864 matches
-
prin conversie, cu o greutate în încărcătura care să nu depășească 5 tone, cu capacitate cilindrică peste 2500 cmc, noi EX 87082990 Părți și componente de caroserie autobuz și scaune cu 3,000 suspensie pneumatice și hidraulică EX 87083199 Garnituri fricțiune fără azbest și plăcuțe frână fără 1,500 azbest 87083910 Frâne și servofrâne și părțile lor destinate montajului 0,500 industrial pentru autovehicule de la poziția 87.03, autovehicule de la poziția 87.04 cu motor Diesel cu o capacitate cilindrică de
HOTĂRÂRE nr. 1.291 din 25 noiembrie 1996 privind exceptarea şi reducerea temporară a taxelor vamale la unele produse din import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116406_a_117735]
-
foarte heteroclit, este prezent la marea atracție reprezentată de pelerinaj. Cinetica este maximă, sunt singurele momente de veritabilă îmbulzeală pe care le-am putut vedea până acum. Două curente umane, ca două Gulf Stream-uri în miniatură, dau naștere la diverse fricțiuni și altercații între cei care vor să participe la slujbă și ceilalți, simpli gură-cască, turiști sau curioși. La un moment dat, rândul se dezorganizează de-a binelea. Se zvonește că au venit parlamentarii de la București, numele generic acordat aici oricărei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai degrabă politic decât ideologic. Nu a fost decât o luptă pentru putere între doi lideri și două sisteme politice funciarmente asemănătoare; o demonstrează nu numai pretențiile de subordonare formulate de Stalin, ci și perseverența lui Tito de a aborda fricțiunile "în planul raporturilor dintre statul iugoslav și statul sovietic " (Fejtö: 1979, 227, subl. în original). Interesant este faptul că Dimitrov, deși oficial participa la condamnarea titoismului, l-a sfătuit în particular pe liderul iugoslav prin intermediul subalternului său Milovan Djilas ca
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu Stalin dilemele relației discipol-maestru, edificantă pentru raporturile dintre Iugoslavia și Uniunea Sovietică: Primul contact între cele două revoluții ș (sic!) cele două autorități, chiar dacă ele se aflau pe baze sociale și ideologice asemănătoare, nu putea să nu ducă la fricțiuni. Însă dat fiind că acestea se petreceau într-o ideologie exclusivă și închisă, nici nu puteau avea un alt aspect inițial decât ca o dilemă morală și ca o tristețe și un regret că dreptcredinciosul centru nu înțelege bunele intenții
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atacurilor lui Dej și a susținătorilor acestuia fiind, după cum am observat, Vasile Luca. Primele critici ale acestuia au fost rostite în ianuarie 1952, la o conferință specială a Biroului Politic al PMR având ca temă reforma monetară, dar reproșuri și fricțiuni deloc neglijabile între cei doi lideri avuseseră loc mult mai devreme, și anume imediat după instaurarea guvernului Groza, când Luca l-a acuzat pe Dej de lipsă de punctualitate, iar acesta din urmă a ripostat învinovățindu-l de neglijarea activității
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
consecință, orice schimbare de anvergură în conducerea acesteia avea o importanță de prim rang pentru Moscova. "Dezbaterile s-au ținut într-o atmosferă tovărășească și de sinceră prietenie" titra Tybuna Ludu a doua zi (Zinner: 1956, 197), ceea ce însemna că fricțiunile dintre liderii polonezi și cei sovietici fuseseră la cote înalte. În tot acest timp, noua figură dominantă a PMUP, Gomułka, a fost informat de avansarea infanteriei și a tancurilor Armatei Roșii înspre capitala poloneză. Indignat, acesta i-a cerut lui
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
independență" "PCUS și guvernul sovietic au adoptat în relațiile politice, economice și cultural-științifice cu țara noastră atitudini lipsite de principialitate, cu manifestări evidente de presiuni asupra partidului și statului nostru" (Anton, Chiper: 2003, 225). Pe cale de consecință, este evident că fricțiunile Bucureștiului la adresa Moscovei și sfidarea "curajoasă" a "fratelui cel mare" de către Gheorghiu-Dej și camarila sa nu au demarat în nici un caz la sfârșitul anilor '50, așa cum le place sau se încăpățânează să creadă unii cercetători români. Proverbul românesc "după război
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu au fost afectate într-o măsură considerabilă în ciuda vizitei întreprinse de Nikita Hrușciov la București în a doua jumătate a anului 1962 pentru a convinge conducerea PMR de oportunitatea supranaționalizării CAER și de absența substituirii acestuia conducerilor naționale. În ciuda fricțiunilor existente, discursurile ținute de Gheorghiu-Dej cu această ocazie au fost, așa cum se obișnuia, encomiastice la adresa Uniunii Sovietice și a lui Hrușciov personal, existând chiar cuvinte de laudă la adresa "diviziunii internaționale socialiste a muncii"! (Dej: 1962: 372). Liderul sovietic și-a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
