1,009 matches
-
În propriii lor ochi, evreii s- au Împărțit În două : curajoși (cu care poți să cucerești Plevna) și fricoși (cu care nu poți s-o cucerești). Un proverb evreiesc născut În acea epocă este simptomatic : „Cu el [= cu un evreu fricos ca el] n-ai să cucerești Plevna” (În idiș : Mit im vesti nișt annemen Plevne ; <endnote id="cf. 441, p. 19 ; vezi nota 454"/>). Panait Istrati a prezentat În culori calde un personaj real, cârciumarul evreu Herman Binder din Galați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eroism și loialitate, În timpul primului război mondial s-a declanșat o adevărată isterie antisemită, punându-se pe seama evreilor Înfrângerile suferite de România. Din nou evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mod de a gândi și de a vorbi care a devenit uzual la toate palierele societății, „de la vlădică până la opincă”, de la șeful statului până la ultimul rândaș. Pentru surugiul din canțonetele lui Alecsandri (Surugiul, 1860), „jidanul [e] ca jidanul... voinicos, da’ fricos” <endnote id="(427, V, p. 877)"/>. Iată ce Își nota În jurnal, În 1939, Însuși regele României, Carol al II-lea, referindu- se la omul de afaceri evreu Max Auschnitt : „Jidanul tot jidan rămâne, oricât de simpatic ar fi el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încet, cu un rânjet În colțul gurii : Jidove... Deie Domnul ca niciodată să nu-ți dai seama de adâncimea durerii mele...” „Da, Lucia - reia Leonid Dimov subiectul Într-o scrisoare de prin 1947 -, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar.” Poetul nu se recu noaște ca atare : „Sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gingașe ale acestei țări, eram eu, să fac un lucru În contra convingerilor mele și contra atâtor interese, numai și numai pentru că un amic al meu era avocat Într-un proces? Mă credeți d- voastră pe mine om atât de fricos, credeți că mă tem atât, ca să comit acte de acele care sunt reprobabile și față de conștiința mea și față de conștiința țării, numai și numai ca să nu dau ocaziune „Voinței Naționale” să zic că am Împărțit 200000 lei cu domnul Buicliu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
observatorii sunt de părere că independența unilaterală a Kosovo este iminentă, dar niciunul nu știe ce va urma. Fără îndoială că varianta cea mai rea este războiul, iar sârbii au dovedit de multe ori că nu sunt o națiune de fricoși. Totuși, riscul nu numai al lor este prea mare, și nu cred că se va ajunge acolo. Mai degrabă cred că UE va spori oferta și o va lăsa mai moale cu pretențiile de tip Ratko Mladici și altele asemenea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
care știam cum a fost). Se impunea o regândire a programelor de studiu pentru a veni În Întâmpinarea acestor deziderate de parcimonie, dar și de realism. Dar cine se gândea la așa ceva și avea curajul să o facă? Eram niște fricoși, niște prostiți, niște idioți. Norocul și scuza noastră (!) constau În faptul că pe atunci nu realizam Întreaga dimensiune a acestei stări. . Dedic rândurile ce urmează fostului meu profesor, Gheorghe Scarlat, la un an de la trecerea sa În lumea celor drepți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
jale. Ca să nu mai vorbim despre imitarea unei femei bolnave, îndrăgostite, ori aflată în chinurile facerii! Absolut - vorbi el. Sau să imite sclave și sclavi, care fac ceea ce fac sclavii. Nici aceasta să nu facă. Sau să imite bărbați mârșavi, fricoși și făcând pe dos decât ceea ce spuneam adineaori, anume învinuindu-se și batjocorindu-se unii pe alții, spunând necuviințe, beți sau nu, ori făcând toate câte astfel de oameni și le fac rău lor înșiși sau le fac altora, în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințaȚi cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici oameni care se înfricoșează iute, că e vorba de dragostea de Dumnezeu. Suntem gata să suferim tot felul de chinuri: să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
