmulțești puterile și dragul de viață Cântul slăvitor al naturii în armonie mă
PĂDUREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348690_a_350019]
-
asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
în burta unei văgăuni. Miriștea e terenul de desfășurare al multora dintre povestirile autorului. Aici se îântâlnesc flăcăii care au în grijă oile, caii ori celelalte vite. Miriștea e ca o făptură, doar că nu vorbește. Dar flăcăii cunosc bine freamătul fiecărui pai de grâu sau foșnetul foilor de porumb răsucite cu umbrele lor lungi sub săgețile soarelui, poezia câmpiei, Ei știu pe de rost toate coastele dealurilor, văioagele și râpele, străjuite de salcâmi înalți și drepți, cu coroane bogate. De
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
gură de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre vizitele făcute în țară, de fiecare dată mă încearcă dorința de a surprinde trăiri intense, îmbrățișarea dorului, freamătul codrilor, legănarea apelor, surâsul soarelui peste casa copilăriei mele, borangicul stelelor din nopțile senine și misterele nopților cu lună așa cum mă înfiorau în copilărie, corul ciripitor al rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
efect. Dacă la răscrucile atâtor drumuri din viața sufletului său și al Anei sale dragi s-au întretăiat o clipă - în acea clipă sfântă au vibrat pe aceiași undă, nicidecum crezându-se Profet. A rămas același om în care la freamătul de fiecare zi a știut să culeagă cu migală petale de iubire din boabele de rouă, dăruindu-le. ,,Nu-ți spun ADIO, nici nu îndrăznesc, Eu voi rămâne cu eternul ,,TE IUBESC”. Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ artist plastic, poet din Brăila Membră
RADIOGRAFIA UNEI VIEŢI TRĂITE CU DEMNITATE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349756_a_351085]
-
Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Tălpile mele au mărimea pantofilor ce îți poartă visul prin astă lume, Umerii mei au dimensiunea mângâierilor sub care au crescut brațele tale Emoția mea este freamătul sub care înălțimile cugetului îl răcorești cu valul de trăiri Degetele mele au farmecul atingerii sărutului minții tale asupra buzelor sub împodobitului grai, Cântecul meu? Îl scrie arpegiul echilibrului ființei tale sub emoția zilei. Referință Bibliografică: Forme / Lia Zidaru : Confluențe
FORME de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349770_a_351099]
-
mi-a fost dat să descopăr că se circumscriu acestui dicton al lui Seneca, autorul angajându-se într-o aventură poetică prin intermediul căreia își poartă cititorii într-un univers vibrând de emoție. Emoție pentru că, ce e dragostea dacă nu emoție, freamăt și neliniște și zbucium? Aventura sa poetică este construită și se derulează pe un singur element presocratic și anume pământul. Adevărat, uneori poetul depășește condiția primară a umanului, sentimentul dragostei conducându-l în sfere superioare, poate, doar pentru a-și
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
Minipoeme > Haiku > FEMEIA-HAIKU Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Femeia 1. Femeia, conștientul inconștientului vede imbrățișarea dorurilor și bucuria firului de iarbă. 2. Femeia, sâmburele vieții și al morții. 3. Femeia, freamăt și strigăt, lumină și umbră. 4. Femeia, un punct în mișcare, o undă topită în vulcanul stins. Referință Bibliografică: Femeia-haiku / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena
FEMEIA-HAIKU de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349884_a_351213]
-
crini (Slatina), Conexiuni (Sibiu 2004, 2005, 2006), Caietele mălinene (Suceava), Exerciții de realitate (Timișoara, 2004), Ora de sticlă (Timișoara, 2005), Ferestre către secolul XXI (Craiova, 2005), Timpul curgea dintr-o lacrimă (Slatina, 2006), Primele viziuni (II, Vișeu de Sus, 2006), Freamăt de timp (București, 2008), Tradem (Craiova, 2010), Pe aripile poeziei (Pitești, 2010), Antologia scriitorilor piteșteni, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Nicolae Oprea, redactor: Dumitru Augustin Doman, Editura Tiparg, 2013. Ucenicii vrăjitori (II, IV, V), Juventiada (2002, 2006, 2008), Zăpezi de
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]
-