iar la noi În familie se vorbea ungurește... Și m-au numit la Teatrul de Păpuși, care era un teatru cu două secții. Acolo am lucrat ca director și ca prim regizor 25 de ani, dar am plecat din cauza unor fricțiuni Între cele două secții - m-am săturat și am plecat. Am lucrat apoi În comerțul exterior, la București, până la pensie; cunoscând mai multe limbi, am lucrat cu firme olandeze, germane, americane... Asta a fost, pe scurt... - Cum ați aflat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
front. - În Ucraina? - Da. Armata română era În sudul Ucrainei, până la Odesa și până la Stalingrad, iar ungurii erau la Cotul Donului. Și Între ei era o divizie... Nu, nu era o divizie. Era un corp de armată germană. Mai existau fricțiuni, dar foarte puține. Adică se mai Înjurau când se Întâlneau, dar nu s-a ajuns niciodată la Încăierări: „Aaa, du-te În mă’ta, fire-ai al dracului”, ceva În genul ăsta. Adică lucruri minore. Asta o știu de la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu autocamioanele. Și românii Încercau și ei, ca până atunci fuseseră frați de arme. Aici Îi Împușcau dacă se urcau Într-un camion nemțesc sau, În cel mai bun caz, le dădeau cu pușca În cap. Deci existau astfel de fricțiuni, dar nu asta era problema principală. - Suntem În primăvara anului 1944. Au existat indicii că evreii urmau să fie deportați? - Nu, nici nu știam ce era aia. - Și când v-ați dat seama că...? - Primul semn a fost steaua galbenă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
încapsulate în credința doctrinei religioase 848. Ea explică și justifică ordinea lucrurilor lumești în raport cu promisiunea binelui ce va veni. O lume în care cunoașterea și înțelegerea sunt staționare, astfel de explicații par suficiente pentru întreaga colectivitate, ceea ce însă poate crea fricțiuni între religie și știință. O lume prezentată astfel nu poate fi staționară tocmai datorită avansării științifice și tehnologice permanente. Chiar elementele vitale ale sistemului doctrinar religios au tendința de a fi schimbate în concepția majorității oamenilor, menținând contradicțiile de care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu cât lanțurile de aprovizionare se dezvoltă și se Înmulțesc, cu atât mai mult obligă la adoptarea standardelor comune Între companii (astfel Încât fiecare legătură a fiecărui lanț să poată fi compatibil cu următorul), cu atât mai mult elimină punctele de fricțiune la granițe, cu atât mai mult abilitățile unei companii sunt adoptate de altele și cu atât mai mult Încurajează colaborarea pe plan global. Pentru a aprecia cât de important a devenit lanțul de aprovizionare ca sursă de avantaje concurențiale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
se Întâmpla În vremea lui Marx, spunea Sandel, fără Îndoială ele fac parte din aceeași tendință istorică pe care Marx a subliniat-o În scrierile sale despre capitalism - marșul de neoprit al tehnologiei și capitalului, care Înlătură toate barierele, granițele, fricțiunile și piedicile din calea comerțului global. „Marx a fost printre primii care au Întrezărit posibilitatea ca lumea să devină o piață globală, fără constrângerile reprezentate de granițe naționale“, explică Sandel. „Marx a fost cel mai Înverșunat critic al capitalismului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
1962 Este greu de crezut că Marx scria aceste lucruri În 1848. Vorbind de Manifestul Partidului Comunist, Sandel mi-a spus: „Și tu susții ceva similar. Ceea ce afirmi este că dezvoltarea tehnologiei informației permite companiilor să elimine orice ineficiență și fricțiune de pe piețe și din afacerile lor. Asta Înseamnă, de fapt, noțiunea ta de «aplatizare». Dar o lume plată, lipsită de fricțiuni, este o binecuvântare cu două tăișuri. Așa cum sugerezi, poate fi favorabilă comerțului global. Sau, după cum credea Marx, ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Și tu susții ceva similar. Ceea ce afirmi este că dezvoltarea tehnologiei informației permite companiilor să elimine orice ineficiență și fricțiune de pe piețe și din afacerile lor. Asta Înseamnă, de fapt, noțiunea ta de «aplatizare». Dar o lume plată, lipsită de fricțiuni, este o binecuvântare cu două tăișuri. Așa cum sugerezi, poate fi favorabilă comerțului global. Sau, după cum credea Marx, ar fi de bun augur pentru revoluția proletară. Dar ar putea fi și o amenințare la adresa locurilor și comunităților distincte care ne conferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
au imaginat posibilitatea lumii ca piață perfectă - neconstrânsă de presiuni protecționiste, de sisteme juridice diferite, de diferențe culturale și lingvistice sau de dezacorduri de natură ideologică. Însă această viziune s-a ciocnit Întotdeauna de lumea reală - plină de surse de fricțiune și ineficiență. Unele dintre obstacolele din calea unei piețe globale lipsite de fricțiuni sunt Într-adevăr surse de pierderi și de ocazii irosite. Dar unele dintre aceste surse de ineficiență sunt chiar instituții, obiceiuri, culturi și tradiții pe care oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