al grupării noastre.” Primul număr al Mioriței este scris de mână și șapirografiat, ceea ce justifică deviza revistei: „Prin noi înșine” Semnificative devin versurile lui G. Coșbuc de pe pagina a doua a copertei: „Trăiesc acei ce vreau să lupte Iar cei fricoși se plâng și mor. De-i vezi murind, să-i lași să moară Căci moartea e menirea lor.” Din numărul doi, iunie-iulie 1992, editat în colaborare cu Editura „Licurici” din Suceava, am reținut tableta „Românul se trezește”, de Dimitrie Covalciuc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub cearșaf, agitând un băț aprins și spunând cu glas răgușit vorbe amenințătoare. Aceasta, când copiii făcuse[ră] „nebunii“. Apariția înfricoșătoare se numea „Joimărița“. Sistem de educațiune absurd, la îndemâna oamenilor inculți, care contribuia să înmoaie curajul copilului, să-l facă fricos și laș și să-l dezarmeze în viață. Mai era și descântecul: când un copil avea durere de cap sau altă indispoziție, se aducea un pahar cu apă și un cărbune aprins. Copilul trebuia să sufle asupra cărbunelui care era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un spion printre noi, căci era sigur că poliția avusese cunoștință de întrunirea noastră. La un moment dat cineva vine să ne anunțe că poliția mișună primprejurul casei și că va invada înăuntru. Cum în toate mulțimile sunt și destui fricoși, aceștia sfătuiră să ne retragem cât mai repede. Grigorie Serurie a înțeles din atitudini și din discuții că nu e nimic serios, de aceea ne-a sfătuit să lăsăm în local toate armele ce aveam asupra noastră și să ne
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
frate legionar, care a dezaprobat rebeliunea din ianuarie 1941, însă Casa Militară a M. S. Regelui „roagă” să nu fie mutat ofițerul. Un altul, căpitan C. D. Stăhiescu (Regimentul 55 Infanterie) a fost calificat mediocru și s-a dovedit „neserios, fricos, nedevotat, bolnăvicios, nu vede bine etc.”, cam la fel cu căpitanul Constantin Mera (Brigada 4 Mixtă Munte), „fire ascunsă, șovăielnic, nu poate fi devotat unei persoane” și, în plus, fără caracter. Un număr de 22 ofițeri au fost propuși din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
apucă frigurile, să te afumi cu floarea soarelui furată, că-ți va trece. De friguri se iau trei muște-de-cal* vii, se pun în cîte-o boabă de vișină (în dulceață) și se iau dimineață pe inima nemîncată. Pune în sînul unui fricos o broască de grădină dacă vrei să-ți treacă frigurile. Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ești îngreunată, cere, ca să-ți fie pruncul îndrăzneț. Dacă femeia îngreunată va fura ceva, copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar în glumă, cu cuțitul sau cosorul, ori altceva, la o femeie îngreunată, căci se naște copilul fricos. Femeia însărcinată să nu puie floare la brîu, că face copilul cu semn. Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că vor naște copii băloși și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
of penile tumescence by instrumental conditioning”, în Psychometric Medicine, nr. 35, 1973, p. 509-514. Zingheim P.K., Sandman C.A., „Discriminative control of the vaginal vasomotor response”, în Biofeedback and Self-Regulation, nr. 3, 1978, p. 29-41. Sunt într-adevăr fetele mai fricoase decât băieții? Explicația diferențelor dintre sexe în teama de violență Ne-am obișnuit să spunem că fetele se tem de orice, în timp ce băieților nu le e frică de nimic... Dar este adevărat acest lucru? Sunt femeile mai fricoase decât bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
fetele mai fricoase decât băieții? Explicația diferențelor dintre sexe în teama de violență Ne-am obișnuit să spunem că fetele se tem de orice, în timp ce băieților nu le e frică de nimic... Dar este adevărat acest lucru? Sunt femeile mai fricoase decât bărbații? Probabil, dar mai întâi, teamă de ce? Ei bine, potrivit unor cercetări recente, s-ar părea că fetele se tem mai mult decât băieții să nu cadă victime unui act infracțional. Cercetătorii au dorit să testeze această ipoteză, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
I l-am cerut și mi l-a dat; i-am spus: "În regulă, Dick. Uite". Dar nu vorbeam serios. Voiam doar să îi demasc cacealmaua, să insiste să n-o fac, să admită că e un prefăcut și un fricos. Știi, era o chestie între mine și Dick. Am îngenuncheat lângă domnul Clutter, iar durerea provocată mi-a amintit de afurisitul acela de dolar. Dolar de argint. [Smith și Richard Hickock voiau să jefuiască locuința familiei Clutter, dau au găsit