crini (Slatina), Conexiuni (Sibiu 2004, 2005, 2006), Caietele mălinene (Suceava), Exerciții de realitate (Timișoara, 2004), Ora de sticlă (Timișoara, 2005), Ferestre către secolul XXI (Craiova, 2005), Timpul curgea dintr-o lacrimă (Slatina, 2006), Primele viziuni (II, Vișeu de Sus, 2006), Freamăt de timp (București, 2008), Tradem (Craiova, 2010), Pe aripile poeziei (Pitești, 2010), Antologia scriitorilor piteșteni, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Nicolae Oprea, redactor: Dumitru Augustin Doman, Editura Tiparg, 2013. Fișe dicționar - Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Dicționar biobliografic. Scriitori, publiciști
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]
-
ce-l mai rumega pe când nu ești lângă o astfel de persoană - ai mare dreptate! Ai spune că toată lumea minte, ba chiar este o artă și în consecință...? ce rost ar avea să nu minți? Îți reamintesc de memorie, de freamătul continuu, de agitația de a tot 'construi'/prăbuși/reconstrui și de a o lua de la cap. ÎNTOCMAI CĂ ACEASTA FRENEZIE PERMANENTĂ SCURTEAZĂ VIAȚA, creează probleme sănătății și plus că: Minciună aruncă în aer logică și un sistem de gandire unic
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344517_a_345846]
-
ani să fie refăcuta fermă în totalitatea ei, iar acum să intre pe profit. Din cauza surprizelor considerăm că ar cam fi timpul să trecem la partea mai usor suportabila a vizitei, respectiv, prezentarea vinurilor produse aici și, evident, degustarea! Un freamăt de bucurie cuprinde grupul! Mde, oameni care știu ce înseamnă o degustare! Coborâm în fosta sală a gărzilor unde este organizată prezentarea! Totul făcut cu un remarcabil bun gust, cu acel absolut necesar aer de mare rafinament în care lumina
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TE-AȘTEPT DIN NOU IUBIRE, CÂND CLIPA-I ADORMITĂ! Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1229 din 13 mai 2014 Toate Articolele Autorului Sărut de-un dulce otrăvit îl simt precum Un freamăt de iubire ce mă-mbată. A porții suflet deschid larg, acum, Pentru iubirea pură și nevinovată. Privești în ochii mei, flămânzi de tine. Seninul lor albastru te-ndeamnă să-i iubești. Fiori zburdalnici simt, cum clocotesc în mine. Când mă
TE-AŞTEPT DIN NOU IUBIRE, CÂND CLIPA-I ADORMITĂ! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344590_a_345919]
-
și faptă pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Fiecare Rază de soare țese lumina Învierii dumnezeiești. Fiecare Caier de nor alb împrăștie întunericul nopții, călăuzind drumul Mironosițelor. Fiecare Pală de vânt se întețește în celelate prăvălind piatra de pe Sfântul Mormânt. Fiecare Freamăt de codru aduce Ucenicilor și urmașilor lor de-a pururea Bunavestirea Învierii. Fiecare Fir de iarbă brodează Mantia de brocard a Împăratului Vieții într-o dumnezeiască Primăvară a Sfintelor Paști. Fiecare Floare își pune corola și mireasma pe Hitonul de
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
dracii din mine, și supus unei năprasnice limpeziri de sine cu anafură și agheasmă.” (pag. 28) “Oriunde în lume am ajuns în vechi lăcașe de cult, m-am împărțit egal, zic eu, între neutralitatea binevoitoare a turistului sincer curios și freamătul efectiv al doritorului de credință.” (pag. 50) “Totuși la sfârșit, când a început lunga perindare a credincioșilor la sărutatul icoanelor, m-am strecurat cu tăcută vinovăție afară. Nu am fost și nu sunt un om “închinat la icoane”. Regret sincer
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
umană în ce are ea mai pur și mai curat... Se cântă Simfonia pastorală... Micheru le atrase atenția asupra celei de a doua părți unde orchestra imita sunetul privighetorii, apoi cucul și pitpalacul; totul aici era urzit din cântecul și freamătul naturii de la țară, la care se adăuga propriul lui zbucium sufletesc. -Beethoven, domnilor, recreează lumea amintirilor...-le șopti Micheru, căutând să fie cât mai scurt în explicații, pentru a nu deranja auditoriul. Sunetele se jucau nestingherite prin marea sală, fugeau
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Sculptorul clujean Liviu Mocan își are atelierul de lucru într-o zonă liniștită a metropolei universitare, parte de suflet a casei în care locuiește împreună cu familia sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al unui oraș prosper, fericit situată în liziera unei bucăți de pădure de rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
există/ Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor(...).Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]