juridice diferite, de diferențe culturale și lingvistice sau de dezacorduri de natură ideologică. Însă această viziune s-a ciocnit Întotdeauna de lumea reală - plină de surse de fricțiune și ineficiență. Unele dintre obstacolele din calea unei piețe globale lipsite de fricțiuni sunt Într-adevăr surse de pierderi și de ocazii irosite. Dar unele dintre aceste surse de ineficiență sunt chiar instituții, obiceiuri, culturi și tradiții pe care oamenii le prețuiesc tocmai pentru că reflectă valori care nu sunt asociate pieței, precum coeziunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pieței, precum coeziunea socială, credința religioasă și mândria națională. Dacă piețele globale și noile tehnologii ale comunicației uniformizează aceste diferențe, s-ar putea să pierdem ceva important. De aceea, miza dezbaterii privind capitalismul a fost Încă de la Început identificarea acelor fricțiuni, bariere și granițe care sunt doar surse de pierderi și de ineficiență și a acelora care sunt surse identitare, aparținând unei lumi pe care ar trebui să o protejăm. De la telegraf și până la Internet, fiecare nouă tehnologie a comunicației a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să o protejăm. De la telegraf și până la Internet, fiecare nouă tehnologie a comunicației a promis să micșoreze distanța dintre oameni, să crească accesul la informație și să ne aducă din ce În ce mai aproape de visul unei piețe globale perfect eficiente și lipsite de fricțiuni. Și, de fiecare dată, societățile trebuie să răspundă la o Întrebare din ce În ce mai presantă: În ce măsură ar trebui să stăm deoparte, «să ne lăsăm purtați de val» și să facem tot ce putem pentru a elimina și mai multe ineficiențe și În ce măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ne lăsăm purtați de val» și să facem tot ce putem pentru a elimina și mai multe ineficiențe și În ce măsură ar trebui să Înotăm Împotriva curentului de dragul unor valori pe care piața globală nu le poate oferi? Unele surse de fricțiuni merită să fie protejate, chiar Împotriva unei economii globale care amenință să le aplatizeze“. Cea mai mare sursă de fricțiuni a fost dintotdeauna, desigur, statul-națiune, cu granițele și legile sale bine definite. Statele-națiune au fost În mod tradițional sursa zidurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ar trebui să Înotăm Împotriva curentului de dragul unor valori pe care piața globală nu le poate oferi? Unele surse de fricțiuni merită să fie protejate, chiar Împotriva unei economii globale care amenință să le aplatizeze“. Cea mai mare sursă de fricțiuni a fost dintotdeauna, desigur, statul-națiune, cu granițele și legile sale bine definite. Statele-națiune au fost În mod tradițional sursa zidurilor, barierelor și limitelor care ne-au organizat În mare măsură viețile. Sunt granițele naționale o sursă de fricțiuni pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
sursă de fricțiuni a fost dintotdeauna, desigur, statul-națiune, cu granițele și legile sale bine definite. Statele-națiune au fost În mod tradițional sursa zidurilor, barierelor și limitelor care ne-au organizat În mare măsură viețile. Sunt granițele naționale o sursă de fricțiuni pe care ar trebui să vrem să o păstrăm sau pe care o putem păstra Într-o lume plată? Dar barierele juridice În calea fluxului neîngrădit al informațiilor, al proprietății intelectuale și al capitalului - precum drepturile de autor, protecția muncitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
putem păstra Într-o lume plată? Dar barierele juridice În calea fluxului neîngrădit al informațiilor, al proprietății intelectuale și al capitalului - precum drepturile de autor, protecția muncitorilor și salariile minime garantate? În urma triplei convergențe, cu cât forțele de aplatizare reduc fricțiunile și barierele, cu atât va fi mai acută provocarea la adresa statului-națiune și a culturilor particulare, valorilor, identităților naționale, tradițiilor democratice și legăturilor limitative care au asigurat, de-a lungul istoriei, o oarecare protecție și amortizare a șocurilor pentru lucrători și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
care le permite să-și folosească și să profite de pe urma talentelor lor intelectuale - talente care, Înainte de aplatizarea lumii, lâncezeau În docurile din Mumbai și Calcutta. Privind problema din colțul american al lumii plate, ați putea conchide că barierele, valorile și fricțiunile care Împiedică externalizarea ar trebui menținute, poate chiar consolidate, dar din punctul de vedere al indienilor, imparțialitatea, dreptatea și propriile aspirații cer ca aceste bariere și surse de conflict să fie Îndepărtate. În lumea plată, emanciparea economică a unei persoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]