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vedere sociologic avem de-a face cu două tipuri sociale opuse. Antreprenorii sunt, în general, persoane cu spirit aventurier, deschiși noutății în toate domeniile; pentru ei, „instinctul combinațiilor” e foarte dezvoltat. Dimpotrivă, simplii posesori de economii sunt adesea persoane „liniștite, fricoase”; schimbarea nu-i entuziasmează, pentru că știu că ei sunt cei care vor plăti oalele sparte (ibidem, § 2232). Această opoziție între ideal și tipic îl conduce pe Pareto către o clasificare dihotomică mai generală. În categoria „speculatorilor”, el include toate persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al deținuților. A trecut și pe la Aiud, fiind eliberat în 1964. După 1989 a publicat un volum de memorialistică. Nicolae Călin Zahariatc " Nicolae Călin Zaharia" Arestat și condamnat pentru activitatea din cadrul Organizației Național-Creștine din Timișoara, Zaharia era o fire mai fricoasă, conform mărturiilor celor care l-au cunoscut. Această trăsătură l-ar fi determinat să cedeze destul de repede și să se alăture echipelor de agresori, Zaharia fiind descris de mai multe victime drept unul dintre cei mai cruzi bătăuși. În camera
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei care urmează curentul general) și „somnambulii” (cei mulțumiți cu realizări minime), iar firma BSN - unul dintre liderii mondiali în domeniul alimentar - a identificat șase segmente de cumpărători<footnote Charles Croué, Marketing International, De Boeck Université, 1994, p. 179. footnote>: fricoșii, conservatorii, lacomii, imoralii, tradiționaliștii, segmentul mixt (care combină caracteristici ale celorlalte segmente). În concluzie, din cele arătate mai sus rezultă o relație directă între veniturile consumatorului, trăsăturile de personalitate, stilul de viață etc. și comportamentul de cumpărare și consum al
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Kaiser Aleodor [Aleodor împărat], București, 1975, Märchen [Basme], Berlin, 1975, Der Zauberkater [Cotoșman năzdrăvan], București, 1982; Emil Gârleanu, Das Pferd. Der Hasenfuß. Die Kämpfer. Die Rehgeiß. Flaterhaft. In meinem Hof. Pock! Pock!. Wenn der Herr nicht zu Hause ist [Calul. Fricosul. Luptătorii. Căprioara. Hoinar. În curtea mea. Cioc! cioc! cioc!. Când stăpânul nu-i acasă], București, 1971 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
Macră”, de Platon și de Kant, o sugrumă pe Draga lui, în finalul unei acțiuni de numai douăzeci și cinci de minute. N. B. convertește în absurd, și rezolvă în același mod, contradicțiile individ-grup. Introduși în scenă cu nume generice, Studentul atent, Studentul fricos, Studentul mincinos, Șeful de grupă elimină astfel, într-o macabră conjurație, pe Studentul însemnat. Omul, din Scurtă poveste cu un suveran zănatic, este, poate, personajul cel mai izbutit. În piesă contradicția decurge explicit din refuzul individului de a se încadra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
faptul că în cadrul acestui joc exista în cadrul fiecărei echipe o anumită „diviziune a muncii”: jucătorii fiecărei echipe fiind împărțiți în atacanți și apărători, iar separarea lor în aceste categorii era influențată îndeosebi de vârstă: cei tineri, mai neexperimentați și mai fricoși, alcătuiau atacul (un centru și două aripi, ca în ... 1986!), iar apărarea era formată din veterani. Un adversar putea fi oprit prin trei metode: strângându-l puternic la piept, atârnându-te de el sau pur și simplu strângându-l de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
foame nu-mi era; de trecerea timpului nu aveam cum să-mi dau seama, căci la mine în celulă era numai noapte. Uneori, când dormeam mă vizita câte un șobolan rău mirositor. Îmi trăgeam pătura pe cap căci deși erau fricoși, îi știam că sunt mari amatori să muște din urechile sau vârful nasului bietului deținut izolat. Astfel somnul îmi era întrerupt de plimbarea pe pătură a câte unui astfel de musafir scârbos, pe care îl simțeam după miros și îl
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]